171 matches
-
Pomoideelor, la 10-15 km în afara zonelor cunoscute ca fiind contaminate din Anglia. Semințele de vâsc sunt deplasate de către păsări care consumă fructele și datorită viscinei semințele se lipesc de ciocul lor și vor fi duse la distanțe mari. Plantele parazite ( Cuscuta) pot fi vectori frecvenți ai virusurilor din plantele gazdă deoarece prin haustorii lor ele absorb paralel cu seva elaborată și virusurile existente, iar când ele vor parazita o plantă sănătoasă virusul va trece tot prin haustori în noua gazdă. Transmiterea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
căi: mecanic prin leziuni provocate natural sau experimental când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul fiind localizat în embrion sau în tegument (transmiterea pe această cale
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un anumit grup prin reacția dintre virus ca antigen și un ser extras din unele animale inoculate în prealabil care conține anticorpi specifici; testarea biologică pe plante indicator cu suc infecțios extras mecanic, verificarea prin altoire sau prin transmitere prin cuscută; examinarea la microscopul electronic a extractelor de suc din plantele atacate și punerea în evidență a particulelor virale. 4.1.1. Virusul X al cartofului Potato virus X Acest virus este cunoscut ca producând mozaicul X (slab, comun) al cartofului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
iar în frunze la -20oC chiar 12 luni. Epidemiologie. Transmiterea virusului în natură se face prin tuberculi (de la an la an) sau prin contactul direct între plantele sănătoase cu cele bolnave. Ca agenți vectori sunt semnalați zoosporii de la Synchytrium endobioticum, cuscuta, insectele Melanopus differentialis și Tettigonia viridissima. Identificarea virusului în sucul extras din frunze sau tuberculi se poate face ușor prin metoda serologică ELISA. 4.1.2. Virusul Y al cartofului Potato virus Y Virusul Y este cunoscut ca producând un
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
transmiterea prin vectori se realizează în majoritatea cazurilor prin cicade care în momentul hrănirii achiziționează micoplasma care apoi o vor retransmite la plantele pe care le vor ataca. Dintre vectorii micoplasmelor mai fac parte afidele, acarienii și chiar plantele parazite (cuscuta) ce iau micoplasma și o trec în organismele sănătoase parazitate mai târziu. Simptomele și determinarea micoplasmelor produc la plante boli grave cu evoluție sistemică întrucât multiplicarea lor rapidă în floem duce la blocarea circulației substanțelor nutritive spre rădăcini provocând acestora
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plante pe care este semnalată mycoplasma, se înregistrează o varietate mare de simptome. La Solanum tuberosum, S. melongena, Capsicum annuum, Callistephus chinensis și Nicotiana rustica var. humilis mycoplasma produce cloroze și ofiliri rapide. La Lycopersicum esculentum, Vinca rosea, Ligustrum vulgare, Cuscuta campestris, Convolvulus arvensis și Nicotiana rustica mycoplasma produce virescență, filodie, proliferare, malformare și aspermie. La Solanum tuberosum, Daucus carota și Chenopodium amaranticolor mycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței limbului 0,,. La tomate apare în urma
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
are particule sferice, eterogene cu diametrul de 50-80 µm în diametru, ușor deformabile. Epidemiologie Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogen în natură este asigurată de speciile genului Cuscuta și de insectele Hyalestes obsoletus, Euscelis plebejus și Macrosteles laevis. La speciile lemnoase transmiterea mycoplasmei se realizează prin altoiri sau grefe de țesuturi. În natură pagubele produse de mycoplasma sunt direct proporționale cu ecologia vectorului Hyalestes obsoletus. În anii cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să împiedice dezvol/tarea vectorilor. Arăturile adânci de toamnă au un rol deosebit în diminuarea rezervei semințelor de buruieni iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. 4.3. Bacteriile fitopatogene Această grupă de organisme fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus bazele fitobacteriologiei. Bacteriile sunt organisme heterotrofe, facultativ
