152 matches
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > SINTETICĂ LAVIULUI Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Așa arată perfecțiunea că ține netulburat între zugrăvirea unei catedrale și o cutremurare în fața divinității ești că în somn, timpul cînd universul se făcea om în ochiul inimii mele și am fi fost contemporani cu începutul, cu devenirea mai mult decît se vede sub mască propriului pustiu, privește stradă, oamenii care reflectă forme
SINTETICA LAVIULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Sintetica_laviului.html [Corola-blog/BlogPost/359521_a_360850]
-
care au încăput mai toate dorurile poetei sprijinite pe un substrat liric, moral și religios:”Parcă-I primăvară, Doamne,/ iar pe-aproape e Crăciunul,/ caut anii tinereții/și nu mai găsesc nici unul “( “ Pe aproape e Crăciunul“).Poemele sunt încărcate de cutremurări delicate, tragic și de gesturi premonitorii că în poeziile: “Cheia bătrânei “, sau “Bătrână Doamna cu sclipici “, poezii care au făcut obiectul unor videoclipuri deosebite, promovate pe diferite siteuri internaționale. Subliniem faptul că volumul “Un strop de veșnicie “, publicat într-un
APARIŢIE EDITORIALĂ-UN STROP DE VEŞNICIE, POEZII DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Aparitie_editoriala_un_strop_de_vesni_al_florin_tene_1353419622.html [Corola-blog/BlogPost/364887_a_366216]
-
fără nici o îndoială, căci într-adevăr Iisus Hristos era recunoscut de întreaga fire nu numai ca împărat al lui Israel, ci și al întregii lumi. Ce însemna, oare, întunecarea soarelui în ceasul al treilea și în miezul zilei? Ce însemna cutremurarea pământului? Ce însemna despicarea pietrelor, care au mustrat învârtoșarea inimii iudeilor? Ce însemna învierea multor trupuri, care ne-a învederat credința în învierea obștească și puterea Celui ce-a pătimit? Ce însemna sfâșierea în două a catapetesmei Templului, ca și cum și
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
care nu conștientizează relația lor cu Dumnezeu, cu semenii, cu ei înșiși. Pretențiile și solicitările lor religioase sunt „satisfăcute mecanic, prin obișnuințe de familie sau uzanțe sociale, cărora ei nu le adaugă nimic care să însemne un fior sufletesc, o cutremurare lăuntrică, o aderență cerebrală” . Într-o asemenea situație, globalizarea ideologică încearcă să se substituie unității în Iisus Hristos, universalității creștine și lovește puternic în demnitatea persoanei umane, afirmată și susținută de creștinism: „În timp ce pare că-i unește pe oameni în
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_si_eclesiologia_euharistica_.html [Corola-blog/BlogPost/357394_a_358723]
-
care nu conștientizează relația lor cu Dumnezeu, cu semenii, cu ei înșiși. Pretențiile și solicitările lor religioase sunt „satisfăcute mecanic, prin obișnuințe de familie sau uzanțe sociale, cărora ei nu le adaugă nimic care să însemne un fior sufletesc, o cutremurare lăuntrică, o aderență cerebrală”[15]. Într-o asemenea situație, globalizarea ideologică încearcă să se substituie unității în Hristos, universalității creștine și lovește puternic în demnitatea persoanei umane, afirmată și susținută de creștinism: „În timp ce pare că-i unește pe oameni în
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_si_sacralitatea_euharistica_in_timpurile_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
îl știu.“( Spre inimi calde ). Încă din titlu autoarea ne pune în gardă că este vorba de celebrarea unei afecțiuni față de cineva. De o sensibilitate maladivă și având profilul liric de ardeleancă îngândurată, poeta se exprimă prin poeme încărcate de cutremurări delicate și de gesturi premonitorii, ca în aceste versuri: “Dă, Doamne, pace, serafică lumină/În inimă, în suflet, în fapte și în gând,/ Izvorul rugăciunii, suflarea ta divină,/ Cuvântul tău aproape să-l auzim cântând.// Minunea izbăvirii să nu ne
