91 matches
-
se află la 6 km nord-vest de orașul Dej. Este situată la poalele sudice ale Dealului Chiuiești (Dealurile Ciceului), în zona de confluență a râului Sălătruc cu râul Someș. Comuna este compusă din centrul de comună Cășeiu și satele Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc și Urișor. Se întinde pe o suprafață de peste 83 km, populația întregii comune fiind de 4.306 de locuitori (2011). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cășeiu se ridică la de locuitori, în
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
desfășurare mai largă, cuprinzând numeroși martori de calcare jurasice). În nordul țării se află Masivul Tatra Înaltă, cu cel mai înalt vârf din lanțul Carpatic - Gerlachovsky Stit(2655 m). Există un număr mare de forme glaciare(vai glaciare, morene terminale, custuri, circuri glaciare în care s-au format lacuri, etc.). În partea meridionala a Masivului Tatra Înaltă se gaseste Masivul Tatra Joasă alcătuit predominant din roci dure(granițe și șisturi cristaline), cu max. 2043 m în vf. Dumbier. În sudul acestora
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
se desfac din creastă spre sud (Muntenia) sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse. Creasta principală și ramificațiile nordice ale Făgărașului supuse acțiunii curenților, precum și dezagregărilor produse de îngheț și dezgheț, formează în unele locuri custuri foarte înguste, șei crenelate, cum sunt :"Portița Arpașului" cu "Fereastra Zmeilor", șeile dintre văile "Șerbotei" (nord), izvoarele "Scara" și "Negoiu" (sud). O altă caracteristică a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare, precum și lacurile alpine situate la mari altitudini. Unele
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
gheață din sol se topesc și provoacă tasări și depresiuni lacustre. Este vorba de distrugerea unor strate de roci dure prin dezagregare, îndepărtarea majorității materialelor rezultate și rămânerea în relief a unor vârfuri de diferite forme: crește ascuțite și crenelate (custuri), crește de cocos, ace, vârfuri piramidale, turnuri, ciuperci, jandarmi, strungi adică șanțuri adâncite, cu fundul relativ plat și foarte înclinate. În regiunile periglaciare, sub raport structural se disting: terenuri care se dezgheață complet în sezonul cald și terenuri care păstrează
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
berbecilor", referitor la păstoritul cu care se ocupau) sau din "Küçükiflak", "micii vlahi, în timp ce "fărșeroții" sunt adesea denumiți " Αρβανιτοβλαχοι" („vlahi arvaniți” sau „vlahi arbănași”, adică „vlahi albanezi”). "Grămuștenii" sunt concentrați mai ales în nordul și centrul Macedoniei grecești (nomele Cojani, Custura, Florina și Grevena) în timp ce "pindenii" locuiesc în sate din Munții Pindului din Macedonia de sud-vest, în Epirul de nord, respectiv în vestul Tesaliei. Unele comunități de "fărșeroți" constituie majoritatea locuitorilor din șapte sate situate la sud de Epir, în "Aetolia-Acarnania
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
știe acolo, la locul lor, sute de arme letale; săbii cu mânerul în cruce, vârfuri de lance... cuțite speciale de sacrificiu, toate sunt catalogate, au numărul de inventar scris citeț pe carto nașele translucide. Mărțina le atinge, le simte consistentă, custura tăișului, simte metalul rece prin dantelă fină a mânușii. Sunt liberă să mă sinucid! zice fără noima și o lacrimă-i picura la colțul ochiului stâng. Cum ea nu poartă batistă în poșetă, o șterge pe furiș, cu volanul de la
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate, de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugarilor, vai glaciare, custuri, morene. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 2.568 de hectare. Aria naturală înclusă în Parcul Național Munții Rodnei prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice deosebit de pitorești (cascade, lacurile glaciare Lala Mare și Lala Mic), vârfuri, abrupturi calcaroase, pajiști alpine, păduri și poiene. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de conifere
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
