43 matches
-
Cornelia Maria Savu Șapte sute treizeci de pași pentru Piter și Andrei Bitov șapte sute treizeci de pași pînă să cadă satîrul și literaturile mari pot sfîrși într-un scîncet pe marginea drumului - moartea se uită la tine de-aproape ca o cusătoreasă mioapă de la țară tocmai de-aceea te-am adus la piter spune andrei și sparge dintr-o privire toate ferestrele casei pușkin așezată pieziș între pagini numai dumnezeu poate face lucruri noi pentru că spaima de cele vechi nu-i șiroiește
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
croi, împrumut slav, cu sufixul -(i)tor, moștenit din latină. Termenul este atestat târziu, în secolul 17, în Lexiconul lui Mardarie. Mai interesant este faptul că româna a avut și pe cusător(iu) (apare la D. Cantemir), cu femininele cusătoriță, cusătoreasă, formații românești vechi de la a coase, păstrate regional. macferlan, raglan, spențer, delon Multe nume de articole de vestimentație au la originea îndepărtată un nume de persoană. Cuvântul macferlan este definit în DEX ca „pardesiu bărbătesc (larg și) fără mâneci, cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
măturînd, ștergînd praful, lustruind alămurile și trăgînd clopotul pentru slujbă. La turnătorie era plătit tot mai puțin pe măsură ce îmbătrînea, dar mama ajuta familia brodînd fețe de masă și șervețele. Ambiția ei era să strîngă o sută de lire. Era o cusătoreasă pricepută, dar n-a reușit să-și strîngă suta de lire. Se mai îmbolnăvea cîte o vecină și avea nevoie de-o vacanță, sau fiul vreunui prietene avea nevoie de un costum nou pentru a solicita o slujbă, iar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Iași) În parc, ulei pe pânză (Muzeul de Artă Iași) În octombrie, ulei pe carton (Muzeul de Artă Iași) Femeie cu basma, ulei pe carton (Muzeul de Artă Iași) Peisaj marin cu bărci, ulei pe pânză (Muzeul de Artă Iași) Cusătoreasă, ulei pe pânză Natură statică de toamnă, ulei pe pânză Natură statică cu mere și ulcică, ulei pe pânză Copii pe uliță, ulei pe pânză Acoperișuri roșii, ulei pe pânză Casă cu flori, ulei pe pânză Lecția, ulei pe pânză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
înceta d-a umplea stradele foburgului, îngrozindu-se și tot cerând noutăți. În fine, un sergent de poliție mai cutezător decât ceilalți se oferi a pătrunde în pimnița cea blestemată pentru o pensiune reversibilă în caz de moarte asupra unei cusătorese numită Margot. Acesta era un om viteaz și mai amorezat decât credul. El adora pe acea cusătoreasă, care era o persoană frumușică și foarte econoamă, ba încă zgârcită s-ar putea zice, și care refuzase a se mărita cu un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poliție mai cutezător decât ceilalți se oferi a pătrunde în pimnița cea blestemată pentru o pensiune reversibilă în caz de moarte asupra unei cusătorese numită Margot. Acesta era un om viteaz și mai amorezat decât credul. El adora pe acea cusătoreasă, care era o persoană frumușică și foarte econoamă, ba încă zgârcită s-ar putea zice, și care refuzase a se mărita cu un simplu sergent fără altă avere decât galonul său. Însă, câștigând pensia, sergentul devenea alt om. Încurajat de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ieși fiecare cu câte o butelie în mână. Li s-a dat voie spre a le goli. Sergentul însă zise: - Cât despre mine, voi păstra această sticlă pentru ziua nunții mele. Nu i s-a putut refuza aceasta, precum nici cusătoreasa nu-i mai putea refuza mâna, și dar se luară. Veți crede poate că avură copii mulți? Nu. N-avură decât unul singur. III CE-A URMAT DIN ACEASTA? În ziua de nuntă, sergentul puse faimoasa sticlă cu pecetea verde
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de nuntă, sergentul puse faimoasa sticlă cu pecetea verde între dânsul și soția lui și afectă a nu vărsa din acest vin decât ei și lui. Sticla era verde ca frunza, vinul era roșu ca sângele. Nouă luni după aceasta cusătoreasa născu un mic monstru de tot verde, cu coarne roșii în frunte. Copilul creștea daca nu în virtute, cel puțin în corp. Două lucruri contrariau pe părinții lui: culoarea sa verde și un apendice caudal ce lua din ce în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Aista se apropie, în adevăr, ca de niște sanctuare nu nu-mai de femei, bineînțeles dacă bărbații lor sunt bogați, dar și de mobilele din saloanele lor. Și nici la rochii nu se pricepe, cum pretinde el. Se pricepe mai bine cusătoreasa mea. O carte pe care o citește mereu e Tartarin: - Mă liniștește când sunt supărată, când am griji, când e bolnavă mama. În cartea asta nu-s necazuri, toți sunt fericiți. Dar numai volumul întîi. Celelalte-s exagerate, cu farse
