138 matches
-
cărții unui auditoriu feminin era unul convențional în epoca lui Boccaccio, apărând frecvent în lirica trubadurilor și în romanele cavalerești (pe care femeile aveau meritul de a le inspira și de a le recepta), începând cu primele manifestări ale literaturii curtenești, în Provence. Era aproape universală această practică. Decameronul se distinge în rândul altor cicluri de nuvele toscane deoarece le acordă personajelor feminine un rol proeminent, dominant, considerându-le principalul public, dar și protagoniste ale povestirilor.”123 Este interesant că cei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ibidem, p. 393. 80 exemplu clar de reminiscențe medievale într o operă cu o viziune predominant înnoitoare, renascentistă. Lauretta, al cărei nume se dorește o prefigurare a recunoașterii și elogierii povestirilor, realizează, în prima zi a întrunirii, un elogiu lumii curtenești de altădată, ce păstra intacte ceremonialul și curtoazia, noblețea sufletească, onoarea, spiritul justițiar, și care se găsea, la sfârșitul Evului Mediu, într-o degradare a idealurilor sale. Curteanul se transformă într-un intrigant, ideea însăși de cavalerism a dispărut, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
culturi patriarhale și opresoare în care totuși femeia reușește să-și facă auzite opiniile. Acest blestem ilustrează și încrederea personajului în puterea cuvântului nu doar de a construi, ci mai ales de a distruge. Istorisirea amintește, cu certitudine, de atmosfera curtenească: suveranitatea femeilor, metamorfozarea bătrânei într-o tânără fermecătoare o face vrednică de dragostea unui cavaler. Dar târgoveața nu are în comportamentul ei nimic legat de curtoazie, este o bovarică avant la lettre. Se poate trasa o linie comună între nevasta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Griselda. Ceea ce înlocuiește ordinea morală, oarecum încălcată de Biserică, este o nouă moralitate care impune o lume mai puțin pretențioasă, ce se bazează pe juxtapunerea nevoilor reale ale unei societăți mercantile cu idealul de dragoste și prietenie, moștenit din tradiția curtenească sau din cultura clasică. 565 „Spre deosebire de Dante, Boccaccio nu-și dorește să trăim sau să ne rugăm mai bine, ci să gândim mai clar despre condiția noastră umană.”566 Decameronul rămâne, așa cum sublinia Vittore Branca, un „ideale itinerario morale”567
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Evei: „Concepțiile medievale despre dragoste și teoriile despre iubire cunoscute de Boccaccio reprezintă o frescă complexă. Dragostea creștină sau caritatea intra în antiteză cu iubirea instinctuală, naturală. Acestea două se armonizau în dragostea conjugală, la rândul ei opunându-se dragostei curtenești și învățăturilor lui Ovidiu. Toate aceste contradicții se regăsesc în opera lui Boccaccio. Dragostea este sacră și profană, este spirituală și fizică, înnobilează sau reduce la instinctual, devine o experiență profund individuală și în același timp un numitor comun pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cea carnală sau zeița senzualității și a concupiscenței; una este reprezentată de Maria, cealaltă de Eva. Formele pe care le ia această dualitate în operele lui Boccaccio sunt complexe.”597 Paradoxuri de acest gen puteau fi întâlnite și în dragostea curtenească a secolului al XII lea: iubirea era percepută ca fiind spirituală și cu un rol nobil de înălțare a ființei umane pe o treaptă superioară a existenței, de aceea devenea compatibilă mai ales cu spiritele aristocratice, dar avea și o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se îndrăgostesc în timp ce citesc „il santo libro d’Ovidio”601, cum numește Boccaccio Ars amatoria. Lucrarea era foarte populară în Evul Mediu și a reprezentat un fel de breviar al acelei „religii” a iubirii care s-a dezvoltat în cultura curtenească. Importanța cărții este ilustrată chiar de Biancifiore: „Cred că forțele versurilor sfinte, pe care le citim cu devoțiune, au aprins în spiritele noastre un nou foc, și au adus în noi ceea ce am văzut deja că au adus în alții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cavalerului în negru și a seraficei sale Blanche.” 634), dar nu uită cu toate acestea nici o clipă ironia, notele comice fiind des identificabile și constituind o trăsătură a stilului chaucerian.635 Visul naratorului devine o modalitate de a înfățișa viața curtenească și ritualul dragostei nobile. La început, acesta visează că se trezește într-o frumoasă dimineață de primăvară într-un splendid castel medieval și că participă la o vânătoare. Prin introducerea acestui cadru ne oferă imaginea unei civilizații perfecte, armonioase, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poeme, ed. cit., p. 44. 637 Ibidem, p. 45. 178 Identificăm două personaje în Cartea Ducesei: naratorul visător, cel care relatează istorisirea, și cavalerul în negru. Acesta din urmă nu pare deloc naiv. Este, dimpotrivă, un adept al convențiilor dragostei curtenești, care au devenit o parte constitutivă din maniera sa de a gândi sau de a vorbi. Toată naivitatea, dar numai aparent, după cum vom observa, îi aparține naratorului, istorisind, credibil, la persoana întâi.638 Lamentația pe care i-o face cavalerul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
