811 matches
-
fățiș pe toate celelalte amante ale sale. Și cel mai condamnabil era că îi făcuse tot o fiică, în loc de un mult dorit fiu, după care a avut mai multe pierderi de sarcină. Curând, Henry a înlocuit-o cu o altă curtezană - Jane Seymour. Era începutul sfârșitului pentru Anne. După ce a fost acuzată de adulter, incest și vrăjitorie, a fost ucisă în Turnul Londrei. Totuși, unii istorici afirmă că, dintre toate soțiile lui Henry, Anne a fost singura de care regele s-
TOP 8 cele mai mari povești de dragoste din istorie - FOTO () [Corola-website/Journalistic/105076_a_106368]
-
Din 1950 a lucrat pentru CIA, retrăgându-se în 1966. Mata Hari Cea mai cunoscută femeie spion, subiect de cărți și filme cu actori celebri, Margaretha Geertruida Zelle s-a născut în Leeuwarden, făcându-se cunoscută în Europa drept dansatoare, curtezană și spioană. După declanșarea primului război mondial, Mata Hari va călători, profitând de originea sa olandeză (Olanda s-a declarat neutră). Prezența să în cercurile înalte ale acelei vremi a trezit suspiciunea serviciilor franceze care au bănuit-o ca fiind
Top 5 cele mai celebre femei spion () [Corola-website/Journalistic/105188_a_106480]
-
cu încetul, Veneția devenea școală europeană a placerilor, o lume galanta și decorativă, așa cum o numea filosoful Eugenio d'Ors, o lume în care aveau loc o ambiguizare sexuală, dar și identificarea cu „demnitatea placerilor". Istoria spune că, la început, curtezanele erau constrânse să locuiască într-un anumit cartier, Casteletto, lângă Podul Rialto, iar după apusul soarelui erau obligate să intre în casă. Existau curtezane de "rang inferior", cât și cele de "grad superior", așa cum era celebra poeta Veronica Franco, ale
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
aveau loc o ambiguizare sexuală, dar și identificarea cu „demnitatea placerilor". Istoria spune că, la început, curtezanele erau constrânse să locuiască într-un anumit cartier, Casteletto, lângă Podul Rialto, iar după apusul soarelui erau obligate să intre în casă. Existau curtezane de "rang inferior", cât și cele de "grad superior", așa cum era celebra poeta Veronica Franco, ale cărei versuri sunt pătrunse de o democrație a erosului, devenită prim personaj al filmului „Frumoasă venețiana", a cărei casă era frecventata de pictori, muzicieni
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
Wagner, George Sand, Ugo Fuscolo... Încă de la 1671 există o școală de măști, realizate din argilă, hârtie presată și făină, care apoi erau pictate. În Evul Mediu, mască era folosită în locurile rău famate, pe străzi și în taverne, de curtezane și jucători ai hazardului. Oamenii se salutau cu apelativul "Signora Maschera". Dintre măștile fabuloase și opulente, care îți taie respirația, să amintim "Bautta", o mască ce semnifică teamă, ce ascundea complet identitatea, realizată dintr-un fel de capișon de matase
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
de apreciată de gurmanzii din întreaga lume. Eu nu făceam excepție de la aprecieri, fără a mă declara gurmandă. E un dulce afrodisiac, preparat încă din Renaștere. Sensul explicit al acestui cuvânt, „fă-mă fericită”, este limpede. Era desertul preferat al curtezanelor și al damelor de companie. Unele soții mai îndrăznețe îl serveau bărbaților lor ca o invitație la bucuriile vieții. Căldura era insuportabilă. M-am întors în cameră să-mi aștern gândurile, care nu-mi dădeau deloc pace. Mă simt bine
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Daniela_gifu_jurnal_venetian_2_daniela_gifu_1346233501.html [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
o normalitate dorită și mai ales revisată. Sunt sfere semnatice reluate, chiar și în noua temă medievală unde ni se povestește despre o cetate, un castel în ruine, nimic altceva decât o metaforă a ființei interioare, cu sugestia prezenței castelanilor, curtezanelor, a riturilor păgâne, precum arderea trunchiului de brad bătrân și descântele Șamanului, cu mulțimi înfometate, hălăduind prin piețe și închinându-se fiului nopții, Momus. Am observat și nu sunt singurul care are calitatea de simplu consumator de poezie în această
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_un_poet_adevarat_pompiliu_comsa_1350271372.html [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN Autor: Magdalena Brătescu Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Operă în trei acte pe un libret de Francesco Maria Piave, „La traviata" (în traducere din italiană "curtezană") este inspirată din romanul autobiografic „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas fiul. Personajele principale au însă numele schimbate, Marguerite Gautier devine Violetta Valéry, iar Armând Duval, Alfredo Germont. „La traviata" a avut prima reprezentație în 1853 la Teatrul La Fenice
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1470317663.html [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
