93 matches
-
s)-si interpreteze reciproc mișc)rile, si cum s) se adapteze său s) se opun) lor. ,,În mod f)r) echivoc”, dup) cum spune Oliver Williamson, ,,experiența conduce c)tre un nivel mai înalt de atașament” fâț) de înțelegerile f)cute, si fâț) de practicile comun acceptate (1965, p. 227). Viața devine mai predictibil). Teoriile despre competiția perfect) ne vorbesc despre piaț), si nu despre competitori. Teoriile despre competiția oligopolist) ne spun câte ceva despre ambele. În aspecte importante, competitorii devin asem
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care fiecare trebuie s) reacționeze sunt atat de clar prezente. Oricare dintre ț)ri poate s) scape controlul, sau s) cedeze în fața epuiz)rii și sl)biciunii. Faptul c) necesit)țile sunt clare sporește șansele că ele s) fie satisf)cute, ins) nu ofer) nici o garanție. Pericolele din afara granițelor pot s) unifice un stat, și s)-i îndemne poporul c)tre acțiuni eroice. Sau, așa cum s-a întâmplat în cazul în care Franța a înfruntat Germania lui Hitler, presiunile externe pot
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mult de exportul produselor de înalt) tehnologie. În cei trei ani, incepand cu 1973 și pan) în 1975, acele exporturi au crescut pan) la o rât) medie anual) de 28, 3 procente (IERP*, 1976, p. 120). Oricum ar fi f)cute evalu)rile, Statele Unite reprezint) țară care deține controlul. Se poate pune întrebarea dac) poziția de lider nu este una costisitor de menținut. Ț)rile în curs de dezvoltare, de exemplu, Rusia și Japonia, au avut de câștigat de pe urma adopt)rii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
bărbat. Spuneți-ne și nouă care e poanta! Dintr-odată deveniserăm foarte populare. în bar erau mii de bărbați care veniseră din Mayo pentru o conferință despre carnea de vită. își închipuiseră, în mod eronat, că, dacă barul se numea Cute Hoor, să-și petreacă seara cântând „Patru câmpuri verzi“, după care o să discute despre politica Irlandei. Nu le plăcuse să fie bătaia de joc a newyorkezilor spilcuiți și snobi. Nu le plăcuse deloc. în fond, erau niște oameni foarte importanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a acesteia se excizează un triunghi cutanat, triunghiul de compensare a lui Burow, ale cărui laturi trebuie să fie de lungime egală cu înălțimea lipsei de substanță de acoperit. Crearea lui ușurează, prin apropierea marginilor sale, alunecarea și plasarea fără cute a lamboului, iar după decolarea sa, apropierea celor două laturi inferioare ale triunghiului permite deplasarea lamboului cu o lungime egală cu a laturii suprimate (fig. 24). În procedeul lui Blaskovicz, incizia are o curbură mai puțin accentuată, fiind îndreptată către
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
șapte trepte Tronul Domnului creștin, Coperit de-un baldachin; Iară-n jețul auriu Șade Dragoș brumăriu, Barba albă pîn'n brâu, Cu ochi negri viforoși; Coroana de aur roș Strălucind frumos pe frunte Peste pletele cărunte; Pe-a hlamidei sale cute Flori de aur sunt cusute; Și cu fața înțeleaptă Și cu skiptru-n mâna dreaptă. Iar l-a tronului picioare Se înșiră pe covoare Jețuri de lemn de stejar Săpate cu meșteșug; Icea șese, colo șese Pentru boierii alese: Vornicul țării
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-mplinește anul, ia-mă și pe mine cu d-ta, că ți-oi fi de mare folos. Eu te voi scăpa din multe primejdii, pe care ți le gătește baba. Ea scoase din fundul unei lăzi hârbuite și vechi o cute, o perie și o năframă. A doua zi de dimineață, i se împlinise lui Făt-Frumos anul, Baba trebuia să-i dea unul din cai, ș-apoi să-l lase să plece cu Dumnezeu. Pe când prânzeau, baba eși până în grajd, scoase
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fata c-un gemăt apăsat, ca și când s-ar fi silit mult ca să nu spuie încă. Făt-Frumos se uită, și văzu o bufniță mare și sură din care nu străluceau decât ochii roșii, ca două fulgere lănțuite de un nor. - Aruncă cutea - zise fata. Făt-Frumos o aruncă. Și deodată se ridică din pământ un colț sur, drept, neclintit, un uriaș împietrit ca spaima, cu capul atingând de nori. 325 {EminescuOpVI 326} Făt-Frumos vâjia prin aer așa de iute, încît i se părea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
întotdeauna unul dintre cele mai importante proiecte ale mele și sunt nerăbdătoare să știu în ce condiție psihică te afli acum. Te rog deci, ridică-te dintre perne și scrie. M. Minkoff Ceva mai târziu, cu pielea lui trandafirie numai cute, învelit într-un halat de flanelă pe care un ac de siguranță îl ținea strâns în jurul șoldurilor, Ignatius stătea la biroul din camera sa și își umplea stiloul cu cerneală. În hol, mama lui vorbea la telefon cu cineva, spunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
