680 matches
-
povară) George Filip este un maestru al versului. Poezia este în el și sufletul lui este o poezie care curge din creion, reverberând pe hârtie ca apa șopotită dintr-un izvor. Exemplu: „Paranteze / în proteze / au urcat / pe metereze / să cuteze / s-agaseze / inși ce vor / să ne necheze / ipoteze...” (Hipnoză, Și toamna vine) sau „Mi-a spus oglinda / îmi e greață / te strâmbi la mine / de o viață! / Și-ți scuturi / capul de mătreață / cu mutra ta / de oaie creață
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
de morală". Așadar magnificul model reprezenta o "încredințare", și, implicit, " formă de rezistență chibzuită". I se consacră o carte de eseuri, degajată de "trimiterile bibliografice riguroase", cu aspect de "jurnal" și cu rol de "terapie". Siguranța de sine a tînărului cutează a se reflecta în ilustrul personaj, invocat ca un fel de garant al propriei deveniri ("Odiseu este dintre aceia care-și fundamentează existența pe un gînd, singurul care nu suportă metamorfoza"), însă și ca un fel de răsfăț acustic, semn
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
bun al marchizului, sunt dejucate de Popinot care își dă seama de caracterul nobil și integru al lui d'Espard, printre puținii aristocrați ai Franței a cărui onoare și măreție rămăseseră intacte. Totul e bine când se termină cu bine. Cutez a spune, ca în orice telenovelă. Recunosc eu însumi că, parcurgând rândurile tipărite pe o hârtie străveche a cărei compoziție o deține tehnica începutului de secol XIX, cu niște caractere deosebit de fine, a căror denumire nu o cunosc; ...recunosc, repet
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
bla-bla!. Un ton serios (poate prea!) are, în schimb, dl Andrei Brezianu, și d-sa însă din cale-afară de enervat. E oarecum neașteptată enervarea unui om care trăiește de ani buni în SUA provocată (evident!) de faptul că un american cutează să spună despre România ceea ce spun mulți români de bună credință. Dl Brezianu preia o opinie a lui G.F. Kennan conform căreia țările, ca România, aflate în tranziție instituțională ar fi șocate și jignite de cei care critică lentoarea reformelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
și ale primei tinereți pînă la activitatea efectivă a maturității, cu bătaie imediată, criteriile lor ajung să difere radical. Unele proiecte nerealizate se mistuie în nebuloasele sufletului fără efecte notabile, altele stăruie, revin la suprafață aidoma unor nostalgice fantasme. Dar cutez a crede că o viață lăuntrică reală nu s-ar putea întemeia decît pe o sumă de neîmpliniri, care-i dau un accent sacrificial. Perfecțiunea e intangibilă, iar urmărirea ei cere jertfe. A realiza tot ce ți-ai propus e
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
almanahuri a dispărut, ca și alte divertismente "de epocă" precum vizionarea în grup a filmelor pe casete video (ah, vocea Irinei Nistor!), sau a programelor TV cu purici de la bulgari, sîrbi, unguri. Acum au rămas doar doi-trei cei care mai cutează să scoată almanahuri anuale, pe de o parte fiindcă distracția populară a cititului a dispărut copleșită de alte divertismente, pe de alta fiindcă nici prețul unui asemenea volum nu mai e la îndemîna oricui. Un almanah despre care bănuim că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
nici mai mult nici mai puțin decât anti-românească: gândirea lui Blaga e un pericol public! (pe această notă alarmantă se încheia articolul). Furios pe o astfel de speculație aberantă, Blaga riscă atacul la persoană, întrebându-se cine este cel care cutează să vorbească despre românism. De aceea avertizează insidios din primul paragraf: Un fapt trist, dar vrednic de semnalat: sângele mixt începe să ridice glasul! Noi, ardelenii, nu obișnuim să acceptăm lecții de Ťromânismť din partea nimănui, cu atât mai puțin din partea
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
de toamnă, când gândurile-ți toate, purpurii, îți urcă pân’ la nori și te îndeamnă să le urmezi, ca ele să devii. Obrajii-ți ard, iar inima pulsează în ritm ce-ți face sângele torent ce îți inundă trupul și cutează să-ți fie, al dorinței, stimulent. Te lași în voia cerului o vreme, și îți alinți un dor neîmplinit, plutești în rubiniul cu poeme al zilei ce se-ndreaptă spre sfârșit. În liniștea apusului, îți pare că Soarele, pe drumul
AUR ȘI ARGINT de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382812_a_384141]
-
