781 matches
-
al României anilor 1970, se numără printre vedetele scenei muzicale occidentale Werner Salm s-a născut în 28 ianuarie 1954. „Era o iarnă foarte friguroasă“, zice el zâmbind, într-o românească bolovănoasă, cu asprimi de accent nemțesc și lapsusuri, dar cursivă și împănată cu vorbe pe care nu le poți deprinde decât într-o copilărie trăită-n România. A lui Werner Salm s-a petrecut în Iosefin, pe strada Preyer. O mamă cântătoare și-un acordeon scump În Iosefin, pe strada
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
apărute în Adevărul și editorialele sale de azi e o diferență și o distanta atît de mare, încît numai cine își mai amintește de lumea presei de atunci poate înțelege de ce, uneori, editorialele lui C.T. Popescu par un fel de cursive, iar adesea sînt niște cursive, adică opinii personale pe care ziarul care le găzduiește și le poate asuma sau nu. Cristian Tudor Popescu își amintește azi de o scenă din '90, pe care o suprapune unei amenințări de la începutul acestui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
sale de azi e o diferență și o distanta atît de mare, încît numai cine își mai amintește de lumea presei de atunci poate înțelege de ce, uneori, editorialele lui C.T. Popescu par un fel de cursive, iar adesea sînt niște cursive, adică opinii personale pe care ziarul care le găzduiește și le poate asuma sau nu. Cristian Tudor Popescu își amintește azi de o scenă din '90, pe care o suprapune unei amenințări de la începutul acestui an, în editorialul sau intitulat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
un an și"; în scris acestă construcție e evitată, din cauza ambiguității ei, fiind substituită printr-o alta mai explicită, eventual prin completarea cu elementul indefinit absent ("un an și ceva") sau e indicată grafic, prin subliniere, prin scriere cu caractere cursive etc. în același text, nu e totdeauna clar indicată reproducerea replicilor, a discursului direct, nici măcar cînd locutorii alternează: "A venit acasă și a zis, dragă, plecăm pe vas. Cum plecăm pe vas? Uite așa, m-am săturat". Folosirea virgulei pentru
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
Ivită de nu se știe unde, această J.K. Rowling e o scriitoare impresionantă, cu un temperament narativ sigur și calm, cu o imaginație controlată și un simț discret al tragicului și comicului deopotrivă din simplul cotidian. Scrie superb, firesc și cursiv, de prisos s-o mai spun. Cărțile ei au acea sonoritate care e marca marilor povestiri: te somează să le citești, să cauți copii, vreun nepot sau nepoată, fetița vecinilor, băiețelul prietenilor, cărora să le poți citi cu voce tare
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
după scandalul procurorilor de la Craiova că "avem o Justiție așa cum este și societatea". Luîndu-se, poate, după cei care afirma că avem un Parlament cum este și societatea, procurorul general ignoră că procurorii nu sînt aleși, ci selecționați. În ADEVĂRUL, un cursiv de Lelia Munteanu îi adresează cîteva întrebări, direct sau indirect, procurorului general care pare a uita că rostul unei elite, cum ar trebui să fie corpul procurorilor din România, e de a fi ceva mai în fața societății. "Procurorul general al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
discearnă, desigur, cât e glumă și cât e adevăr. Și eu sunt traducător de literatură, nu demult am tradus un roman despre anii comunismului, din română în germană. La traducere, cel mai mult m-a interesat să creez un text cursiv și viu, ca și cum ar fi fost scris direct în germana de astăzi. Bineînțeles că în varianta originală erau o sumedenie de cuvinte și expresii idiomatice, care nu puteau fi adaptate cu una, cu două, așa că a trebuit să improvizez mereu
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
pas capital vers la decouverte du style, conçu comme but en soi, comme fin intrinsèque, était fait". Reluarea aceleiași fraze, în versiunea definitivă, îi oferă o topica mai persuasiva, elimină alternativele inutile, propune un cuvînt mai propriu (am indicat în cursive segmentele modificate): "Rompus à un art de penser purement verbal, leș sophistes s'employèrent leș premiers à réfléchir sur leș mots, sur leur valeur et leur propriété, sur la fonction qui leur revenait dans la conduite du raisonnement: le pas
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
explicative: "La realité, îl ne s'en soucie guère: îl sait qu'elle dépend des signes qui l'expriment et dont îl importe d'être maître. Îl y parvient. Son esprit, attaché aux mots, se délie de șes racines". Textul cursiv lipsește din volum, precum atatea altele, judecate fără îndoială pletorice sau inutile, urmînd "gustului" sau "pentru scurtături, pentru formele condensate" pe care il notează undeva, în Caiete. Frază următoare, luată, ca și exemplele anterioare, din primele două pagini ale formei