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cm înălțime, sunt flexuoase sau erecte, cu flori grupate în raceme. Plantele de muma pădurii parazitează specii de Alnus, Fagus sau Corylus. b. plante holoparazite cu haustori pe părțile aeriene. Din această grupă fac parte reprezentanți din fam. Cuscutaceae. Torțelul Cuscuta sp., cunoscută sub numele de cuscută, are în flora țării 16 specii, toate anuale, parazite pe tulpini filiforme, galbene, răsucite pe plantele gazdă. La locul de contact parazitul formează haustori prin care absoarbe seva elaborată. Pe tulpini se găsesc frunze
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu flori grupate în raceme. Plantele de muma pădurii parazitează specii de Alnus, Fagus sau Corylus. b. plante holoparazite cu haustori pe părțile aeriene. Din această grupă fac parte reprezentanți din fam. Cuscutaceae. Torțelul Cuscuta sp., cunoscută sub numele de cuscută, are în flora țării 16 specii, toate anuale, parazite pe tulpini filiforme, galbene, răsucite pe plantele gazdă. La locul de contact parazitul formează haustori prin care absoarbe seva elaborată. Pe tulpini se găsesc frunze reduse sub formă de solzi și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atribuții în acest domeniu vor respecta lista adoptată de țările membre a OEPP, care cuprinde agenții de carantină încă nesemnalați în Europa, conform anexei 3; Din anexa 2 fac parte agenții patogeni ai cancerului la plante, rizomania sfeclei și antofitele, Cuscuta sp., Orobanche sp. Anexa 3 cuprinde 30 de ciuperci, 4 bacterii, 5 molicute, 9 virusuri și mai multe specii din genul Arceuthobium sp., plante parazite care încă nu au pătruns în Europa. Recent , în prima parte a anului 2006 a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unele țări ca SUA la dezinfectarea solului. În acest scop, în pământul umezit, așezat în lăzi, se introduc electrozii și după închiderea circuitului, temperatura solului se ridică la 70oC, astfel încât, după 30 de minute, sterilizarea este realizată. Eliminarea seminței de cuscută din sămânța de lucernă și trifoi se face pe cale electromagnetică. Sămânța respectivă se amestecă bine cu pilitură fină de fier, se așează în strat subțire pe o bandă transportoare care trece pe sub un electromagnet. Cea mai mare parte a semințelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sămânța de lucernă și trifoi se face pe cale electromagnetică. Sămânța respectivă se amestecă bine cu pilitură fină de fier, se așează în strat subțire pe o bandă transportoare care trece pe sub un electromagnet. Cea mai mare parte a semințelor de cuscută, având alveole, rețin pilitura de fier și astfel sunt atrase de electromagnet, putând fi separate. Folosirea mijloacelor electronice. Înscriindu-se între mijloacele moderne, aparatele electronice sunt folosite în protecția plantelor pentru elaborarea avertizărilor (ex. radiomildiograful I.R.C. construit la I.C.P.P. București
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Asparagus tenuifolius, Asperula odorata, Astragalus glycyphyllus, Atropa belladonna, Betonica officinalis, Calamintha clinopodium, Campanula persicifolia, Cardamine bulbifera, Carex pilosa, Carex sylvatica, Carlina vulgaris, Centaurea indurata, Centaurium umbellatum, Chaiturus marrubiastrum, Chamaenerion angustifolium, Chenopodium polyspermum, Chrysanthemum vulgare, Circaea lutetiana, Corydalis bulbosa, Corydalis solida, Cuscuta epithymum, Cynanchum vincetoxicum, Cynoglossum officinale, Datura stramonium, Delphinium consolida, Dentaria bulbifera, Dentaria glandulosa, Echium vulgare, Epilobium montanum, Eryngium planum, Euphorbia