din copilărie. În general, nunțile au loc între membrii acelorași grupuri (băiași, geambași, căldărari etc.), nunțile mixte fiind privite cu cirscumspecție de membrii comunității, ca să nu mai vorbim de căsătoria cu un român! Dacă totuși o fată de alt „neam“ cutează să se căsătorească cu un rrom, ea este obligată să respecte regulile, principiile de viață și tradițiile acestei etnii, iar dacă reușește să facă acest lucru, este acceptată în sânul comunității. Dar dacă mariajul nu rezistă peste ani, cei doi
Agenda2003-6-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280680_a_282009]
-
efectele sonore, armonizând sunetul cu sensul. Poeziile sale au muzică interioară, au incantații cu efect magic, care se revarsă peste tot și-ți lasă impresia unei emanații spontane, făcând să vibreze ecoul cine stie cărei amintiri cuibărite în câte o cuta mai adâncă a inimii, sau a minții sau... cine mai știe în ce parte din ființă noastră prin care își găsesc ele culcușul. Adesea îmbină lirismul cu o formă ludica: „Culcat,/ stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea
Un australian din Huedin, la Biblioteca Sadoveanu din Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/92739_a_94031]
-
în: Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Alter ego-ul meu din oglindă nu încetează nici azi la răscruce de drumuri de viață să mă surprindă, mai pune câte un junghi de gheață în spate, câte o cuta adâncă în colțul de ochi străvăziu, mai trece peste obraji c-o pensula muiată-n culori diluate spre griu desprinse parcă dintr-o bucată de stâncă... * mereu și mereu mă destrăma că pe un pulover prea larg sau prea strâmt
TRANSFIGURĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384305_a_385634]
-
mă gândesc acum alene ... / întreg, întreg, toți oamenii formează / cu Dumnezeu ONENESS - un întreg! // Nimic din tot ce oamenii gândiră, / nu se pierde, / ci în CONȘTIINȚA UNIVERSALĂ se păstrează! // De-aceea ce SUCCES au toți aceia, / care spre ADEVĂR / mereu CUTEAZĂ! // MARGARETA MARIANA SAIMAC - membră L.S.R. - Filiala OLT UN SOLDAT IESE DIN GÂND Gândurile s-au aliniat, toate cuminți, precum soldații la o paradă militară ( de ce nu - la comemorarea eroilor căzuți pentru Revoluția din decembrie 1989, din România). Dar, un soldat
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
vibrau la unison la acest “adevăr absolut” transimis din tata-n fiu și anume: “Armata te face bărbat”...și cine eram eu, un puștan d-abia ieșit din liceu, căruia nu i se uscase cerneală de pe diplomă de bacalaureat, să cutez să fiu mai puțin bărbat și, eventual, să încerc să fentez armata. Citește mai mult UȘ Army vs. Romanian ArmyLa mai puțin de un an de la sosirea mea în America, acum mai bine de 17 de ani, m-am înrolat
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
vibrau la unison la acest “adevăr absolut” transimis din tata-n fiu și anume: “Armata te face bărbat”...și cine eram eu, un puștan d-abia ieșit din liceu, căruia nu i se uscase cerneală de pe diplomă de bacalaureat, să cutez să fiu mai puțin bărbat și, eventual, să încerc să fentez armata.... ÎI. LIVIU BABEȘ - EROUL BRAȘOVEAN CARE ÎN 1989 S-A AUTOINCENDIAT ÎN NUMELE LIBERTĂȚII, de Viorel Vintilă, publicat în Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017. Joseph Campbell - “Erou
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
Șuvoiul de speranțe-l răvășim - Din lacrimă s-a întrupat trădarea. Cum poate, din seninul ireal, Subit să se înfrupte o tornadă? Căci până și tărâmul boreal Poate servi ca dulce promenadă! Unde iubirea cuibul și-a clădit, Furtuna nu cutează s-o atingă, Chiar în copacul veșnic desfrunzit, Cu grindină să plouă ori să ningă. Dar noi, prin anotimpuri de tăceri, Am și uitat ce iz are căldura. Când toamne reci strivesc fâșii din „ieri”, Simțiri plăpânde nasc, rănite, ura
ENIGMATICELE PLOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378194_a_379523]
-
voi pleca de mâine în anotimpul meu Tu vei dormi când tainic voi incerca să-nchid Nu poartă năruita, cu mâini de spini și frig, Ci vremea împreună, în ochiul unui zeu. Te voi visa, frumoaso, dar nu am să cutez Să tulbur depărtarea amiezelor tăcute Târzia mea ființă, ascunsă între cute, Te va șopti prin perini, cu nume de botez. În brațele de smirna, cu care m-ai vândut, Îi vei primi, desigur, pe cei mai josnici miri Și voi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
de broderii cu volane, de porcarii de femeie ... XXXII. NU E TOAMNĂ, EȘTI TU, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015. Ca si cum te-ai trezi într-un ochi, undeva unde nu mai ai timp să cutezi altceva decât somn să înduri și cenușă de flori, Unde nu mai ai timp nici să vii, nici să mori Ca si cum, peste ani, ai alege să fii doar un abur desculț printre fiice și fii, rătăcind în cetăți cu prăpastii