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Emilia_tudose_triumful_iubiri_al_florin_tene_1364888889.html [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
cutiuță-nchisă? Să nu-l primești. Nu-i veritabil. Un inel de aur cu soarele-n el? Minciuni. Deșertăciuni. Durere. Chiciură pe-o frunză, imaculatul cazan Bolborosind și troznind De unul singur în piscul fiecăruia Dintre cei nouă Alpi negri. Cutremurare-n oglinzi Marea-și scufundă oglinda-i de cenușă Iubire, iubire, tu anotimp al meu Referință Bibliografica: Trimișii/ E bićhalde - Sylvia Plath / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017. Drepturi de Autor
SYLVIA PLATH de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1486755539.html [Corola-blog/BlogPost/344151_a_345480]
-
și realizând atunci „Ce cald e sentimentul de iubire,/ Când ari cuvântul de la suprafață!/ Ștergându-ți eu sudoarea de pe față,/ Arzândă chiar de-atâta adâncire,// Atingeri tremurânde și fluide/ Și mâini ce se-ntâlnesc din întâmplare,/ Fiori ce ne produc cutremurare,/ Ne pierdem lunecând în gânduri vide...// Iar trupurile se îmbrățișează,/ Formând un Tot, un Unic, un Întreg,/ Unim noi buzele, clipim cu ochii,// Privirile flămânde luminează...// Mă-ntreb, te-ntrebi: cu ce-o să mă aleg?/ Dar taci! Eu spun mai
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_sonetul_alexandrinei_georgeta_resteman_1357817287.html [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
că știu despre ce vorbești. Despre fata ta. Ai răbdare, toate la timpul lor!” Da, încă nu venise “timpul ăla!” Știam că ne căutăm unul pe celălalt, orbecăind prin viață ca printr-un tunel, poate chiar atingîndu-ne cîteodată, simțind o cutremurare dar, neînțelegînd-o, ne continuăm căutarea pe pipăite, ca orbii. Mi-am pus la fereastra dinspre drum o perdea improvizată dintr-un cearceaf, ca să nu mă deranjeze lumina zilei cînd scriu la computer. Cînd vreau să văd ce mașină se hurducăie
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_13_14_ioan_lila_1326793537.html [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
Ți-am cules de pe buze un fulg de zăpadă Ce s-a topit de ardoarea iubirii mele Nins auriu era părul tău În inele Din care zăpadă nu voia să mai cadă Te iubeam că un vînt tăios, ca o cutremurare A munților cînd le cade cerul peste spinările lor de bouri Se îngrămădeau dincolo de orizont alte turme de nouri Asfințitul crapă într-n pîntec de mare Ce dulce, tulburătoare, a fost iubirea noastră A durat numai un zîmbet, o eternitate
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Volum_poezii_5.html [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
pământ, pătrunde în inimile celor drepți ca un nou impuls de viață în duh, nemuritoare, susurând de o parte și de alta a conștiinței noastre, ca efervescența unei simpatii entuziaste, depline, ca o simfonie divină, dar și ca o profundă cutremurare serafică sufletească. Prezența lor presară în noi sentimentul divinului, al omului curat. Ei fac parte dintr-o Românie Tainică ca Danie, loc și bunăvoire, cum spunea filosoful culturii creștine Artur Gabriel Silvestri. Ei declanșează în noi, creștinii trăitori de azi
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
sub patronajul „Ligii Culturale”, în colaborare cu Ministerul Instrucțiunii Publice. După încheierea festivităților desfășurate timp de câteva săptămâni, Nicolae Iorga a publicat un amplu reportaj intitulat Pomenirea lui Ștefan cel Mare, relevând faptul că aceasta a reprezentat „un moment de cutremurare a conștiinței naționale” la toți românii, atât din vechea Țară, cât și din Transilvania, Bucovina și Basarabia. Legăturile savantului cu Transilvania sunt multiple și permanente. El străbate meleagurile românești de peste Carpați nu numai pentru a descoperi și fructifica noi izvoare
