27,212 matches
-
jumătate a secolului XX, serie deschisă acum cîțiva ani cu un volum Radu Penciulescu, continuată cu unul Crin Teodorescu și acum, după două nume de mari regizori, un mare scenograf, Paul Bortnovschi. Am scris despre fiecare în parte la timpul cuvenit. Cărțile acestea, ca și cele din colecțiile revistei Teatru coordonate de criticul Florica Ichim, sînt documente ce umplu goluri, pete albe din istoria teatrului. Generațiile care doar au auzit de marile personalități ale teatrului secolului XX, au șansa acum să
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
rîndul său nu o dată ca un „tărîm al pierzaniei”, dar printr-o subiacentă subordonare a primului factor față de cel secund, prin melancolia unei ierarhii implicite. „Marginea” rămîne prin excelență un izvor al simțămintelor neîmplinirii. Monotoniei provinciale i se acordă onorurile cuvenite: „Această zi seamănă pînă la anulare/ cu cea de ieri; are aceeași coroană/ de paie supusă primejdiei și același cer/ spintecat de orgolii/ Orele sale mărșăluiesc docil/ fără să mîrîie, fără să iasă din rînd/ deși o dîră de sînge
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
și sunt inevitabile. Evitabile însă pot fi urmările lor nefaste asupra literaturii unei țări, evitabile dacă lucrurile acolo funcționează corect, dacă se gândesc și se practică măsuri de protecție coerente și fără parti-pris-uri jenante, așezându-se cultura scrisă la locul cuvenit, sus (oricum, mai presus de taberele politice care se războiesc întotdeauna efemer). E și cazul literaturii noastre de astăzi? E pusă ea la adăpost de intemperii pe criterii de valoare, prin programe bine gândite, prin reguli simple și aplicate nepărtinitor
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
celui recent cucerit. De par exemplu, cum în statistici gradul de civilizație se socotește pe numărul de echipamente electronice mașini de spălat rufe o taxă a dreptului de a le poseda ar fi cazul să se instituie numaidecât, prin adaosul cuvenit în factura de electricitate. Cum fiecare dintre noi își visează o spațioasă curte cu piscină, Apa nova, schimbându-și numele în Apa supernova, ar putea inova taxarea fiecărui apartament de la două camere în sus (dl Iliescu are trei, dl Șerban
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
indică nu o dată contribuții care au stârnit admirația specialiștilor din alte țări. S-a scris, despre ele în Polonia (Czlowiek i swiatopoglad, 1976), în Franța (Le Monde, 1975). Realizările școlii românești de comparatistică nu sunt totuși îndeajuns cunoscute în măsură cuvenită în străinătate, mijloacele de difuziune, precum periodicile Synthesys ori Revue de Etudes Sud-Est Europeennes neputând decât să semnaleze lucrările de mare amplitudine. Studiile de proporții și sintezele cuprinzătoare rămân, natural, în afara lor. Puține sunt inițiativele organizatorice ale instituțiilor de profil
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
fire donchișotescă, frenetică, punându-te pe gânduri vrând nevrând. Un om de carte trăind febra ideilor însușite, aplicând morala unei culturi asumată cu o înclinație rară de ins pentru care cultura se identifica normal cu viața cotidiană și cu răspunderile cuvenite unei atari vocații... Acum, știu de ce ne certam la liceul brașovean, Meșota; iar mai târziu și la căminul studențesc "Matei Voievod", eu urmând Literele, el Dreptul. Țin minte că ne certam între noi, întrucât eu, fiind un sceptic, făceam, pe
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
Herescu? Din care motiv, există pseudonimele... Dar spre onoarea d-sale, Alex. {tefănescu nu se cantonează în perimetrul producătorilor de maculatură literară, oarecum la vedere, așadar lesne de sancționat, chiar dacă, în realitate, nu e sancționată de critica noastră în proporția cuvenită și cu fermitatea adecvată. Privirea-i critică se înalță și către elogiile consacrării dubioase, dacă nu de-a dreptul false, sub pavăza unor făloase situații politic-administrative. Aci vinovăția e mult mai mare, căci putem detecta atît exploatarea cinică a unor
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