foarte mică, Mai mult slabă decât plină; Deși nu este albină, Harnică-i ca o... Ghemuleț cu ace multe, Dacă-i cânți, știe s-asculte. E cu mult mai mititel, Însă și cu mult mai iute; Stă-n cămașa numai cute, Lumea spune că-i... Ba chiar unul mai de soi Și se cheamă... E subțire ca o ață, De-o atingi, se zvârcolește; Ei îi place bălegarul, Că acolo nu îngheață. O iubește mult pescarul, Că e bună la prins
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
o cușcă, și o hrănea cu șoareci și alte animale mici vii. Era cât un braț de lungă și de groasă. A blocat-o cu un lemn, i-a strâns capul cu mâinile și a făcut-o să muște o cute pe care vipera a scuipat. A luat un ac de os și, întingându-l în venin, a înțepat-o pe Vibana deasupra pântecelui, unde se zărea, sub pielea albă și subțire, albastrul unei vene. A făcut operația asta de șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
am nevoie să-mi calci cămașa asta până diseară. Melissa intră în bucătărie cu o bluză fără mâneci, cu imprimeu. Și să ai mare atenție la guler, OK ? adaugă ușor agasată. Ultima bluză pe care mi-ai călcat-o avea cute. — A. Am înțeles. Îhm, îmi cer scuze, spun. Du-o te rog în uscătorie. — Și te rog să-mi dai cu aspiratorul în cameră, adaugă. Am vărsat niște pudră pe covor. — Nu știu dacă o să am timp... încep. — Fă-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
parțial întregite). Lipsa fragmentelor ceramice și numeroasele dovezi arheologice (cuptorul de redus minereu, lupele din fier, creuzetele din lut, un tipar din lut pentru turnat sfere, o lamă din fier-posibil sfredel, o bară de bronz-probabil de la un lingou și o cute - pl. XXXV) sugerează că L15 de la Dodești a servit ca atelier pentru prelucrarea metalelor (pl. XXIII). Bârnele carbonizate și urmele de foc de pe podeaua acestei case-atelier indică sfârșitul prin incendiere a L15 (pl. XXII/5). Spre deosebire de cuptorul din L15, cel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au desfășurat săpături arheologice al căror rezultat a indicat prezența unei stațiuni. Cercetarea sistematică a descoperit șase locuințe, dotate cu câte un cuptor din piatră. Inventarul așezării cuprindea ceramică modelată la mână și la roată, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), lut (fusaiole) și fier (cuțite), caracteristice secolelor V-VI. Din același loc provin fragmente de vase lucrate la roată, cu buzele arcuite și carenate, decorate cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva resturi de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
adâncite, de formă rectangulară, prevăzute cu vetre ori cuptoare din piatră. Inventarul așezării este variat, cuprinzând ceramică (întreagă și fragmentară) modelată la mână și la roată, ultima decorată cu benzi de linii orizontale și vălurite, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), unelte din fier (cuțite, un otic, un topor) ș.a. Caracteristicile materialului arheologic au permis datarea stațiunii în secolele IX-X. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981-1983, 1986. Majoritatea materialului se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (vas de provizii din L23
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tipsii, modelate îndeosebi la mână, din pastă grosieră, caracteristice secolelor V-VII, dar și ceramică la roată, din pastă fină, cenușie, uneori decorată cu linii vălurite, din veacurile VIII-IX și X-XI. De asemenea, se adaugă obiecte din lut (fusaiole), piatră (cute), fier (cuțite, vârfuri de săgeți) etc. Cercetare: M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia, 1954; verificare Gh. Coman, 1965, 1976. Sondaj Gh. Coman și R. Maxim, 1978. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (fusaiole decorate cu pieptănul - nr. inv
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prevăzută cu un cuptor circular din lut. Inventarul lor conținea fragmente ceramice lucrate la mână (inclusiv un vas întregibil) și la roată, ultimele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite. Totodată, s-au găsit și alte obiecte, din lut (fusaiole), piatră (cute), os (împungătoare) și fier (un cuțit și o zăbală). Datare în secolele IX-X. Cercetare N. Ciucă, 1964. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (străpungătoare din os - nr. inv. 4456, 4457, 4458). Bibliografie: Ciucă 1973, p. 225-228; Teodor 1997c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