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
Sfântul Munte, chiar la ora unu ... În Sfântul Munte, chiar la ora unu, Pentru sihaștri sună deșteptarea; Se fac canoanele, se roagă marea Și-n Scaraoțchi trage-se cu tunul ... La ora două-a plănuit Preabunul Să-nceapă-n mânăstiri cutremurarea: În schituri și prin peșteri ea, lucrarea Utreniei să spele ca săpunul ... Iar de la patru, Sfânta Liturghie Se-ntinde ca un foc peste păduri, Pinii nu ard, Hristos e-n lemnărie: Culege roua laudei din guri Și mai ridică altă
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Pascu_balaci_1396833089.html [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
care nu conștientizează relația lor cu Dumnezeu, cu semenii, cu ei înșiși. Pretențiile și solicitările lor religioase sunt „satisfăcute mecanic, prin obișnuințe de familie sau uzanțe sociale, cărora ei nu le adaugă nimic care să însemne un fior sufletesc, o cutremurare lăuntrică, o aderență cerebrală” . Într-o asemenea situație, globalizarea ideologică încearcă să se substituie unității în Iisus Hristos, universalității creștine și lovește puternic în demnitatea persoanei umane, afirmată și susținută de creștinism: „În timp ce pare că-i unește pe oameni în
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_euharistica_.html [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]
-
pentru prima dată cea mai intensă voluptate. Nici nu se gândise până atunci, că într-o relație, până la urmă doar una de natură pur sexuală, poți trăi momente cu atâta intensitate. Oare ce a declanșat acele sentiment, acei fiori, adevăratele cutremurări mentale și senzoriale? Doar nu era prima dată, când întreținea o relație sexuală cu cineva pe care îl plăcea. Nu era o ingenuă, dar nici nu exagerase în asemenea combinații. Ce a declanșat acel extaz dintre două corpuri și două
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427345937.html [Corola-blog/BlogPost/357790_a_359119]
-
monologul. M-am uitat în clipa aceea și am văzut expresia de pe fața acestui domn, salvatorul minier, care a avut o reacție extraordinară. Nu știu cum să vă zic, expresia de pe fața lui cuprindea de toate: emoție, un fel de uimire, bucurie, cutremurare. Câte lucruri puteai citi pe chipul lui! Se transformase total, era încordat, iar apoi lacrimile au început să-i curgă șiroaie. Parcă nu-i venea să creadă. Andrei și cu mine am inceput și noi să plângem. A fost incredibil
„Am înțeles care e miza mea ca actor. Nu e vorba doar despre mine, e și despre celălalt” () [Corola-website/Science/295718_a_297047]
-
cerut evreilor să nu se grăbească cu proclamarea independenței. La această Golda a replicat: „Am așteptat 2,000 ani. Asta se cheamă grabă?” Încă în calitatea ei de lider al departamentului politic al Agenției Evreiești, Golda Meyerson și-a exprimat cutremurarea în fața exodului în masă al arabilor din Palestina care începuse odată cu ostilitățile, după decembrie 1947. În ciuda situației cu totul diferite, a războiului dintre cele două neamuri, valurile de refugiați îi aminteau și de fugă evreilor din Europa ocupată de naziști
Golda Meir () [Corola-website/Science/304410_a_305739]
-
