42 matches
-
din gura lui. Altfel toată ziua-și făcea de lucru. Lega cărți, lucra roți foarte solide, zugrăvea icoane pe scânduri mici geluite, pe care le dăruia oamenilor din sat. Tot ce-i trebuia lui însuși își făcea singur. El era cusătoreasa, spălătoreasa, croitorul și ciubotarul sau propriu. Nu mai pomenim cumcă era și bucătarul său propriu, căci mânca foarte rar la masa frațîni-său. Darul ce-l bucura mai mult în lume și care-l primea de la orcine cu plăcere și recunoștință
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Mai mult, Ghicaxe "„Ghica,Ion" insistă asupra unei cauze de fond a autonomieixe "„autonomie" scăzute a femeilor: dependența economicăxe "„dependența economică" față de bărbați. Încă din acea vreme, destinul lor ocupațional (altul decât cel al îngrijirii) se configura în calitate de țesătoare și cusătorese. El remarcă și faptul că femeile sunt voci informale în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public", fără să fie părtașe la formarea opiniei publice (între altele, o remarcă atât de valabilă și astăzi). În aceeași linie se înscriu concepțiile neoliberale ale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sunt sfinte”. Ca și în cazul argumentului lui Wollestonecraft, pentru feministele acelor vremuri, femeia instruită înnobilează familiaxe "„familie" și e mai capabilă în tot ceea ce întreprinde. Nu există degradare și înălțare decât de naturăxe "„natură" etică. A fi o bună cusătoreasă este totuna cu a fi o bună profesoară (aici accentele elitiste dispar). Orice aptitudine are valoarea sa absolută. Trebuie să dispară prejudecata superiorității unei activități asupra altora. În spirit liberal, Adela Xenopolxe "„Xenopol,Adela" (1896), Eugenia de Reuss-Ianculescuxe "„deReus-Ianculescu,Eugenia
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
croi, împrumut slav, cu sufixul -(i)tor, moștenit din latină. Termenul este atestat târziu, în secolul 17, în Lexiconul lui Mardarie. Mai interesant este faptul că româna a avut și pe cusător(iu) (apare la D. Cantemir), cu femininele cusătoriță, cusătoreasă, formații românești vechi de la a coase, păstrate regional. macferlan, raglan, spențer, delon Multe nume de articole de vestimentație au la originea îndepărtată un nume de persoană. Cuvântul macferlan este definit în DEX ca „pardesiu bărbătesc (larg și) fără mâneci, cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aeliți], ortodocși nici unul; 15. Tapițeri, din 192 sufl[ete], 57 izr[aeliți], 30 ort[odocși]; 16. Litografi, din 55 sufl[ete], 5 izr[aeliți], 4 ort[odocși]. În alte ramuri industriale, izraeliții figurează cu un număr considerabil; așa sînt: 1. Cusătorese izr[aelite] 137, ort[odoxe] 342; 2. Măcelari, izr[aeliți], 161, ort[odocși] 925; 3. Șepcari, curelari, izr[aeliți] 119, ort[odocși] 207; 4. Coaferi, izr[aeliți] 19, ort[odocși] 49 Numai în unele industrii ostenitoare sau puțin lucrative constituiesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Petre Locusteanu, pe care am recitit-o recent, pune în evidență paradoxul că, în unele cazuri, insuccesul nu elimină, ci, dimpotrivă, întreține egolatria. Poet în vîrstă, dar încă nelansat, Lăptucă (botezat astfel din cauza pletelor „înseilate cu bumbac alb de cusătoreasa harnică: vremea”) își explică situația sa literară ca fiind o consecință a celor mai notorii scriitori din epocă, mai exact de dinaintea Primului Război Mondial. Vii sau morți, toți au defecte de care el a fost iertat. Victor Eftimiu, de pildă, e zgomotos
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ecoul desperatei căutări a valorilor creștine fundamentale concentrate în simbolul marianic: iubirea, mila, iertarea. Omul care suferea pentru întreg „neamul nevoii” (o expresie auzită la el în momente de adâncă depresie), fie bogat ori sărac, împărat ori proletar, prințesă ori cusătoreasă, a propus numeroase expresii poetice și filosofice pentru Ființă, dincolo de concretul dramatic al existenței umane. Este, într-adevăr, dificil de răspuns de ce omul poate fi și înger, și diavol, de ce, 48 vorba lui Blaise Pascal, când omul vrea să fie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ecoul desperatei căutări a valorilor creștine fundamentale concentrate în simbolul marianic: iubirea, mila, iertarea. Omul care suferea pentru întreg „neamul nevoii” (o expresie auzită la el în momente de adâncă depresie), fie bogat ori sărac, împărat ori proletar, prințesă ori cusătoreasă, a propus numeroase expresii poetice și filosofice pentru Ființă, dincolo de concretul dramatic al existenței umane. Este, într-adevăr, dificil de răspuns de ce omul poate fi și înger, și diavol, de ce, 48 vorba lui Blaise Pascal, când omul vrea să fie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Iași) În parc, ulei pe pânză (Muzeul de Artă Iași) În octombrie, ulei pe carton (Muzeul de Artă Iași) Femeie cu basma, ulei pe carton (Muzeul de Artă Iași) Peisaj marin cu bărci, ulei pe pânză (Muzeul de Artă Iași) Cusătoreasă, ulei pe pânză Natură statică de toamnă, ulei pe pânză Natură statică cu mere și ulcică, ulei pe pânză Copii pe uliță, ulei pe pânză Acoperișuri roșii, ulei pe pânză Casă cu flori, ulei pe pânză Lecția, ulei pe pânză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