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ecoul desperatei căutări a valorilor creștine fundamentale concentrate în simbolul marianic: iubirea, mila, iertarea. Omul care suferea pentru întreg „neamul nevoii” (o expresie auzită la el în momente de adâncă depresie), fie bogat ori sărac, împărat ori proletar, prințesă ori cusătoreasă, a propus numeroase expresii poetice și filosofice pentru Ființă, dincolo de concretul dramatic al existenței umane. Este, într-adevăr, dificil de răspuns de ce omul poate fi și înger, și diavol, de ce, 48 vorba lui Blaise Pascal, când omul vrea să fie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ecoul desperatei căutări a valorilor creștine fundamentale concentrate în simbolul marianic: iubirea, mila, iertarea. Omul care suferea pentru întreg „neamul nevoii” (o expresie auzită la el în momente de adâncă depresie), fie bogat ori sărac, împărat ori proletar, prințesă ori cusătoreasă, a propus numeroase expresii poetice și filosofice pentru Ființă, dincolo de concretul dramatic al existenței umane. Este, într-adevăr, dificil de răspuns de ce omul poate fi și înger, și diavol, de ce, 48 vorba lui Blaise Pascal, când omul vrea să fie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
întorsătură este întărită la 1 mai 1735 (7243) de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod. Apoi cum se vede, pe ulița asta nu sunt numai cizmari, ci și tot felul de dughene, de la ciubotării la cojocării sau croitorii. Ba au dughene și cusătoresele. Tocmai la o cusătoreasă mă gândeam și eu, fiule. La „Stana țiganca cusătoare”, care la 27 ianuarie 1762 (7270) mărturisește: „văzînd eu că n-am nădejde de viiața mea am chemat pe Dumitru, pitarul mitropolitului Iacov, și l-am trimes
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
1 mai 1735 (7243) de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod. Apoi cum se vede, pe ulița asta nu sunt numai cizmari, ci și tot felul de dughene, de la ciubotării la cojocării sau croitorii. Ba au dughene și cusătoresele. Tocmai la o cusătoreasă mă gândeam și eu, fiule. La „Stana țiganca cusătoare”, care la 27 ianuarie 1762 (7270) mărturisește: „văzînd eu că n-am nădejde de viiața mea am chemat pe Dumitru, pitarul mitropolitului Iacov, și l-am trimes la părintele vlădica egumen
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ca să văd dacă Mireasa Perfectă din oglindă o să se ia după mine - și sigur că ea exact asta face. Apoi își examinează trena spectaculoasă, care a fost făcută pe comandă chiar de Vera, în persoană, și pe care, ulterior, douăsprezece cusătorese de la Casa Lesage au cusut cele mai frumoase diamanțele, astfel încât efectul să fie acela de praf de zâne. — Ești superbă, Claire, spune Bea. Pentru că, în fond, ce altceva poți să-i spui unei femei care poartă o astfel de capodoperă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
al unei tensiuni acumulate vreme de o jumătate de veac. În timp ce boemii văd lucrurile altfel. Pentru ei, sexualitatea feminină e atrăgătoare. Nu vor să devină captivii unei instituții burgheze, căsătoria, dar nu Își refuză nici o desfătare carnală. Prostituate, actrițe, sărmane cusătorese, dar și doamne din societatea selectă, căsătorite sau nu, sunt trofeele virilității lor nestăvilite. În spirit egalitar, care pretinde participarea colectivă la orice formă de plăcere, boemii Își Împart cu generozitate nu numai adăpostul, banii, băutura și mâncarea, ci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
observa că există o diversitate impresionantă de femei „ușoare”, de la prostituatele cartierelor rău famate, vulgare, obscene, la fâșnețele cocote și lorete, de la marile curtezane, elegante, cultivate, rafinate, la actrițele și dansatoarele de cabaret, pline de fantezie sau la frust ingenuele cusătorese ori slujnicuțe. Toate pot deveni o provocare pentru dandy. Cu aceeași atenție la nuanță, ar mai trebui să spunem că, În fața unei asemenea oferte, dandy-i Își diversifică stilul. Unii, precum lordul Bolingbroke, se afișează cu o vânzătoare de portocale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de Petre Locusteanu, pe care am recitit-o recent, pune în evidență paradoxul că, în unele cazuri, insuccesul nu elimină, ci, dimpotrivă, întreține egolatria. Poet în vîrstă, dar încă nelansat, Lăptucă (botezat astfel din cauza pletelor „înseilate cu bumbac alb de cusătoreasa harnică: vremea”) își explică situația sa literară ca fiind o consecință a celor mai notorii scriitori din epocă, mai exact de dinaintea Primului Război Mondial. Vii sau morți, toți au defecte de care el a fost iertat. Victor Eftimiu, de pildă, e zgomotos
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a doua, care e teoretizarea pesimismului. Socialismul lui Eminescu, manifestat în poezii, și, firește, sentimental, cel mult în "Viața", apare în proza lui sporadic ca, de pildă, când, vorbind de suferințele lucrătoarelor de la Regie (în "Viața" e vorba de lucrătoarele cusătorese), scrie că: "chestiunea socială, atât de ventilată în Europa, trebuie s-o revedem la noi în forma ei cea mai crudă". ("Scrieri politice și literare", p. 236 ă articolul Robie modernă î). Vedem de aici că Eminescu ar fi știut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]