urmau să participe din țara gazdă (Australia) oficialități din economie, administrație, organizatorii expoziției etc. Cu domnul ambasador al țării noastre (nu-l voi numi!) s-a convenit ca oficialii australieni să fie invitați de Ambasadă, pentru a se da importanța cuvenită; restul invitațiilor au fost lansate de către cei care organizau standul românesc. Rezultatul?! Pe "partea oficială" (invitațiile lansate de Ambasadă), nu ne-a onorat cu prezența nici măcar portarul vreunei instituții! Nu s-a dat nici o explicație, însă era lesne de înțeles
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
toate părțile flăcările focului, scântei săreau pe răni, mușcând din răni mai cu cruzime decât o fiară sălbatică, dar ei, ca niște oameni de oțel, care ar vedea acestea petrecându se în trupuri străine, stăruiau cu bărbăție și cu curajul cuvenit lor în mărturisirea credinței, rămâneau nezdruncinați de-a lungul tuturor muncilor și arătau cu strălucire bărbăția lor și harul lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu sunete ample în scoica urechii,/ ca versurile despre o poveste de iarnă. și vînt,/ afară, spre fundul grădinii arse, de sticlă, de lapte./ în fundul camerei imense, în fața căminului, un rotund auriu/ rostogolindu-se nemișcat" (convalescență). Tratat cu vaga circumspecție cuvenită unei relativități fie și agreabile, precum un partener al unui joc de societate, realul e luat treptat "în serios" (precum o înfierbîntare a unui gambler), ajungînd a-l angaja pe descriptor la modul dulce-înfiorat al unei "pînde". Cuvîntul "pîndă" revine
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
asta se impune însă să reînvățăm arta dialogului. Ambianța civică a ultimilor ani, cu toate meandrele și tensiunile cunoscute, arată că normele schimbului firesc de idei au fost, în bună parte, uitate. Operăm prioritar cu mijloace vehemente, nu dăm atenția cuvenită persuasiunii. Instalați prea ferm în adevărul propriu, nu mai percepem argumentele celuilalt. Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători. Vocile noastre ar putea deveni mai credibile nu prin răceala cu care resping, ci prin cordialitatea cu care întîmpină. G.
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
Dacă un asemenea demers ar fi venit din partea unui istoric român, în mod sigur, acesta ar fi fost taxat drept paranoic și ar fi fost trimis la tratament sau, în cel mai bun caz, ar fi fost ignorat cu condescendența cuvenită. Totuși, lucrurile stau un pic altfel”. Urmează un microportret, pe cât de concis, pe atât de relevant, al autorului acestor texte științifice șocante, de acum mai bine de 160 de ani, publicate la Napoli, în Italia. Trăind între 1784-1858 (la decesul
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
întrebe cine este el și ce rost are în lume, cine și ce este Dumnezeu, dacă există viață veșnică. În cazul în care profesorul nu aduce argumente solide în sprijinul afirmațiilor sale și nu-l tratează pe elev cu respectul cuvenit unui partener egal de dialog, dacă îl ironizează sau îl face să se simtă vinovat, urmarea este catastrofală: pierderea spirituală a acestuia. Ca urmare, adolescentul nu va mai fi preocupat de ora de Religie, considerând-o prea moralizatoare, și va
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
plantele nu se mișcă nu are habar de natură. Se răsuceau încet, anticipînd unde va fi soarele atunci cînd ele își vor fi terminat rotația, petalelele se depărtau de miezul cu polen, frunzele se ridicau și se potriveau pe direcția cuvenită unei fotosinteze de gală, copacii își bățoșeau crengile. Dacă ai fi putut filma și ai fi dat pe repede înainte, ai fi văzut că totul se scutura, se întindea, căsca prelung, așa cum face oricine după somn. La foarte puțină vreme
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
pentru trei chifle, iar vânzătorul de la băcănie a mai stat de vorbă după ce i-a dat restul și a întrebat-o dacă-i place noua marcă de cafea. Răul la mulți oameni era că nu știau să dea lucrurilor valoarea cuvenită. Majoritatea risipeau timpul și fericirea, așa cum risipeau și banii. Dacă te uitai mai bine, puțini știau să profite de ce aveau. De exemplu, nu profitau de apa caldă, nici nu-și aminteau să stingă imediat lumina când treceau dintr-o cameră