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
nature, îl va du moț au vécu: l'expression constitue la seule experience originelle dont îl soit capable". Cioran o reduce în volum la esență ei: "L'artiste va, lui aussi, du moț au vécu: l'expression constitue la seule..." (cursivele sînt ale autorului) etc. Pasajul introductiv al eseului se termină cu constatarea, care reapare și în alte contexte, ca "în viață spiritului există un moment în care stilul, erijîndu-se în principiu autonom, devine destin". În forma inițială, tranziția spre discuția
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
moartea înainte pentru a spune ce ai de spus." El ar putea figura ca motto al întregii cărți. Sentimentul sacrului, exprimat difuz în acest poem de dragoste, cristalizează sub forma unei rugăciuni într-o continuare a lui, tipărită cu litere cursive: " Vino și spune sufletului meu: Eu sunt mântuirea ta!/ N-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea;/ nu mai este nici o vlagă în oasele mele./ Rănile-mi miroasă greu și sunt pline de coptură!/ Sunt gârbovit, peste măsură de
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
trebuie să urmeze socratic etapele înțelegerii despre și despre. Normal, științific, comentariul autorului s-a bazat pe o bibliografie de trimitere. Ea este ofertată la sfârșitul medalionului, cu toate cerințele academice de rigoare. Din păcate, nu se găsește în textul cursiv. A fost, sențelege, sublimată! Mai cred că autorul și-a formulat ab initio o țintă ș să informeze cu orice preț și, eventual, să comenteze. Nu să analizeze, ori să dezbată! (În paranteză ș chiar în paranteză! ș m-aș
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Și, tot așa, în nu mai puțin de 22 (douăzeci și două) de strofe, sfîrșind prin a obosi prin monotonia acelorași efecte. Dl. Grăsoiu are dreptate cînd apreciază că poezia În jurul unui divorț este, de fapt, o schiță în versuri cursive, cu surprize și efecte comice, urmărindu-se epicul și în deznodămînt. Pentru a-și menține popularitatea, poetul nu a ocolit, în fapt, nimic. În De profundis a și mărturisit: "Scriu versuri proaste, deci exist!/ Mi-e dor, mi-e foarte
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
lumea tinerilor, cărora le povestește istoria poporului român. (Or mai fi tineri interesați de asta, nu e inutilă întrebarea?). Firește că renunță la trimiteri și aparat critic, că istorisește, pe caseta audio înregistrată de d-na Irina Nicolau, sfătos și cursiv, momentele semnificative ale istoriei noastre. Nu are pretenția de a-și transforma excursul în manual. Dar, în polemică deschisă cu manualele, care continuă să prezinte deformat și într-o densă limbă de lemn istoria națională "m-a ademenit să rezum
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
stârnise vâlvă. Nici un pericol; pentru un uzbec, confuzia, ratarea Berlinului era o treabă obișnuită. Deci, autorul articolului citat mai sus, nepotul lu' nea Costică, moșteni hazul, forța comică a bunicului crâșmar. Reproduc articolul Paradă perversă al procurorului Costel Balcan, folosind cursivele: ...Un grup numeros de țigani, cu steaguri, cu muzici, chiote și tămbălău se îndrepta, ocupând toată șoseaua, dinspre gară către sediul poliției (din Urziceni n.n.). Din față îi filmau două camere de luat vederi, iar alaiul era condus de trei
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
și Imposibilul, trebuie plătit. * Ceea ce ai scris, ai realizat în afara ta, în lume. Ți-ai eliminat textul, l-ai înstrăinat. Rămîi în continuare a te confrunta cu tine, ne-scriitorul, cu omul ca atare. * Poetul care începe să scrie prea cursiv, prea muzical, e pîndit de primejdia "perfecțiunii", ca de o formă de aroganță. Îl simțim impertinent în raport cu propria-i producție. * Carnea, acea "materie tragică", după cum o numea un gînditor, exercită asupra spiritului o fascinație ce decurge din calitatea ei speculară
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
exclus ca o altă parte a susținătorilor actuali ai PRM-ului, și anume, cei fascinați de discursurile rotunde, articulate după toate legile retoricii, în care Vadim a fost întotdeuana meșter, să caute un alt lider capabil să vorbească nu doar cursiv, ci și expresiv. Din acest punct de vedere, Cosmin Gușă ar putea forța câteva uși în direcția peremistă. Aparența de pragmatism, infuzia de tinerețe, spectaculozitatea acțiunilor pe care le promite ar putea face cu ochiul mai ales tinerilor care l-