a doua, care e teoretizarea pesimismului. Socialismul lui Eminescu, manifestat în poezii, și, firește, sentimental, cel mult în "Viața", apare în proza lui sporadic ca, de pildă, când, vorbind de suferințele lucrătoarelor de la Regie (în "Viața" e vorba de lucrătoarele cusătorese), scrie că: "chestiunea socială, atât de ventilată în Europa, trebuie s-o revedem la noi în forma ei cea mai crudă". ("Scrieri politice și literare", p. 236 ă articolul Robie modernă î). Vedem de aici că Eminescu ar fi știut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
calea. Dar o dată pe an, pentru o singură noapte, cea de-a șaptea noapte a celei de-a șaptea luni, se pot întâlni cei de neîntâlnit. Coțofanele îi ajută. Unindu-și aripile, ele aștern o punte în noaptea întâlnirii. Țesătoresele, cusătoresele și croitoresele din întreaga China se roagă să nu plouă. Dacă nu plouă, țesătoreasa Zin Nu pornește pe drum. Hainele cu care se îmbracă, și de care în curând se va dezbrăca, sunt opera măiestriei mâinilor sale. Dar dacă plouă
3 AUGUST. IUBIȚII (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295958_a_297287]
-
La vremea aceea un croitor numit Charles Frederick Worth a ajuns la un grad înalt de popularitate. Hainele au fost cusute de mână o perioadă, mai precis înainte de 1850, chiar de către cei care le purtau. Calitatea produsului depindea de talentul cusătoresei. Climatul în care locuia și tendința din țară dar și standardele comunității locale erau reperele unei gospodine obișnuite, în materie de modă, astfel încât toată comunitatea dintr-o anumită regiune se îmbrăca la fel, cu foarte mici diferențe. „Vinovatul” datorită căruia
Modă () [Corola-website/Science/307975_a_309304]
-
astăzi. Pe lângă prelucrarea lemnului, băieșii s-au mai ocupat și cu cărămidăritul, fiind neîntrecuți muncitori cu ziua, harnici, cinstiți și "curați" comparativ cu ceilalți țigani. Din rândurile lor s-au recrutat în trecut, ""diplașii"" satului, după cum unele băieșițe au fost ""cusătorese"" talentate de ii și cămăși de sărbătoare, apreciate și căutate de către toate racovicencele. De menționat este și faptul că până în primele decenii ale secolului al XX-lea, băieșii aveau ""voivodul"" lor, care reprezenta mica lor comunitate în fața autorităților comunale. În
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
și Treblinka). Evreii sosiți aici cu trenurile erau selectați în gară, iar majoritatea luau calea camerelor de gazare și apoi ale crematoriilor umane. Un număr mic de privilegiați, reprezentați de cei care aveau meserii folositoare ofițerilor din lagăr (croitori, cizmari, cusătorese etc.), rămâneau în lagăr pentru a munci la sortarea obiectelor aduse cu ei de evreii gazați. Printre evreii selectați să rămână au fost și Itzhak Lichtman (Jack Shepherd), căruia un alt deținut i-a spus să pretindă că este cizmar
Evadare din Sobibor () [Corola-website/Science/326551_a_327880]
-
cu ei de evreii gazați. Printre evreii selectați să rămână au fost și Itzhak Lichtman (Jack Shepherd), căruia un alt deținut i-a spus să pretindă că este cizmar de meserie, tânăra Luka (Joanna Pacuła), care s-a dat drept cusătoreasă deși nu cunoștea această meserie, și adolescentul Stanislaw "Shlomo" Szmajzner (Simon Gregor), care era de meserie bijuterier aurar și a fost oprit, împreună cu fratele său mai mic, pentru a le face bijuterii naziștilor. Toate încercările de evadare din lagărul Sobibor
Evadare din Sobibor () [Corola-website/Science/326551_a_327880]
-
nume sonore ale picturii interbelice și contemporane românești, cum ar fi Samuel Mützner, cu Intimitate, din 1935, estimată la 5.000 - 7.500 de euro, Nicolae Vermont, cu Zi de vară în Franța (1.000 - 1.800 de euro) și Cusătoreasă (2.000 - 3.500 de euro), Alexandru Ciucurencu, cu două opere, Ghivece cu flori și pensule (9.000 - 15.000 de euro) și Casa de creație de la Căciulați (8.000 - 10.000 de euro). Atrage atenție și un grup de
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]
-
1935, în urma expoziției personale. Din cea de a doua categorie, se detașează Nud în fotoliu, acuarelă pe hârtie (600 - 900 de euro), La cigarette (Les deux Magots), din 1938, desen cu grafit și creioane colorate (600 - 900 de euro) și Cusătoreasă - grafit, creioane colorate și laviu pe hârtie lipită pe carton - estimată la aceeași sumă. Întrecându-se pe sine, Casa Artmark propune de această dată, aproape pentru fiecare artist mai multe opere. Copii pe dig, pictată de Gheorghe Petrașcu (1872, Tecuci
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]