640 de către personajul narator, „dulce și plăcut grăia”641 și cavalerul, și care va constitui cea mai amplă parte a poemului, avem din nou prefigurată imaginea acelei societăți medievale cizelate și elaborate, de această dată accentul căzând pe ritualul iubirii curtenești. O astfel de dragoste nu poate dura, de aceea cavalerul se simte neconsolat în ciuda intenției binevoitoare a naratorului de a-l sprijini în durerea resimțită acut, și plânge pierderea femeii iubite pe un ton elegiac („Eu cel prin moarte văduvit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
elanuri. Femeia este cea care dezlănțuie forța creativă, prefăcându-l pe cavaler într-un artist veritabil: acesta compune cântece pe care le intonează iubitei, astfel încercând să-și dezvăluie tumultul sufletesc. Totul se desfășoară după un veritabil scenariu al dragostei curtenești: femeia nu intuiește mai nimic, căci nu este permisă declararea directă a sentimentelor, îndrăgostitul trebuie să treacă printr-un travaliu al incertitudinii și al temerii de a nu fi înțeles sau de a nu fi acceptat. Un refuz inițial al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
viață și de dragoste autentice. Iubirea este privită ca o artă, cunoaște o adevărată stilizare, asemănătoare cu arta poeziei. Scrierea este alegorică, are aspectul unei fabule și valorifică motive cunoscute în epoca medievală: paradisiaca grădină a iubirii (prefigurând o atmosferă curtenească, galantă), descrierea templului lui Venus, zeitate protectoare a îndrăgostiților, care guvernează întreaga fire, inscripțiile de pe 669 Phillipa Hardman, Chaucer's Man of Sorrows: secular images of pity in the Book of the Duchess, the Squire's Tale and Troilus and
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cavalerul negru pare mult mai feminin când vorbește despre supunerea lui totală față de Blanche. Însă Dalba și Alceste sunt aproape figuri arhetipale. 724 Efeminarea s-a întâlnit și în societatea cavalerească a secolului al XII-lea: modelul impus de dragostea curtenească în spațiul aristocratic favorizează feminizarea îndrăgostitului, înfățișându-l supus, firav, infantil, emotiv, sensibil.725 Donna angelicata rămâne, în general, o victimă, așa după cum apare portretizată în Legenda femeilor virtuoase, pentru că reprezintă un simbol al obedienței, al acceptării supremației masculine, al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
anacronism, asistăm la un cavalerism căruia îi lipsește însă orice bază creștină, și aici se dezvoltă satira centrală a istorisirii: o poveste de dragoste în maniera literaturii cavalerești este situată în cadrul unei rame epice clasice. Personajele acționează potrivit convențiilor dragostei curtenești, dar peste tot domină figurile zeităților antice. Din fuziunea acestor două imagini, clasică și medievală, provine și nota umoristică subtilă a povestirii: avem o narațiune în maniera epicii antice, căreia însă îi lipsește eroul legendar și faptele vitejești mitice, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cavaler care și-a dovedit destoinicia prin mult efort și astfel a câștigat mâna alesei sale. Naratorul se referă la personaje doar ca fiind un distins cavaler și o doamnă vrednică de a fi iubită, având toate atributele specifice literaturii curtenești, pentru ca abia după optzeci de versuri să ni se ofere și numele eroilor: Arveragus și Dorigena. 818 Femeia are atributele perfecțiunii fizice și acceptă dragostea sinceră și devotată a cavalerului: „Căci dânsa n-avea seamăn de frumoasă/ și se trăgea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
819 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 427. 220 domn în căsnicie,/ Deci dar și șerb și domn avea să-i fie./ șerb zic? Ba domn întâi și mai cu seamă,/ Căci doamnă și iubită-avea, se cheamă.”820 Regulile iubirii curtenești nu sunt încălcate, se respectă întreg ritualul schimbului de roluri de la vasal la stăpân, însă dragostea este autentică, nu au încheiat o căsătorie bazată doar pe interese pecuniare. Cu toate acestea, personajele nu par veridice: relația dintre cavaler și doamna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