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
Bezborodko, secretarul Ecaterinei a II-a, fusese însărcinat de aceasta să redacteze, de urgență, un raport. în loc să o facă, el a petrecut, cu nonșalanță pînă la scadență. Iar cînd a sosit momentul, s-a făcut că își citește tema, improvizînd cursiv, cu ochii ațintiți pe o foaie albă de hîrtie. înscenarea a fost repede descoperită, însă autorul a fost avansat, nu sancționat. Probă că țarinei îi plăceau aceia ce, cu grație, își jucau capul, fără să și-l piardă. Așa că i-
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
dispunea de o rezervă care să poată intra în scenă în caz de specială necesitate. Regizor de operă aflat actualmente într-o bună circulație internațională, englezul Graham Vick este un abil ordonator al spațiului scenic; a creat o regie relativ cursivă, dar nu imbatabilă; la nivel scenic drama se petrece în spațiul cuprins între două registre paralele care evidențiază relațiile dintre personaje, relații proiectate într-o quasi-actualitate, cea a anilor �60 ai secolului trecut. Dimensiunea cosmică a luptei lui Oedipe cu
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
și acordul criticii academice, prin Eugen Simion, care i-a lăudat inteligența, cultura literară și puterea de fabulație. Mai precis în determinări, Nicolae Manolescu, numind în G. C. pe poetul extazelor și al caligrafiilor, îl recomanda drept "un poet bun, cursiv, cu plinătate a frazei lirice". Cumva, pândit de un manierism precoce. Când Alex. Ștefănescu remarcă la poetul Gabriel Chifu omul complet, armonios, capabil să celebreze și orașul și natura și dragostea și singurătatea și măreția insignifianței, ne reîntâlnim cu Gheorghe
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
pentru că utilizează metode noi - specifice cinematografiei - de organizare a materialului epic. Unghiurile variabile de privire, planurile suprapuse, mobilitatea spațială și temporală sînt elemente care dau prospețime acestei cărți. Răsvan Popescu nu este un mare stilist. Scriitura sa este una directă, cursivă, cu fraze scurte, fără zorzoane inutile, apropiată stilului publicistic. Calitățile epice ale prozatorului devin evidente însă la nivelul construcției (destul de bine elaborată, cu siguranță, la nivelul acestei cărți, a acordat o atenție specială acestui aspect) și, cum spuneam, la cel
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
broaștele din lac Și-au strigat în gura mare, Fără jenă: oac, oac, oac! În emoția creată Câteva au leșinat Și mai bine de o ceată, Pur și simplu s-au stresat! Îți dai seama, soro dragă, Șlagăre ce vin cursiv, Să asculți o noapte-ntreagă E de-a dreptul ... distructiv!... Referință Bibliografică: CONCERT ÎN LA MINOR / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate
CONCERT ÎN LA MINOR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382746_a_384075]
-
un extras din foileton: „Futuriștii vor vedea că despre ei nu scrie nimeni și vor înceta să se mai maimuțărească și să o dea în bufonerie! Pe prima pagină al fiecărui număr de ziar să se dea cu litere mari, cursiv: Noi nu scriem din principiu despre futuriști. Noi suntem Plenipotențiarii Membri ai Cooperației de Muncă din Rusia a Trecerii sub Tăcere a Futurismului în Presa Periodică”. Iar unul dintre pictorii ce aveau să ajungă celebri, Mihail Larionov, spunea într-un
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
picotind la lectura de seară - Vonnegut nu e nici psiholog, nici teoretician, chirurg al dramelor de conștiință sau creator de suspans mai mult decât e cazul. E, pur și simplu, scriitor de ficțiune, autor de tipuri, de situații, de materie cursivă, făcută din viață decupată după niște șabloane. Firește că, scrise oarecum la normă (scriitorul e un tată de familie care trebuie să-și rotunjească veniturile, după demisia de la General Electric), povestirile, pe de-o parte, nu sunt egale, iar pe
Fiecare la locul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2703_a_4028]
-
mai civilizate popoare ale lumii, Mihail Diaconescu s-a specializat într-un nou tip de roman istoric. Documentarea se face minuțios și este pusă în cărți aproape în întregime, dar și dreptul la invenție este exercitat pe larg, în pagini cursive, atrăgătoare, cu tablouri de epocă adecvate și lucrate după tradiție, reconstituite muzeistic la fața locului”. Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, Vol. III, 1944-1984, Editura Minerva, București, 1987. „Sacrificiul, ultimul roman al lui Mihail Diaconescu, este un roman despre
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]