amygdaloides, Euphorbia villosa, Galium aparine, Galium cruciata, Galium odoratum, Galium schultesii, Galium verum, Geranium robertianum, Gypsophila muralis, Hibiscus trionum, Hyoscyamus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Chrysopogon gryllus, Cichorium intybus, Cicuta virosa, Cirsium arvense, Cirsium pannonicum, Cleistogenes bulgarica, Clematis integrifolia, Clematis recta, Conium maculatum, Convolvulus arvensis, Coronilla varia, Coronopus procumbens, Crambe tataria - târtan, Crepis foetida, Crepis setosa, Crepis tectorum, Crocus reticulatus brândușă, Crocus variegatus, Crupina vulgaris, Cuscuta campestris, Cuscuta epilinum, Cuscuta epithymum, Cuscuta europaea, Cuscuta lupuliformis, Cuscuta monogyna, Cynanchum vincetoxicum, Cynodon dactylon, Cynoglossum officinale, Cytisus austriacus, Dactylis glomerata, Datura stramonium, Daucus carota, Delphinium consolida, Delphinium orientale, Dianthus armeria, Dianthus capitatus garofiță, Dianthus carthusianorum, Dianthus rehmannii, Diplotaxis muralis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cichorium intybus, Cicuta virosa, Cirsium arvense, Cirsium pannonicum, Cleistogenes bulgarica, Clematis integrifolia, Clematis recta, Conium maculatum, Convolvulus arvensis, Coronilla varia, Coronopus procumbens, Crambe tataria - târtan, Crepis foetida, Crepis setosa, Crepis tectorum, Crocus reticulatus brândușă, Crocus variegatus, Crupina vulgaris, Cuscuta campestris, Cuscuta epilinum, Cuscuta epithymum, Cuscuta europaea, Cuscuta lupuliformis, Cuscuta monogyna, Cynanchum vincetoxicum, Cynodon dactylon, Cynoglossum officinale, Cytisus austriacus, Dactylis glomerata, Datura stramonium, Daucus carota, Delphinium consolida, Delphinium orientale, Dianthus armeria, Dianthus capitatus garofiță, Dianthus carthusianorum, Dianthus rehmannii, Diplotaxis muralis, Dorycnium herbaceum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cicuta virosa, Cirsium arvense, Cirsium pannonicum, Cleistogenes bulgarica, Clematis integrifolia, Clematis recta, Conium maculatum, Convolvulus arvensis, Coronilla varia, Coronopus procumbens, Crambe tataria - târtan, Crepis foetida, Crepis setosa, Crepis tectorum, Crocus reticulatus brândușă, Crocus variegatus, Crupina vulgaris, Cuscuta campestris, Cuscuta epilinum, Cuscuta epithymum, Cuscuta europaea, Cuscuta lupuliformis, Cuscuta monogyna, Cynanchum vincetoxicum, Cynodon dactylon, Cynoglossum officinale, Cytisus austriacus, Dactylis glomerata, Datura stramonium, Daucus carota, Delphinium consolida, Delphinium orientale, Dianthus armeria, Dianthus capitatus garofiță, Dianthus carthusianorum, Dianthus rehmannii, Diplotaxis muralis, Dorycnium herbaceum, Draba nemorosa
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cirsium arvense, Cirsium pannonicum, Cleistogenes bulgarica, Clematis integrifolia, Clematis recta, Conium maculatum, Convolvulus arvensis, Coronilla varia, Coronopus procumbens, Crambe tataria - târtan, Crepis foetida, Crepis setosa, Crepis tectorum, Crocus reticulatus brândușă, Crocus variegatus, Crupina vulgaris, Cuscuta campestris, Cuscuta epilinum, Cuscuta epithymum, Cuscuta europaea, Cuscuta lupuliformis, Cuscuta monogyna, Cynanchum vincetoxicum, Cynodon dactylon, Cynoglossum officinale, Cytisus austriacus, Dactylis glomerata, Datura stramonium, Daucus carota, Delphinium consolida, Delphinium orientale, Dianthus armeria, Dianthus capitatus garofiță, Dianthus carthusianorum, Dianthus rehmannii, Diplotaxis muralis, Dorycnium herbaceum, Draba nemorosa, Draba verna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cirsium pannonicum, Cleistogenes bulgarica, Clematis integrifolia, Clematis recta, Conium maculatum, Convolvulus arvensis, Coronilla varia, Coronopus procumbens, Crambe tataria - târtan, Crepis foetida, Crepis setosa, Crepis tectorum, Crocus reticulatus brândușă, Crocus variegatus, Crupina vulgaris, Cuscuta campestris, Cuscuta epilinum, Cuscuta epithymum, Cuscuta