1,302 matches
-
romancierului de-a lua ŕ la legčre această "impopularitate", a se comporta cu ea în chip frivol: "examinată mai de aproape, frivolitatea lui Ivasiuc se arată a nu fi decît pedanteria. O pedanterie cursivă, de o ținută elegantă, aproape fără cusur, dar nechibzuită și imperioasă ca orice exces, roasă de ambiția de a transforma ocaziile ivite în pretext și în teren de desfășurare pentru habitudini ale raționării care scapă autocontrolului". Rodul rebarbativ de "filozofeme" și "mediteme", vizibil mai cu seamă în
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
o capacitate de organizare rar întâlnite. în sfîrșit, un romancier care poate reconstrui din cuvinte o lume trecută. Evanghelia după Arańa nu e o pastișă a romanului picaresc decât dacă știm numele și originea autorului. Retorica e impecabilă, stilul fără cusur. Nicolae Strâmbeanu știe să scrie. Are umor, e sarcastic, patetic sau, după necesități, poetic, cunoaște artificiile narative, respectă perfect convențiile, narațiunea lui are măsură și ritm în condițiile unui material infernal. Iată clasica tânguire a eroului aflat la ananghie în
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
început, că noul avangardism nici nu mă entuziasmează, dar nici nu mă lasă indiferent; nu îl simpatizez în mod deosebit, dar nici nu resimt vreo oarecare aversiune față de el. Poate că de aceea îi adulmec bucuriile și suferințele, competențele și cusururile. I-am spus experimentalism tomnatic pentru că sesizez un anume declin, un soi de decadență care s-a instaurat, probabil, atunci când idealul s-a dovedit superior mijloacelor folosite pentru a-l realiza. Noile avangarde au cam năpârlit, înotând încă, fie și
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
construită și folosind la maxim disponibilitățile lexicale ale limbii noastre, fiecare frază are o anume carnație, care, altfel, ar fi suficientă sieși. Dar, în al doilea rând, fiecare articulare presupune o idee, o atitudine, o opțiune morală. Retorica e fără cusur, dar, în lipsa frumuseții ideilor, colapsul ar fi iminent și cu atât mai răsunător. Combinația infailibilă dintre farmec (estetic) și probitate (etic) este trăsătura fundamentală a scrisului său. Inteligent și spiritual cum îl știm, având un deosebit simț al nuanțelor, umorului
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
Pozițiile lui Mircea Iorgulescu se disting, de fiecare dată, prin desăvîrșita urbanitate a tonului (criticul a înțeles și aplică îndemnul lui Kogălniceanu potrivit căruia trebuie criticată cartea, nu persoana care a scris-o), eleganța stilistică, logica impecabilă și argumentarea fără cusur. Chiar dacă subiectele despre care scrie sînt foarte delicate (Jurnalul lui Sebastian și întreaga dispută declanșată de el pe marginea antisemitismului românesc, controversata și, pe alocuri, scandaloasa carte a Alexandrei Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: L'oublie du fascisme, cărțile despre viețile
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
a sfidătoarei construcții... Interesant este faptul că relatarea Facerii, ajungând la această acțiune provocătoare, grandomană, tipică omului, capătă ceva comic, o însușire tipică lui. E ca și cum Ființa supremă ascunsă în noi ar înțelege deodată și ar încerca să experimenteze acest cusur.