feminin al cărții a existat în realitate și se numea Rose. Fugită de acasă la vârsta de 13 ani, ea a ajuns la Paris fără niciun ban, s-a întreținut din prostituție și la numai 18 ani a devenit o curtezană de lux. Alexandre Dumas fiul s-a îndrăgostit de ea, iar legătura lor a continuat până când tânăra, bolnavă de tuberculoză, a murit la numai 22 de ani. Într-adevăr în montarea lui Günter Krämer, pe splendida muzică a uverturii, apare
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1470317663.html [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
până când tânăra, bolnavă de tuberculoză, a murit la numai 22 de ani. Într-adevăr în montarea lui Günter Krämer, pe splendida muzică a uverturii, apare o copilă înconjurată de bărbați, înlocuită apoi de protagonista operei. Subiectul urmărește iubirea sinceră dintre curtezana Violeta, întreținuta baronului Douphol și provincialul Alfredo care, la o petrecere, se îndrăgostesc la prima vedere. Ea părăsește viața de desfrâu și trăiește fericită cu iubitul departe de Paris. Existența tânărului cuplu e tulburată însă de apariția lui Germont tatăl
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1470317663.html [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
araba, turca, norvegiana etc. Ediția în limba română, publicată de Editura Humanitas Fiction, este disponibilă în librării din 10 octombrie. Mata Hari. Singura ei vină: a fost o femeie liberă. O dansatoare care a șocat și a fermecat publicul. O curtezană care a sfidat rigorile vremii. O spioană - poate cea mai faimoasă - care i-a subjugat pe puternicii zilei. Înalta societate a adulat-o și a detestat-o, ziarele au elogiat-o și au condamnat-o. Sub numele de Mata Hari
Cărți care au o magie unică by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104546_a_105838]
-
de părea o femeie. Are o claie de păr stufoasă ca spicele secerate. Și nu știe ce sunt oamenii, nici cum trăiesc oamenii. Cât despre veșminte, poartă straie ca ale zeului Sumukan...”. Ghilgameș îi trimite una dintre cele mai frumoase curtezane din suita sa: Fiica plăcerii își dezvălui sânii, Se despuie, farmecele să-i stăpânească; fără sfială îi sorbi răsuflarea, își lepădă veșmintele și trupul lui o acoperi îi arătă astfel fiarei cu chip de om ce-nseamnă femeia, și dorința
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
minte o sticluța de pomada, Cu monoclu-n ochi, drept armă bețișor de promenada, Vestejiți fără de vreme, dar cu creieri de copil, Drept științ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil, Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezana... O, te-admir, progenitura de origine română! Și acum priviți cu spaimă fața noastră sceptic-rece, Vă mirați cum de minciună astăzi nu vi se mai trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358237316.html [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
pe insulă, sejurul din Creta mi-a rămas în amintire mai degrabă ca unul al cocktailurilor. Încă de a doua zi au început excursiile. În paralel cu prezentarea diverselor obiective turistice, ghida ne-a povestit în rezumat istoria Cretei. Insula, curtezană la colț de stradă ca și Sicilia, a fost cucerită pe rând de oricine trecea pe acolo cu corăbiile - grecii, romanii, bizantinii, arabii, apoi iar bizantinii. Pe la 1200 a fost vândută Veneției care, la fel ca orice achizitor serios din
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1409987282.html [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
ajung în mâna înșelătorilor ăstora, și nu cred că greșea prea mult, pentru că știți rigoarea cu care trata împăratul problemele de acest fel. Personal am fost de acord cu porunca imperială. Aproape toți senatorii, înalții funcționari și dregători ai statului, curtezanele, foarte mulți cavaleri, ofițeri de rang superior sau inferior, mergeau la haruspici și căutau răspunsuri la întrebările care îi nelinișteau. Superstițiile de acest gen, la care, știți bine, societatea noastră romană ține foarte mult, ajunseseră să aducă tulburări până și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
Iroseau orice ca să afle ce-i interesa și cheltuiau sume importante cu ajutorul unor complici ori complice, sau uneori aflau acestea prin oameni de bună credință dar care nu bănuiau nimic. Foloseau apoi niște acoliți foarte vicleni care aveau în soldă curtezane, care puteau deveni oricând amantele clienților, și se interesau de viața acestora pe orice cale. Acționau cu discreție, uneori prin vecinii acelora, alteori chiar prin apropiații lor din familii. Cercetau apoi locurile pe care le frecventau aceștia, prin băi, ori
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
de suveniruri. Din tot ce am vizitat până acum, eram convins că Spania are diversitatea cea mai mare de influențe culturale. Ei bine, Sicilia o depășește și cred că în Europa este incomparabilă din acest punct de vedere. Ca o curtezană la colț de stradă, a fost cucerită pe rând de fenicieni, greci, cartaginezi, romani, arabi, spanioli, bizantini, normanzi ... Nu s-au găsit încă dovezi că ar fi fost violată de vikingi, dar se fac cercetări în acest sens. După ce Zeus
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401342720.html [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