europaea, Cuscuta lupuliformis, Cuscuta monogyna, Cynanchum vincetoxicum, Cynodon dactylon, Cynoglossum officinale, Cytisus austriacus, Dactylis glomerata, Datura stramonium, Daucus carota, Delphinium consolida, Delphinium orientale, Dianthus armeria, Dianthus capitatus garofiță, Dianthus carthusianorum, Dianthus rehmannii, Diplotaxis muralis, Dorycnium herbaceum, Draba nemorosa, Draba verna, Echinops sphaerocephalus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cleistogenes bulgarica, Clematis integrifolia, Clematis recta, Conium maculatum, Convolvulus arvensis, Coronilla varia, Coronopus procumbens, Crambe tataria - târtan, Crepis foetida, Crepis setosa, Crepis tectorum, Crocus reticulatus brândușă, Crocus variegatus, Crupina vulgaris, Cuscuta campestris, Cuscuta epilinum, Cuscuta epithymum, Cuscuta europaea, Cuscuta lupuliformis, Cuscuta monogyna, Cynanchum vincetoxicum, Cynodon dactylon, Cynoglossum officinale, Cytisus austriacus, Dactylis glomerata, Datura stramonium, Daucus carota, Delphinium consolida, Delphinium orientale, Dianthus armeria, Dianthus capitatus garofiță, Dianthus carthusianorum, Dianthus rehmannii, Diplotaxis muralis, Dorycnium herbaceum, Draba nemorosa, Draba verna, Echinops sphaerocephalus, Echium rubrum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
suprafața frunzei sau pe codița ei. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în natură se face prin tuberculi (de la an la an) sau prin contactul direct între plantele sănătoase cu cele bolnave. Răspândirea virusului o fac sporii de la ciuperca ce produce râia neagră, cuscuta și insectele. 3.1.2. Virusul Y al cartofuluiPotato virus Y Virusul Y este cunoscut ca producând un mozaic sever sau stric (dungi brune) la cartof, ardei, tutun și tomate cu pierderi însemnate de până la 80 % din recolta plantelor de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1969,1971,1972). Simptome. În funcție de grupa de plante pe care este semnalată mycoplasma, se înregistrează o varietate mare de simptome. La cartof, vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc mycoplasma produce decolorări și ofiliri rapide. La tomate, vinca, lemn câinesc, cuscuta, volbură și tutunul turcesc mycoplasma produce înverziri accentuate, transformarea florilor în frunze, proliferări, deformări și sterilitatea florilor. La catof, morcov și loboda porceascămycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței acestora (fig. 46). La tomate apare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de sub fruct și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie-caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogenîn natură este asigurată de cuscută și de insecte. La speciile lemnoase transmiterea mycoplasmei se realizează prin altoiri. În natură pagubele produse de mycoplasma sunt direct proporționale cu răspândirea insectei ce transmite mycoplasma. În anul 1996 a fost un an deosebit de favorabil extinderii stolburului, din cauza verii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care să împiedice dezvoltarea insectelor. Arăturile adânci de toamnă au un rol deosebit în micșorarea rezervei semințelor de buruieni, iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. În categoria micoplasmozelor se încadrează și măturile de vrăjitoare de la cartof, vârfurile roșii ale cartofilor și germinarea cu colți subțiri la cartof, boli a căror prezență este cunoscută de multă vreme în America și parțial în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă, mac, pătlagină, troscot, spălăcioasă, rocoțea, punguliță. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de Cuscuta și de mai multe specii de afide. De la un an la altul virusul rămâne în semincerii de sfeclă, în spanacul semănat toamna precum și în buruienile multianuale. Prevenire și combatere. Izolarea spațială a culturilor pentru sămânță față de cultura de spanac este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]