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
al cărei farmec ambiguu poate fi încifrat într-un sunet cu rezonanțe cabalistice: amarcord. Câteva reproșuri (în loc de concluzie) Chiar dacă ultimul roman al lui Eco se citește aproape pe nerăsuflate, nu s-ar putea spune, nici pe departe, că este fără cusur. La acest capitol aș ține să remarc calitatea îndoielnică a fragmentului în care ni se relatează un episod senzațional din anii rezistenței (ceva mai izbutit, în schimb, decât episodul Lilla, unde recunoaștem îndepărtate ecouri nervaliene, pe lângă alte numeroase aluzii livrești
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
înregistrate în DEX. Sînt mulți termeni în -giu (împrumuturi din turcă sau formații pe teren românesc) cu valoare de epitet depreciativ: scandalagiu, cusurgiu, damblagiu, palavragiu, pomanagiu, chilipirgiu etc.; foarte adesea elementul negativ era deja prezent în cuvîntul de bază (scandal, cusur, dambla etc.), uneori el e fost produs de derivare: fustangiu. În prezent pare mai accentuată valoarea peiorativă a variantei -angiu a sufixului (desprinsă din cuvinte în care baza avea finala -an : bostangiu, cazangiu, toptangiu), prezentă deja la moftangiul descris de
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
pe care încă nu le cunoaște în detaliu, un autor care știe foarte bine că textul trebuie să fie deștept și să provoace la lectură, un scriitor a cărui literatură livrescă, puțin cam excesivă, poate avea, până la urmă, un mare cusur: este dependentă de cititori foarte inteligenți. P.S. Dintr-o neatenție în documentare, în recenzia de acum două săptămâni în care inventariam antologiile de poezie basarabeană contemporană nu am menționat și volumul alcătuit chiar de Emilian Galaicu-Păun împreună cu Eugen Lungu și
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
au supraviețuit, ceea ce nu dovedește că au fost mai vulpi decât vulpile, ci, dimpotrivă, că o sănătoasă prudență, altoită pe moderație, i-a scos din impas, în câte și mai câte rânduri. Nu chiar în toate - imprevizibilul stăpân era urgisitor - cusur ce se trece în rândul celor rele ale celor bune. În linii mari anume asta va face vorbitorul nostru: va modifica standardele prăfuite ale teoriei părților bune și a celor rele, inovând cu formula părților bune ale părților rele - și
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
pentru care face să recurgem la preumblări prin spațiul astfel înțeles, cu inima, cu mintea, rațional, nu în conflict cu el... Este unghiul unei priviri aristocrate... Vina orașului ajunge astfel vina, propria noastră lipsă ori vedere viciată de propriile noastre cusururi sociale... Nu era, oare, de vină parvenirea semidoctă, dacă, de exemplu, în trecut, pentru românii căpătuiți, Calea Victoriei țipătoare devenise locul privilegiat al arătărilor în lume, cu întreg arsenalul de prost gust dobândit, precum și cu manerele pe care Caragiale avea să
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
un labirint al mistificărilor. Și Aceeași întîmplare, alt personaj, o povestire cu o posibilă interpretare jungiană a motivului necesității, despre conivența dintre vis și realitate, mai exact, despre visul ca cifru parțial al design-ului existențial, o povestire al cărei cusur este faptul că scena cheie cu inexplicabila pană a mașinii ce preîntîmpină accidentul mortal al protagonisului apare, în detaliu, în filmul lui Krzysztof Kieslowski din 1985, No end. Altfel, Aceeași întîmplare, alt personaj este o povestire poetică și misterioasă, bine
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
dungi late bleu și albastru, cu desene înfățișînd ,baistruci, mițifize, jumenei și popilaci"; după moarte, nea Gică, ,cel mai mare frizer din lume", vrea să fie împăiat cu păr de către Vasilescu Dorel, ,cel mai mare taxidermist din lume"... Meseriaș fără cusur, neobosit și dedicat profesiei zi și noapte - căci părul crește chiar și după moarte, nea Gică frizerul fiind varianta de cartier a unui Sisif meșteșugar -, prieten necondiționat al tuturor, poet nostalgic al iubirii pentru o fantezie vie aproape palpabilă, avînd
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
moartea tuturor lucrurilor, inclusiv a muzicii. O muzică savantă ce comportă destule neajunsuri: boala ei incurabilă este uitarea, nefericirea ei profundă este intelectualizarea, irosirea ei iremediabilă este răspîndirea printre cei săraci cu duhul și cu instrucția, iar cel mai mare cusur este acela că nu ajunge aproape niciodată la timp și acolo unde trebuie. Cîndva ethosul muzical dădea seama de starea compozitorului de la ora H, ora creației. Odată cu serialismul (și apoi cu tehnologiile așa-numite constructiviste) a apărut falsul ethos, cel
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
o minunată carte despre copilărie, dar și un roman politic indirect cu care te delectezi în metrou și la care reflectezi acasă (sau invers). O carte care, din păcate pentru literatura română contemporană, are un singur și nedrept dar fatal cusur: rămâne, totuși, o traducere.
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
Ei? Îți spun eu: 400 de miliarde de lei, da’ bine că n-au aflat kuwaitienii cu PIB-ul lor de câteva mii de dolari pe cap de locuitor, că ar veni să ne fure șmecheria cu austeritatea... Ăsta-i cusurul lui Haralampy: devine insuportabil. Drept care am trecut pe România 1, unde tocmai începea publicitatea sub un generic gândit de cineva obligat să se plimbe în mâini prin Cișmigiu...
