611 matches
-
măr - cumpănă dreapta -/ Are ca să ți-i svânte mandibulă securii/ Când jindul nu s-o mai răsfrânge-n faptă?// Și felceri roșcovani au să-ți disece sânii/ Să afle ce pelagra ți-a covăsit făptura;/ Superlativ de carnea-ti or cuvânta și câinii,/ Un enfizem că roza îți ghimpui-va gură..." (Cântec de dric); "și poate va veni o zi/ când capul va tăia securea/ când nicăieri va fi aici/ și când aici va fi aiurea// corăbii albe craniile noastre/ orbite vide
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
ființă: "Mă voi înfrînge, de toate descarnat./ Strălucește umbră ramurilor pe trunchiul copacului/ Și eu privesc alarmă de pe coaja/ Mea arătînd prin falie/ Roșeața fragedă că de obraji virgini./ Copacul mă va da și mai îngenuncheat/ Izvorului din care ma cuvintez/ Arc și piatră pentru a nu lovi./ Șunt divinul ce în ramură șunt,/ Ziua dinții mereu a judecății" (De toate descarnat). "Unghie înfipta în hazard" (dar nu e oare așa orice creație autentică?), "scriind pe nisipul cristic", aflat "la frontiera
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
de însăși conducerea partidului” pentru stăvilirea acțiunilor dușmănoase, sunt vânate succesiunile sugestive ale unor titluri, care cad astfel din întâmplare în enumerări oficiale (de pildă în indicele de titluri, la Anuarul cărții din 1955-1957: după Din lumea celor care nu cuvântă vine Din lupta P.C.R. pentru închegarea alianței clasei muncitoare cu țărănimea, după romanul lui Leonov Pădurea rusească vine Pădurea spânzuraților, după Pârjolul de Cezar Petrescu și Dinu Bondi urmează Plan de măsuri al C.C. al P.M.R.) și multe altele. În
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
de dictator, în disprețul statutului Uniunii și împotriva majorității membrilor săi. Postură dezonorantă, la care se adaugă calitatea de membru al Comitetului Central. Postură de nomenclaturist sadea, pe care acest satrap literar a ilustrat-o cu o slugărnicie pe măsură, cuvîntînd în numele breslei, trimițînd în numele ei o puzderie de adeziuni și telegrame de felicitare. Blocînd Uniunea noastră nu doar din punct de vedere administrativ, prin reducția conducerii sale la un arbitrar "comitet operativ" și rarefiind la maximum ședințele Consiliului director, ci
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
idee s-a dovedit o ficțiune, sau a fost atît de abstractă ca și o ficțiune...". Disidenții devin în bloc pentru fostul mare celebrator ceaușist "disidenți de salon, îmbătați de aplauze pentru nulificiența lor". Ne putem întreba de pe ce poziții cuvîntează, la ora actuală, D.R. Popescu. Evident că nu îndrăznește a se mai pronunța deschis în numele ideologiei pe care a slujit-o cu o rîvnă funestă și care i-a asigurat un postament, inclusiv literar (lingușirea e contagioasă!) superior, uneori cu
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
cuvîntul, între mulți alți intelectuali anticomuniști, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Stelian Tănase, Leopoldina Bălănuță, Alexandru Zub, Mihai Șora, Petru Creția, subsemnatul. După cum era de așteptat, n-a luat cuvîntul dl. Răzvan Theodorescu. Oare d-sa consideră că acolo unde nu cuvîntează d-sa nu pot exista intelectuali "disidenți"? Oare așa se face istoria, ștergînd pur și simpl cu buretele faptele ce nu intră în tiparul unei preconcepții? Al doilea neadevăr, de ordin moral, nu e mai puțin grav: "Piața Universității n-
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
blasfematorii: "Stăpîne nu mai pune moarte/ La hanuri decăzut albastre/ Nu pune moarte în himere/ Și-n mîțele iconoclaste/ În spații goale care cîntă/ În colivii, în hornuri frînte/ Nu pune moartea hoț de coarde/ În tot ce poate să cuvînte./ Fă-ne ostateci dacă-ți place/ Și leagă-ne în cercuri roșii/ De cum se-nseară între oameni/ Și pînă vor cînta cucoșii/ Doar la mătușa tutungioaica/ Să ne trimiți șuvoi de ploaie/ Să-i crească ochii cît gutuia/ Și pulpele să
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
și pe care mama vitregă cea vrăjmașe, o izgonise, își va veni în firea ei și se va mărita cu un fecior de împărat abia când - și acestea fuseseră singurele ei cuvinte, scurte și tainice: când o necuvântătoare îi va cuvânta. Adică, ea, gărgărița, tocmai ce îi vorbise doicei... Aceasta leșină pe loc și căzu pe podea peste gherghef. Rița, alarmată, o tot înțepa pe la tâmple, să-și revină. Când ieși din leșin, luă gărgărița pe vârful degetului ei osos și
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