of men, în „Studies in Short Fiction”, winter 1995, vol. 32, nr. 1, p. 22. (trad. n.) 910 Scott Vaszily, art. cit., p. 527. 246 pedepsi astfel insistențele nedorite.911 Acțiunile personajului feminin îi dezvăluie forța și puterea decizională. Dragostea curtenească, simbolizată prin serenadele siropoase ale lui Avesalon, cade în desuetudine, este ironizată, remarcăm acțiunile teatrale ale celor doi amanți, parcă ar juca, în mod conștient, într-o comedie. Avesalon vorbește ca în Cântarea Cântărilor, devine tipul amorezului, care însă simte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iscat între pelerini, naratorul istorisirii curente, morarul, ridiculizând tot ceea ce reprezenta l’amour courtois în Povestirea cavalerului, cel care a deschis șirul istorisirilor din cadrul capodoperei chauceriene.915 Fabliau-urile, în a căror specie poate fi încadrată și Povestirea morarului, parodiază limbajul curtenesc, îl fac ridicol: femeile sunt descrise ca asemănându-se unor zeițe, poftele trupești precum un fel de adorație divină, frustrarea sexuală ca fatală.916 Donna demonicata apare, după cum a reliefat și naratorul chaucerian, în situații comice, licențioase, mai puțin demne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de plecare opera conaționalului său, Giovanni Boccaccio a reluat povestea celor doi îndrăgostiți în poemul Il Filostrato, i-a conferit numeroase note autobiografice (nefericita poveste de dragoste a autorului italian cu Maria d’Aquino), insistând pe atmosfera și principiile dragostei curtenești: dragostea la prima vedere, curtarea femeii iubite pentru mult timp și în cel mai deplin secret, iubita de o frumusețe răpitoare, dar care, în cele din urmă, se dovedește trădătoare. Acțiunea poemului se desfășoară în străvechea Troie, protagoniștii fiind doi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Criseida găsește plăcere în <<a se uita în ochii ei luminoși și la figura ei angelică>> I, 28, și nu realizează <<că Iubirea, cu săgețile ei, locuiește în razele acelor ochi încântători>> I, 29.”950 Deși întâlnim elemente ale dragostei curtenești, totuși „principala sursă de inspirație din Filostrato o reprezintă creațiile populare, cunoscute în epocă sub denumirea de cantare. Reprezintă un roman de factură populară, peste care s-a suprapus însă și influența literaturii cavalerești. Este direct, simplu și realist, la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
960 George Lyman Kittredge, Troilus, ed. cit., p. 110. (trad. n.) 961 Jennifer R. Goodman, Nature as destiny in Troilus and Criseyde, în „Style”, fall 1997, vol. 31, nr. 3, p. 419. (trad. n.) 259 ironică a autorului la adresa dragostei curtenești. Firul epic, relativ simplu, păstrează în mare parte narațiunea lui Boccaccio, detaliile sunt însă semnificative, iar caracterizările subtile și complexe. „Este un roman psihologic elaborat, îmbinând instincul, umorul, patosul, pasiunea și natura umană.”962 Troilus, fiul lui Priam, al doilea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Dante reușește să surprindă admirabil impactul pe care l-a avut cunoașterea Beatricei. Cu toate acestea, Troil rămâne cel mai convențional personaj al poemului chaucerian, discursurile sale afectate, romantismul exacerbat al modului în care privește iubirea, idealismul exagerat al principiilor curtenești pe care le cultivă îl fac aproape ridicol. Este mai mult un visător locvace, decât un om al acțiunii, nu se înfățișează capabil de o rezistență sau de o opoziție care să îi dezvăluie trăirea intensă a dragostei pentru 962
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sau chiar o va absolvi de tot ce este acuzată, dintr-o compasiune autentică. A fost pedepsită destul; și, în definitiv, nu era decât o femeie vulnerabilă.” 977 „Cresida a trădat. Trădându-l pe Troilus, ea a încălcat codul dragostei curtenești, păcat de neiertat în concepția medievală. Faptul rămâne fapt, însă plină de semnificație este oglindirea sa în sufletul cititorului și al poetului Chaucer, confruntat cu această realitate pe care io impune subiectul. De la începutul până la sfârșitul poemului, Chaucer o urmărește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femei și o privire critică asupra dragostei. Numai în Decameronul cele două puncte de vedere puteau fi întâlnite în mod simultan. În lumea plurivalentă a acestei capodopere toate atitudinile și stilurile de viață coexistă, de la cele mai rafinate și mai curtenești, până la cele mai mundane și licențioase. În întregul complex al operelor boccaccești scrise în limba vorbită, Corbaccio poate fi privit ca o extremă a unei cariere literare, care de obicei poate fi dialectică (de exemplu opoziția Venus - Diana) și care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care cei mai vicleni ajung să-și satisfacă pulsiunile pe spinarea celor care dețin puterea. Sexualitatea primară pe care asemenea povestiri o mobilizează se opune frontal acelei sexualități totodată literare și sublime pe care o incarnează, în aceeași perioadă, iubirea curtenească. Nu este nimic surprinzător în faptul că toți comentatorii ezită să vorbească de "literatură" în cazul unor asemenea texte, care exploatează totuși resursele limbajului, îndeosebi capacitatea lui de a produce echivoc. Pentru exemplificare, să ne folosim de intriga unui fabliau
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]