de bolovani și pietriș. Pe latura estică a vârfului Buteasa s-au format câteva circuri glacionivale de dimensiuni mici. Pe versanții munților sunt dese rupturile spectaculoase și pereții abrupți cu stânci și bolovani. Așa sunt Pietrele Albe și stâncile de la Custura, la sud de Stâna de Vale. Culmile largi sunt despărțite de pâraie repezi cu versanți abrupți și stâncoși. Pe văi s-au format chei superbe (Cheile Iadului, Cheile Mișcu), iar pe pâraie ne încântă numeroasele cascade: Iadolina, Săritoarea Ieduțului, Vălul
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
2.500 m, iar, după recartarea facută de Clubul de speologie montană din Baia Mare, peștera are o dezvoltare de aproape 3.800 metri (în anul 2009). Rezervația mixtă „Ineu - Lala”, 2.568 hectare, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice (cascade, lacuri glaciare) și elemente ale florei și faunei caracteristice acestor munți: tisa, zâmbrul și cocoșul de mesteacăn. Alte rezervații: Reportaje
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
sunt două lacuri glaciare învecinate situate în Parcul Național Retezat din Munții Retezat (Carpații Meridionali, România), în căldarea Vârfului Custura (2475 m). Tăul Mare al Custurii se află la altitudinea de 2226 m, are o suprafață de 2,78 hectare și o adâncime de nouă metri. Tăul Mic al Custurii se află la altitudinea de 2210 m, suprafața este de
Tăurile Custurii () [Corola-website/Science/335824_a_337153]
-
sunt două lacuri glaciare învecinate situate în Parcul Național Retezat din Munții Retezat (Carpații Meridionali, România), în căldarea Vârfului Custura (2475 m). Tăul Mare al Custurii se află la altitudinea de 2226 m, are o suprafață de 2,78 hectare și o adâncime de nouă metri. Tăul Mic al Custurii se află la altitudinea de 2210 m, suprafața este de 0,77 ha și are o
Tăurile Custurii () [Corola-website/Science/335824_a_337153]
-
Retezat din Munții Retezat (Carpații Meridionali, România), în căldarea Vârfului Custura (2475 m). Tăul Mare al Custurii se află la altitudinea de 2226 m, are o suprafață de 2,78 hectare și o adâncime de nouă metri. Tăul Mic al Custurii se află la altitudinea de 2210 m, suprafața este de 0,77 ha și are o adâncime de 7,3 m. Apele Tăului Mare ajung în Tăul Mic, iar pârâul acestuia, unindu-se și cu alte pârâiașe, formează Cascada Ciumfu
Tăurile Custurii () [Corola-website/Science/335824_a_337153]
-
aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârfu lui Pătru, având 2.130 m. (Sebeș) au înălțimi relativ medii și mici și ocupă o suprafață destul de întinsă, 1585 km². Sunt lipsiți de creste zvelte și de custuri glaciare, însă au suprafețe de eroziune întinse. Iarna temperaturile medii variază între -2 °C la marginea munților și -7 °C la peste 2000 de m. altitudine. Invaziile de aer maritim care se produc în vestul țării pătrund pe culoarul Mureșului
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare se formează din unirea apelor râului Șes cu cele ale Lapușnicului Mare. Primește afluenți din munții Țarcu pârâiele Tomeasa, Netiș și pârâul Pietrei, Bistra și Valea Mare, cu obârșie în căldările glaciare de sub vârfurile Custurii, Bloju, Petreanu și de sub Dealul Negru. Râul Rece izvorăște dintr-o căldare glaciară aflată pe fața estică a vf. Țarcu; are o lungime de circa 34km. Râul Lung, de 29 km lungime și afluentul său Pârâul Alb, de 24 km
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
34km. Râul Lung, de 29 km lungime și afluentul său Pârâul Alb, de 24 km, își au obârșiile pe versantul vestic al vf. Țarcu. Mai la nord urmează pârâiele Armenis, Ilova, Bolvășnița și Sebeș. Bistra își are obârșiile sub vf. Custurii și Dealul Negru, izvorând din lacul Bistra, aflat la 1900m altitudine. În drumul său primește apele pârâielor Lupu, Bucovița, Marga și cele ale Bistrei Mărului. Regiunea nord-estică a munților este drenată de pârâul Zeicani și de afluentul lui, Zlatina, ce
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
se află în căldarea cu același nume de pe versantul sudic al masivului Baicu, la 1785m. Lacul temporar Corciova, situat la circa 1540m, în valea cu același nume, are o suprafață de 0,45 ha și adâncimi de 10-20cm. Sub vf. Custurii, în Căldarea Netișului se găsesc trei lacuri la peste 1900m, cel mai mare se află la 1940m, are o suprafață de 1,1 ha și o adâncime de 3,5m. Căldarea glaciară de la obârșiile Bistrei Boului, străjuită de vf. Cununii
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