răcoare Când tu nu ești rău inima mă doare Și doar tristețea alăturea îmi sade. Ce taine-ascunzi în tine de-a buzelor dulceața Nu-mi lasă ochii s-ating geana de geana, Când înger tu îmi ești și când o curtezana, Când te privesc pe ochi se-așează ceață. Atâta strălucire și-atâta frământare Sunt adunate toate-ntr-un potir Tu, peste zi, mi-ești stropul sfânt de mir Și noaptea mi-ești ispita, spre pierzare. Ești oază mea de calm
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Incantatii.html [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
zgârcitele ursite Ce nu mi-au dat să gust dintr-o plăcere Fără să-mi ceară partea de lacrimi și durere. **** printre mătasuri , diafana, tu înflorești precum un crin, si-alaturi de-un pocal de vin nevasta mi-esti și curtezana. dulceasta gurii, elixir, matasea pielii, o splendoare, tu mă înalți spre vârf de munte și mă coborî în fund de mare. te trec în lung, te trec și-n lat sub trupul meu , fermecătoare, tu deschizandu-te în floare m-
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Incantatii.html [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
IV. MAGDALENA BRĂTESCU - „LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. Operă în trei acte pe un libret de Francesco Maria Piave, „La traviata" (în traducere din italiană "curtezană") este inspirată din romanul autobiografic „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas fiul. Personajele principale au însă numele schimbate, Marguerite Gautier devine Violetta Valéry, iar Armând Duval, Alfredo Germont. „La traviata" a avut prima reprezentație în 1853 la Teatrul La Fenice
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
realitate și se numea Rose. Fugită de acasă la vârsta de 13 ani, ea a ajuns la Paris fără niciun ... Citește mai mult Operă în trei acte pe un libret de Francesco Maria Piave, „La traviata" (în traducere din italiană "curtezană") este inspirată din romanul autobiografic „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas fiul. Personajele principale au însă numele schimbate, Marguerite Gautier devine Violetta Valéry, iar Armând Duval, Alfredo Germont. „La traviata" a avut prima reprezentație în 1853 la Teatrul La Fenice
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
simț al echilibrului și o eleganță căutată a expresiei”. De precizat că sub influența culturii și civilizației chineze, care devenise covârșitoare încă din secolul al VII-lea, Japonia - ne înștiințează Stanca Cionca în Prefața la cartea Însemnări de căpătâi a curtezanei Sei Șōnagon - „împrumutase într-un proces abrupt întreaga structură politică și administrativă a statului chinez, copiind sistematic formele unei civilizații superioare și mult mai vechi decât a sa, de la organizarea curții până la universitatea imperială, de la proprietatea asupra pământului până la calendar
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_yasunari_kawabata_si_george_petrovai_1353829803.html [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
de povestiri (monogatari) în secolul al X-lea se explică pe de o parte prin influența exercitată de nuvelistica epocii Tang, pe de altă parte prin introducerea scrierii kana (silabică). Iar proza vremii a ajuns să fie predominant feminină prin curtezanele Murasaki Shikibu, Sei Șōnagon și Izumi Shikibu, tocmai datorită scrierii kana, scriere folosită mai ales de femei, deoarece bărbații continuau să scrie chinezește, aceasta fiind limba utilizată în actele oficiale. Stanca Cionca ne mai spune și cărui fapt se datorează
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_yasunari_kawabata_si_george_petrovai_1353829803.html [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
rămâne un scriitor tipic japonez. Ceea ce înseamnă că proza sa (o proză de lungimi diferite, greu de asimilat cu schița, nuvela sau romanul) urmează coordonatele fundamentale ale prozei japoneze, stabilite în urmă cu mai bine de un mileniu în Jurnalul curtezanei Izumi Shikibu, în Povestirile despre Genji ale doamnei Murasaki Shikibu și în Însemnările de căpătâi ale lui Sei Șōnagon. După părerea Stancăi Cionca, scrierile lui Yasunari Kawabata rulează pe două coordonate majore ale prozei clasice: “sentimentul acut al naturii” și
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_yasunari_kawabata_si_george_petrovai_1353829803.html [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
inclusiv trupească cu Kikuji, fiul defunctului, apoi - cuprinsă de remușcări, ori poate din teamă pentru iubirea pe care nu și-o poate înăbuși - ea se sinucide. Dragostea doamnei Ōta pentru tată și fiu amintește de tragica pasiune a poetei și curtezanei Izumi Shikibu pentru prințul Tametaka, iar după moartea prințului (înfruntând toate bârfele și acuzele) pentru fratele mai mic al acestuia. Dar apogeul artistic în tratarea celor două subiecte este atins de Kawabata în Frumoasele adormite, carte târzie (apărută în anul
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_yasunari_kawabata_si_george_petrovai_1353829803.html [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]