pe loc și căzu pe podea peste gherghef. Rița, alarmată, o tot înțepa pe la tâmple, să-și revină. Când ieși din leșin, luă gărgărița pe vârful degetului ei osos și rosti anevoie ducând cealaltă mână la inimă: Necuvântătoarea i-a cuvântat!... Prin mintea bătrânei trecură fulgerător și vorbele pe care i le adresase atunci țiganca și cum să facă ea să-și scape de la blestem scumpa fată. ,,Coană Marioaro - zicea țiganca, fiindcă așa îi spunea țiganca doicii - fii mata bună și
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
le spui. Degeaba tot încerci să te smulgi de pe loc, să pornești. Ești drum și drumurile sunt fixe. Îmbracă-te cu ce ai." (Spaima și respectul de a fi, în totala indeterminare a poemului sau brusca, paradoxala afazie: Cuvintele nu cuvântează. Noi cuvântăm, cuvântuim, cuvântătorim. Ele fac altceva: ele sunt."). Obsesia cuvintelor și a condiției lor perisabile e chinuitoare, ele sunt vehiculele neliniștii metafizice, prin ele vidul e resimțit acut, cu accente hamletiene: "Cuvinte. Cuvinte. Cuvinte. vase împrăștiate. Suflete străine bat
"Singura revelație - limbajul" by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16249_a_17574]
-
Degeaba tot încerci să te smulgi de pe loc, să pornești. Ești drum și drumurile sunt fixe. Îmbracă-te cu ce ai." (Spaima și respectul de a fi, în totala indeterminare a poemului sau brusca, paradoxala afazie: Cuvintele nu cuvântează. Noi cuvântăm, cuvântuim, cuvântătorim. Ele fac altceva: ele sunt."). Obsesia cuvintelor și a condiției lor perisabile e chinuitoare, ele sunt vehiculele neliniștii metafizice, prin ele vidul e resimțit acut, cu accente hamletiene: "Cuvinte. Cuvinte. Cuvinte. vase împrăștiate. Suflete străine bat încolo și
"Singura revelație - limbajul" by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16249_a_17574]
-
poetului Adrian Păunescu, executat prin parabole sau direct pe nume de Șt. Aug. Doinaș, Dorin Tudoran și Gheorghe Grigurcu". Atac la poezia patriotică, atac la Adrian Păunescu, parcă e totuși prea puțin, își va fi zis învolburatul Dan Zamfirescu în timp ce cuvânta, și atunci iată-l aruncând în joc cartea cea mare: "...simbolul acestei poezii patriotice Ťproasteť era Adrian Păunescu, peste capul căruia, cu citate din Goethe și Eckermann, se viza mai departe". Mai departe, adică spre Ceaușescu, el era ținta, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
auzitcând ai venitsă fii aici, înloc fără nume ? Cine te-a aduscine te-a pusîn mijloc de lume ? Ori aici ți-e oarelocul sub soare ? Nu te-am văzut ?. Nu te-am știut ?.Floare galbenăde ce n-ai trimisdupă mine cuvânt ?Să vin să te vădsă te credsă te cânt...floare galbenă...... VIII. ISPITIREA VREMELNICULUI, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015. Ispitirea vremelnicului Din zodii profane am venit să fiu cuvânt întrebător și strigat de
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
erupe peste timp, Să așez temeinic dorul Pe o stâncă în Olimp, Lasă-mă în dorul greu Val tăcut în largul zării, Să fiu într-un vis mereu Albatros la malul mării, Doamne lasă-mă să fiu Umbră care nu cuvânta, Explodând în verde viu, În Iubirea Ta cea Sfântă, Doamne,nu m-ai părăsit Sunt umila frunză-n vânt Care-ți scrie spre sfârșit Cel mai prețios cuvânt: IUBIRE Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografica: Doamne lasă-mă-n iubire / Valer
DOAMNE LASĂ-MĂ-N IUBIRE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382805_a_384134]
-
de la Universitatea de Vest. ( A. M. P.) Lansare Marți, 4 martie, de la ora 15, la Librăria „M. Eminescu“ din Timișoara va avea loc lansarea cărții de poezie bilingvă - română-maghiară - „Din iubire dor de pace - Szeretetből békevágy“ de Francisc/Ferenc Márton. Vor cuvânta poetul Petru Ionică de la S.C. „Timlibris“ S.A. , Eugenia Tonenchi, directorul Editurii Mirton, criticul de artă Deliu Petroiu, poeta Mariana Strungă, criticul de artă Adrian Dinu Rachieru și traducătoarea Ildikó Gabos-Foarță. Fiecare exemplar pus în vânzare la Librăria „M. Eminescu“ poartă
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
Nimicniciei de îi ești laș ca martor, Nu te face nici măcar - trântor. Iubirea din vis își cere acțiunea, Puterea inimii face revoluțiunea, Întâi este impunătoare-n interior, Neputând să nu miște-n exterior, ceva.. Alin se aprinse rău și tot cuvânta, Vroia să țină făclia a ce nu spera, Să învingă el ce alții n-au reușit, Nu crezând c-ar fi el mai răsărit. Povestea ce deunăzi am lăsat, Greutatea actorilor n-am dejucat, Lăsându-le respiratul neplasat, Alin atunci
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