peste 1900m. pajiștile sunt alcătuite din coarnă. Spre limita pădurii se dezvoltă pâlcurile de jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus sibirica), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis-idaea). Se remarcă prezența zimbrului (Pinus cembra), un arbore ocrotit, în Custura Mătaniei. În zona alpină și subalpină semnalăm prezența caprei negre (Rupicapra rupicapra), iar în jnepeniș, deseori întâlnim cocoșul de munte (Tetrao urogallus urogallus). Cele mai numeroase specii faunistice sunt legate de pădure. Aici trăiesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
refăcut și a acoperit obiectul vinovat. Dacă putea fi găsit cuțitul, a mai spus vulturul, din rugina lui trebuia pregătită o băutură care l-ar putea vindeca pe Iphiclos de impotența provocată de acea întâmplare din copilărie. Melampus a regăsit custura ruginită și a preparat licoarea, pe care Iphiclos a băut-o timp de zece zile. În urma tratamentului, el și-a recăpătat virilitatea și a dobândit un fiu, pe Podarces. Ghicitorul și-a primit recompensa și a condus cirezile de boi
Iphiclos (fiul lui Phylacos) () [Corola-website/Science/331625_a_332954]
-
Cu o deschidere largă spre est și tot mai îngustă spre vest, Uricaniul este una din porțile principale de intrare în Parcul Național Retezat, o bijuterie a naturii, cu un relief sălbatic ce oferă privirii imagini inegalabile, creste ce au custuri dantelate și multe căldări glaciare. Zona în care se află localitatea face parte din cadrul Carpaților Meridionali, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu, și mai este denumită depresiunea tectono-erozivă «Valea Jiului» sau «Petroșani». În secolul al XIII-lea, teritoriul pe care se află orașul
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
suprafață de 20 ha. Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară - "Frumoasa" și reprezintă o arie naturală complexă aflată în nord-estul Vârfului Șureanu (2059 m), constituită dintr-un relief glaciar (căldări - depresiuni circulare aflate în regiunile înalte ale munților; custuri - contactul dintre două circuri glaciare alăturate); morene - depozite de pietriș, nisip, grohotișuri și argilă; transportate de ghețari în alunecarea și un lac glaciar înconjurat de un tinov) cu floră și faună specifică Meridionalilor. Flora ariei protejate are în componență arbori
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
locuitori; în comună exista o biserică zidită de locuitori în 1871 și o școală mixtă cu 44 de elevi, înființată în 1887. Comuna Gradiștea de Sus era formată din satele Gradiștea de Sus, Balta Albă, Gradiștea de Sus Nouă și Custura, cu o populație totală de 1592 de locuitori. În comuna Gradiștea de Sus funcționau două școli de băieți cu 150 de elevi în total una la Balta Albă fondată în 1886 și una la Gradiștea de Sus, fondată în 1871
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
pînă cînd a dat de o peșteră, prima lui peșteră. A ucis o capră de munte cu toiagul ăla și și-a făcut un fluier dintr-un oscior de la picior, o pălărie din coarne, o cămeșă din blană și o custură dintr-o coastă. Într-o noapte a cîntat din fluier pînă cînd a adormit cu coarnele pe cap. CÎnd s-a trezit, În peșteră erau trei nimfe, molcuțe și goale precum Eva. I s-au dăruit noapte după noapte, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Doar c-a trecut prin două experiențe traumatizante. Una-n cărți, una-n realitate.“ „Asta zici tu. Indivizii cu dereglări în paleocortex nu fac diferența între realitate și ficțiune. Ei trăiesc la interfață, pe muchiile minții. Ca noi, când traversăm Custura Sărății. Se mișcă pe-o lamă de cuțit. După unii, multe din dezechilibrele reale sau imaginare ale lumii ar fi generate chiar de ei: falii, cutremure, alunecări de teren. Fenomene extreme. Meteorologie mentală.“ „În profitul cui?“ „Asta nu mai știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
capabil să reproducă vizual partea nevăzută a lucrurilor și să convertească în cuvinte ceea ce nu ține de cuvinte. NICHITA STĂNESCU Un modernist arhaic, avangardist cu măsură. El și-a altoit tradiționalismul din sânge cu ultimele cuceriri poetice, tăind, c-o custură, creanga foarte sus și lăsând să înmugurească ceva ca o coroană nouă și minunată: poezia sus-numitului Vasko Popa, cetățean al Vârșețului și al lumii... MARIN SORESCU SCRIERI: Câmpia neodihnei, tr. Radu Flora, pref. Miodrag Pavlović, Pancevo, 1965; Versuri, tr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]