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
de munți, să te- mpiedici de brazi, nici putere să zbori și nici unde să cazi. Cum orașul, și el, e doar frunză sub pas, ... Citește mai mult Ca si cum te-ai trezi într-un ochi,undevaunde nu mai ai timpsă cutezi altcevadecât somn să înduriși cenușă de flori, Unde nu mai ai timp nici să vii,nici să moriCa și cum, peste ani,ai alege să fiidoar un abur desculțprintre fiice și fii,rătăcind în cetăți cu prăpastii căprui,să te
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
în lumină, Când visam albastru și ciopleam păreri Am văzut Înaltul într-o zi senină, Încă îl mai caut și acum prin Veri... Strâng în brațe salbe de trăiri fumoase Și mă-îmbăt cu vinul aducerii-aminte Arborat pe frunte și cutat drapelul, Mă îndeamnă doar să merg înainte... 2 iulie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Timpul efemer / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea
TIMPUL EFEMER de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377125_a_378454]
-
etici planetare, întemeiată pe simboluri vizuale cu deschidere universală. Intuiția artistului reperează adevăruri simple, concrete, tangibile -precum „tare ca piatra”, „iute ca săgeata” - pe care le amplifică apoteotic prin forța imaginației transfigurându-le în repere inamovibile ale condiției umane. Brâncuși cutează a propune lumii moderne materiile drept denominator comun pentru ceea ce omenirea de oricând și de oriunde a numit/numește/va numi/ bun, frumos, puternic, statornic, drept etc. Este vorba de o mutație de maximă amplitudine, căci opoziția materie vs. formă
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
vuia codrul cu izvorul/ și vuia, vuia poporul". O țară întreagă vibrează de furie: "A-nălțat dușmanu ghiara/ să lovească munca, țara/ și poporul, țara toată/ cere pentru câini răsplată./ Cere dreaptă răzbunare,/ să răsune peste zare:/ - Cine spre popor cutează/ va pieri! țara veghiază!" Patria amenințată se apără prin tăria credinței norodului: Că doar patria-i norodul/ care își trudește rodul,/ nu chiaburii, lighioaie/ care umblă s-o jupoaie,/ s-o trădeze și s-o vândă/ corbilor ce stau la
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
transpunerea în muzică a unui asemenea subiect punea probleme de concepție componistică și mai cu seamă de adecvare a muzicii la sensurile tragediei, la trăirile fundamentale. Pentru a se apropia cât mai mult de esența lor, Verdi era dispus să cuteze cele mai radicale modificări ale convențiilor genului, suprimând elementele exterioare în favoarea unui limbaj muzical sumbru, tensionat, care să se contopească cu tragedia. De aici va porni întreaga reînnoire a esteticii sale și ca urmare și a operei romantice italiene. Interpreților
Un posibil succes de public? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/8431_a_9756]
-
se racorda la avatarurile fenomenului sonor contemporan. Există însă și profesori model. Lor le datorăm întregul rost internațional al tinerilor muzicieni români. 4.Cercul părinților Mărturisesc că nu mi-aș dori să fiu în pielea unui părinte de copil ce cutează a îmblânzi un instrument muzical. Să văd cum sâmbăta sau duminica alți copii se plimbă, se joacă, pe când al meu stă cu biciul pe vioară, pian ori clarinet într-un extenuant număr de dresaj, până face alergie sau crampă. Să
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
solemn Platon, iar Nietzsche, dionisiacul îmbătat pînă la primejdioase limite de întune-coa-sele-i energii vitale, afirma la rîn-du-i că "dacă n-ar fi fost moartea, nu s-ar fi filosofat deloc". Scriitorul român contemporan Dumitru Au-gustin Doman e dintre cei ce cutează a schița o replică: "Filosofia se învață, moartea - nu". Cu alte cuvinte întoarce spatele unei "științe a morții", unei morți cărturărești, uscate, pentru a măsura terifiantul fenomen cu propria-i măsură lăuntrică, pentru a-l reîntoarce la viață. Oare putem
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
Tata mă certa crunt și mă trimitea la culcare nemâncat. Din camera mea îi au zeam mâncându-și supa în tăcere, auzeam lingurile plescăind într-o mare de lichid și grăsime, încadrată de farfuriile crem, uneori brăzdate de câte-o cută fină care le fisura smalțul, le auzeam scufundându-se ca niște submarine, luând supa la bord și înăl țându-se în aer, vibrând cu încetinitorul, într-o liniște dată la maximum, care-mi zvâcnea în urechi, până când bu zele lor întredeschise
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]