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
deranjează un gând negru, soluția ar fi să-l invocăm pe Siva care va dizolva acel gând manifestat printr-o stare neplăcută. Om Namaha Sivaya este cea mai cunoscută invocație (mantra). Din practica personală, pot spune că sistemul merge fără cusur pentru că aceste arhetipuri sunt În realitate integrate În funcționarea mentală a omului, el neavând decât să le reveleze. Mai avem apoi arhetipul Ganesha, un elefant de altfel, care ne ajută să trecem peste anumite dificultăți, invocând Ganesha sharanam. Cel puțin
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
fizic. Cum zic, Stșendhalț era un bolnav, atât vroiam să arăt în articolul meu de acum; pentru celășlațlt, care vine, rămâne de arătat consecințele acestei boli în activitatea pur literară. Recenziei d șumițtale. despre Lovinescu nu-i găsesc decât un cusur: e prea blândă în ton față de o producție care pare remarcabilă prin șarlatania literară și lichelismul politic din care a ieșit. Pentru întâia oară, după multă, multă vreme, aud ceva bun de la d șumneațta: vorbești de liniște, și îmi pare
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
delimitează de tagmă. Preferă, așadar, să fie un connaisseur, degustător, expert. El întreprinde explorări în continente dilecte, iar dacă unul dintre poeții prețuiți, Victor Felea, bunăoară, declara, în jurnalul lui intim, a-l detesta pe Ilie Constantin, din n enumerate cusururi, acesta, în final de partidă, răspunde cu simpatie. Cum și noi, de acord cu laudele aduse liricii și omului Cezar Baltag, ne bucurăm a-i fi plăcut eseistului versurile ca de descântec: "Cu bice de insomnie/ și cu funii de
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
caprele de pe cîmpiile greciei și-i va da să bea lapte din pumnii lui însinguratului homer și-l va ajuta să scrie continuarea odiseei bărbatul care sînt va ridica vulturpoema pe catarg va urla la zei în limba lor fără cusur le va spăla apoi cu umilință înzecită gleznele agere și perucile fără de moarte și cămășile de mătase rătăcite printre pădurile de nouri zburători pe cerurile de deasupra scurt pe doi a venit poate clipa în care fîntînile din adîncime ar
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
încheind, să spunem, cu sălile de teatru și de cinema, golurile sînt, contrar așteptărilor, în cea de astăzi" ( p. 244). Dincolo de informațiile și comparațiile foarte interesante pe care le conține, Întoarcere în Bucureștiul interbelic este o carte de suflet. Fără cusur, stilistic vorbind, scrisul Ioanei Pârvulescu are certe valențe simpatetice. Așa se face că la sfîrșitul lecturii cititorul are nu doar o foarte clară idee despre realitatea politică, socială, culturală, economică a Bucureștiului interbelic, dar și sufletul plin de emoția descoperirii
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
originală reviviscență modernă a lumii antice". Cele opt proze din Euridice sunt ambițioase - rescrieri, abordări proprii ale unor teme consacrate și venerabile mituri, ca formă autoimpusă de încercare a puterilor literare. Producție de laborator artistic, s-a spus, executată fără cusur și cu "sânge rece" (I. Vartic), de un autor care și-a propus mai întâi să experimenteze în materie culturală, să facă literatură din ceea ce îi oferă literatura, și doar mai târziu să facă literatură din ceea ce îi oferă viața
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
mai puțin prietenoși. Cei mai multi finlandezi pe care i-am cunoscut erau binevoitori, chiar joviali, si transmiteau o stare de bine (una dintre chelnerițele de la hotelul unde am stat studiase la București și a conversat cu noi într-o românească fără cusur tot timpul cât a durat micul dejun; spre mirarea noastră, n-a avut decât cuvinte bune despre România). Adăugați, în cazul finlandezelor, o frumusețe iconica, ireala, de coperta glossy și aveți deja schița acestui paradis care este, de fapt, Finlanda
Ţara soarelui de la miezul nopţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82605_a_83930]
-
pentru că e o ediție perfectă - sau pe aproape - n-ar fi posibilă, ci fiindcă spiritului d-sale de o neasemuită agerime, pe un fond de incomparabilă erudiție, nimic nu-i scapă: erorile, inadvertențele, feluritele lipsuri, pierderile din vedere și alte cusururi ale muncii editorului scandalizează ochiul critic, editorul e culpabilizat. De aceea, nu m-am așteptat, aflând că se va ocupa de ediția de Corespondență Ion Luca Caragiale, sub îngrijirea mea apărută, să-și modifice traseul condeiului. Faptul, însă, de a
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
Ediția nr. 2049 din 10 august 2016 Toate Articolele Autorului Ca pe tine însuți! Trăiește-ți viața,pentru cei din jur, Încearcă-ntotdeauna, să faci bine! Și caută spre-albastrul cerului azur, Pe tine să te cerți,să nu găsești aproapelui cusur, Iar Domnul Sfânt din cer,va căuta spre tine. Fii milostiv,căci dai din ce-ai primit, Nu-l ocoli pe cel ce stă cu mâna-ntinsă! O îmbrățișare sau un sfat la timpul potrivit, Hristos,spre mântuirea tuturor a
CA PE TINE ÎNSUȚI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380743_a_382072]