caracteristice secolelor VII-VIII. Ulterior, s-a întreprins un sondaj, între 1986-1987, care a dezvăluit existența unei așezări, prin prezența a patru locuințe adâncite (parțial distruse), cu ceramică (fragmente de la vase-borcan și tipsii) și alte obiecte din lut (fusaiole) și piatră (cute). Cercetare S. Ștefănescu, 1984-1985; sondaj D. Gh. Teodor, R. Maxim-Alaiba, 1986-1987. Materialul inedit se află o parte în colecția personală S. Ștefănescu, iar restul la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 162. 126. Valea Popii (comuna Todirești), județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
șezând pe scăunaș începui, la lumina focului de vreascuri, c-un cuțit de brâu, să cioplesc cu băgare de samă coasa și s-o prefac în lance. Făcui ca coasa să steie drept în vârful mânerului și-apoi, luând o cute de piatră, începui a o freca de ascuțișul și mai cu deosebire de vârful coasei, până ce se ascuți ca un brici, încît, suflând c-un păr deasupră-i, s-ar fi tăiat în două. Din norocire tatăl meu dormea așa de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
înfioră ca de un val de frig. Pământul coborâse de acolo de sus din dreptul orizontului, formând trepte bizare, sălbatice cu margini glben-lutoase, aici prăbușinduse în adânc, colo ridicându-se ca împins de o forță năprasnică în sus, prinzând între cute copacii crescuți anapoda, resturi de garduri, tot felul de stâlpi care folosiseră cina mai știe la ce... Pereți năruiți își arătau acum impudic alb- albastrul varului cu sineală ale unor foste interioare de camere, multe, foarte multe hornuri rămase întregi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Jenel, i-a spus însoțitorului: Vă cutii de mată, mă, amărîtilor! Dă ti tu o drozdie!... Și la o drojdie, Vancea i-a spus lui Ovidiu, mustăcind: Bă, tap batrîn, ai oservat ti tu că techetara lui Taburel îmi fătea cute?... Directori defecți Obișnuit cu idealul Alecsandri, Kogălniceanu, Negruzzi, sau Sadoveanu, Zaharia Stancu, Ilie Grămadă, Liviu Ciulei, Beligan, Giurchescu, mai încoa' Boroghină, Cornișteanu, Chiriac, ei bine, acu' stau și mă crucesc de ce (cîți) directori de teatru defecți am putut cunoaște în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cap. B.5. Recen sio și B.6. Examinatio). Citatele evident alterate nu pot fi luate În con side rație la stabilirea textului, ele nu pot intra ca variante În aparat. Pe de altă parte, multe pasaje ne sînt cunos cute numai din citate. Florilegiile și antologiile reprezintă o categorie aparte În transmiterea textelor, pentru că grupează piese sau capitole Întregi, de mici dimensiuni, considerate la vre mea respectivă de o calitate ieșită din comun. În mod tradițional, se rezervă termenul „antologie
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Însuși. Oricum și el a adus o bună mărturisire (I Timotei 6, 13)”181. În Istoria bisericească (cartea a III‑a, 11, 3), Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului ne aduce În atenție martiriul Sfântului Teodor și lucrurile minunate și Înfricoșătoare petre‑ cute cu dânsul. Împăratul păgân Iulian Apostatul a porun‑ cit ca Teodor să fie scos din Închisoare. Acesta era numele acelui tânăr luptător curajos pentru Adevăr. Pe acesta unii l‑au Întrebat dacă a simțit durere, când a Îndurat torturi cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sine, în m]sura în care „el pretinde o parte mai mare din ceea ce este bine pentru el”). Era evident c] singurul mijloc valabil pentru ap]rărea unor asemenea calit]ți într-o societate care - în ciuda afirmațiilor m]rețe f]cute de c]tre personalit]ți publice, precum cele ale lui Pericle, din discursul funerar care îi este atribuit de c]tre Tucidide - continuă s] atribuie o valoare primar] statutului și realiz]rilor individuale. Dezvoltarea eticii grecești poate fi v]zut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r, în concepția lui Kant, motivele unui individ de a acționa moral trebuie s] fie motive raționale corecte; faptele morale nu pot fi sugerate de nici un motiv ulterior, cum ar fi dorința de a asculta de Dumnezeu, ci trebuie f]cute pur și simplu pe baza acordului lor intrinsec cu principiile morale necondiționate pe care ei și le-au impus.) iii. Dumnezeu și motivația moral] Chiar dac] într-adev]r cunoașterea de sau despre Dumnezeu ar putea s] nu fie necesar] ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]