înfăptuiască: depinde de ei să nu accepte o altă formă de suferință și umilire." Și m-am îndepărtat cu acel sentiment de solidaritate viu trezit în conștiința mea și care avea să tresară des, uneori cu entuziasm, alteori ca o cutremurare în adâncurile ființei mele, o imensă durere, în anii care aveau să vină. De uitat însă nu l-am uitat nici acum chiar, în celula mea în care scriu această pagină încercînd să alung moartea care mă așteaptă... Îmi spuneam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o văd... Adică nu eu mă schimbasem... Și simții cum din nou ființa mea respira liber, fără acel ghem din stomac. Mă pufni chiar râsul. Felul cum ea se privise în oglindă, ași zice plictisită că era plictisită, fără vreo cutremurare, arăta, dezvăluia adică o comică stagnare a sufletului, ca și când ar fi fost o iapă bătrână care se uită în golul cel mare al câmpiei și nu mai vroia nimic...Mă dusei peste ea să văd ce face, cu veselia care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Analitica, așa cum se spunea mai sus, este forma însăși a acțiunii teoretice. În ultima fază a istoriei sale, gândirea greacă ne-a dat și un alt element teoretic esențial: suspendarea judecății. Am citat deja un fragment semnificativ din Frică și cutremurare, acolo unde Kierkegaard pune față în față scepticismul flasc al contemporanilor săi și scepticismul înțelept al grecilor. Cuvintele lui Kierkegaard aruncă o lumină asupra faptului că se ajunge la un scepticism autentic așa cum se ajunge într-un port, adică după ce
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de îndoieli, lipsită de apeluri ideale. Mai întâi de toate, înainte de disperare trebuie să învingem oboseala. Ca să menținem vie interogația, mergând înapoi spre condiția originară, trebuie să avem statura bătrânului luptător despre care vorbește Kierkegaard în introducerea la Frică și cutremurare, dar și forța sufletească la care făcea referință Husserl în conferința ținută la Viena, în 1935, în fața tragediei care se profila deasupra Germaniei și a Europei: Pericolul cel mai mare care amenință Europa este oboseala». Dacă ne vom abandona ei
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
următoare - Viața, cântecele și speranțele cioplitorului de barcaze (1976), Cartea dimineții (1978), Adio, Baudelaire (1981), Intrarea în pădure (1984), Pasteluri și balade (1987), Cristalul de sare (1990) - evidențiază un bun meșteșugar al versului, poet elegiac, înfiorat de nostalgii, dar fără cutremurări dramatice, tonalitatea esențială rămânând tristețea resemnată, calmă. Surprinzător, dar singurul său roman, Puntea din vale (1948, cu o postfață de G. Călinescu), nu este liric, ci are un pronunțat caracter epic, autorul dovedind și calități narative deosebite (ca, de altfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
plimba, Îngândurat. - Să trăiești, măria ta! spuse Erina, Înclinându-se. Îmi cer iertare că dau buzna așa. Credeam că soțul... Cosmin... se află aici. Ștefan Își ridică privirile spre ea. Ochii voievodului erau Încercănați. Privirea Întunecată și grea. Erina simți cutremurarea unei vești rele, dar nu Întrebă nimic. Se afla lângă fereastră și abia atunci, din Sala sfatului,văzu ceea ce nu văzuse când intrase În cetate. Apărătorii În curte, nerași, obosiți. Mantiile albe cu semnul scutului și spadei stropite de sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ceea ce li se aseamănă, pentru a tremura de frica pedepselor de după moarte, trebuie să crezi în aberațiile religioase. Platon confecționează o mitologie utilă pentru a-i menține pe oameni într-o stare de frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
câinele „dat în tărbacă” în Grand Hôtel „Victoria Română” a lui Caragiale). Derivând din sentimentul acesta fundamental, ceea ce e copleșitor în toată opera lui Marin Preda (de asemenea un caracter esențial la aproape toți scriitorii cu adevărat mari) este marea cutremurare în fața fenomenului femeiesc. Este în Moromeții un episod de neuitat, când, plecat împreună cu Bălosu să vândă porumbul pe un preț mai bun și ajungând la munte, Moromete nu rezistă ochilor albaștri și luminoși ai unei mocance, dezolată de prețul prea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]