țină făclia a ce nu spera, Să învingă el ce alții n-au reușit, Nu crezând c-ar fi el mai răsărit. Povestea ce deunăzi am lăsat, Greutatea actorilor n-am dejucat, Lăsându-le respiratul neplasat, Alin atunci continuu a cuvântat: Pân'ce tânărul iar a fost lipsind, Fără de biletul de voie întocmind, Înainte a pleca de unde ajungând, A fost prins pe holul din intrând. Pedagogul ce nu-l plăcea deloc, L-a văzut intrat și l-a dejucat pe loc
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
să produci ceva de oferit gratis celor care au bunăstare de un milion de ori mai semnificativă decât tine! Trăiești, sărmane, irosindu-ți toată viața fără niciun bine personal, altul afară de o bancă de cuvinte ca acestea „mulțumesc”, „superb”, „felicitări”... Cuvânt dai, cuvânt primești, numai că al scriitorului e tipărit. A vorbi în termeni oricât de generoși despre cărți, de către beneficiarii lor, nu e echitabil în raport cu munca celui nerăsplătit! O știu aceasta atât de bine artiștii, la rândul lor sub primejdia
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
ceva de oferit gratis celor care au bunăstare de un milion de ori mai semnificativă decât tine! Trăiești, sărmane, irosindu-ți toată viața fără niciun bine personal, altul afară de o bancă de cuvinte ca acestea „mulțumesc”, „superb”, „felicitări”... Cuvânt dai, cuvânt primești, numai că al scriitorului e tipărit. A vorbi în termeni oricât de generoși despre cărți, de către beneficiarii lor, nu e echitabil în raport cu munca celui nerăsplătit! O știu aceasta atât de bine artiștii, la rândul lor sub primejdia falimentului, în
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
care poate Să inunde-ntreg pământul Doamne cât îți mulțumim De lucrarea Ta măreață Prin care și noi trăim Și avem parte de viață Tată noi te lăudăm Dumnezeule Prea Sfânt Și viața noastră-ți dăm Prin Isus al Tău Cuvânt 24 mai 2017 balcon cluj Referință Bibliografică: Soarele iar s-a topit / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2338, Anul VII, 26 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SOARELE IAR S-A TOPIT de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378147_a_379476]
-
n-a fost nicio pierdere pentru că sub calota dumneavoastră craniană se petrec lucruri ciudate. Prof. octogenar T.B.Ș.: Pentru a înțelege și domnia sa (doamna M.D.P. - n.n.) cine a fost personajul istoric Nicolae Ceaușescu, facem un scurt suriculum vite (încă două cuvânte noi!? - n.n.): „Nicolae Ceaușescu i-a fost mâna dreaptă lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”; Ion Măldărescu: Nicolae Ceaușescu n-a fost un sfânt. Dacă ați fi întrebat-o pe Ana Pauker (cu care ați fost contemporan), v-ar fi spus și altceva
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
realitate cu sadismul xenofob. Soluție naivă a întoarcerii pe dos a aceluiași material. Nu sînt un Ťdemolatorť fioros, un canibal axiologic - Sînteți un ins vindicativ? - Îmi amintesc o scenă de pe la sfîrșitul anilor '60, din sala cu oglinzi a Casei Scriitorilor. Cuvînta Zaharia Stancu, președintele breslei noastre, un om surprinzător stilat ținînd cont de modesta-i obîrșie și formație, cu șarmul unei autorități ce i-a îngăduit să-și atenueze multele compromisuri prin cîteva măsuri reale în favoarea scriitorimii, obținute ca un hatîr
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
Cuvânt înainte O carte redusă ca dimensiuni poate fi citită în orice colț al planetei. Astăzi omul este grăbit și avid de informație,dar uneori vrea să se ascundă de televizor,de computer și să revină la lectura firească,pe o
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
apa crește Și d' aproape un pescariu, Molcom tace și privește, De ar putea să prindă un pește. Cum ascultă el și șăde, Apa'n doauă se despică, Și eșind afară vede O muere frumușică. Ea îi cântă, ba-i cuvântă; Fiii mei, ce-i amăgești, Cu minuni și înșelăciune, Fapte a voastre omenești? Ai să știi tu cât de bine Ei se simt în apă jos Ai veni în fund cu mine, Și te-ai face sănătos. Au nu vezi
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
te'nbie Vânătul cel strălucit? Nu te trage, Nu te trage, roua vie, Ce te-arată zugrăvit? Apa fierbe, apa crește, Și îl scaldă la picior; Inima-i setos dorește Ca la glasul dulcei sor. Ba îi cântă, ba-i cuvântă Ah! de el omu-i trecut. Cât se lasă câtul trasă, Nimeni nu l-au mai văzut. 1 Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, Academia Română, Memoriile Secțiunii literare, Seria III, Tomul V, 1931. 2 Ion Roman, Ecouri goethene în cultura
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]