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
vigoare. Pentru ea, totul semăna cu mutarea dintr-un apartament în altul - la o scară mai mare, de acord, dar cu aceleași probleme. Prin urmare, Madame alcătui liste. Și se plînse că soțul ei nu-și privea îndatoririle cu seriozitatea cuvenită. - Te tot fîțîi prin casă, îi zise ea, cînd oricine își dă seama că sînt o groază de lucruri de făcut. - Știu, răspunde Pépin pe tonul care îi dădea de înțeles soției că nici măcar nu fusese atent la ce-i
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
o preocupă decât proslăvirile aduse celui de Sus... Mă plâng, așadar, confratelui român, față de un asemenea afront adus spiritului uman și îi propun că, după Leș deux magots, să ne ducem amândoi la biserica din vecinătate să facem acolo reparația cuvenită, să aprindem câte o lumânare la Saint Germain de Prés. Azi ar fi a treia oară când intru aici ducându-mă drept la Descartes... Mircea Iorgulescu, tata puternic a două fețe, una măritata la Brest în Bretania, cealaltă la Marsilia
La doi magoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13346_a_14671]
-
și realitatea, susținând ceva uneori inventat, spre a face și mai credibil un lucru din realitate, ce poate nici nu s-ar fi petrecut, mințind, deci,...un personaj, să spunem, cu cheie, poate, dar care, astfel compus, dă randamentul literar cuvenit, cu prețul jertfirii unui neînsemnat adevăr, ocultat, trecut cu vederea ca nesemnificativ... Vă dați seama că o brută, ca burghezul nostru gentilom, clasic, primind lecții de filosofie de la bodyguardul său cultural personal și care exclamă că până atunci, el nu
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
Stalin și poporul rus/ libertate ne-au adus"; sau "Ana, Luca și cu Dej/ bagă spaima în burghezi"; imperialiștii, ațâțători la război, exploatatori ai maselor muncitoare și ai popoarelor erau niște lași care o luau la goană ori de câte ori primeau riposta cuvenită, realitate sintetizată în distihul clamat permanent la radio și la demonstrațiile oamenilor muncii: "unde sunt americanii?/ S-au ascuns ca șobolanii!"; pe stadioane înainte de meciurile de fotbal se auzea la megafoane un cântec care exprima superioritatea zdrobitoare a sportului socialist
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
onirisim prost temperat de o atitudine "nonoedipiană" în materie de dragoste, pe urmele lui Sade, Freud, Breton și, ei bine!, Engels. E oarecum de mirare că marxismul grotesc al ultimilor avangardiști a trecut aproape neobservat. Dacă i se acorda atenția cuvenită, s-ar fi luat în seamă dubla trădare de către avangardiști a proiectului modernist de reformă și radicalismul lor ar fi fost evaluat cu mai multă circumspecție: pe de o parte, renunțarea la ontologic și metafizic în favoarea revoluției verbale, pe de
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Cugler nu există, în studiul lui Ion Pop despre avangarda românească Grigore Cugler e pomenit o singură dată în treacăt, în antologia lui Marin Mincu consacrată avangardei, extrem de generoasă și cuprinzătoare, Grigore Cugler nu figurează. Singurul care îi acordă importanța cuvenită e Sașa Pană în Antologia literaturii române de avangardă (1969), apărută pe când scriitorul român din Peru mai trăia. Restrânsa operă a lui Grigore Cugler e un detaliu interesant în perimetrul avangardei. Nu aș vrea să-i exagerez rolul, cu totul
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
care se hrănesc din ficțiuni, creând deopotrivă lumi ficționale"). Aflăm totodată din Luceafărul că autorul comentat de Dan Cristea, poet, prozator și publicist, colaborator cu intermitențe și al revistei noastre, a devenit cincantenar. Cronicarul îi adresează, fie și cu întârziere cuvenitele urări de bine. Tot o aniversare, pe care am consemnat-o la timpul potrivit, prilejuiește apariția volumului Nicolae Breban 70, alcătuit cu devotament de Aura Christi. Sunt prezenți în pagini confrați ai lui N. Breban din toate generațiile, de la Eugen
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
deja o prețiozitate. l Erată. Cronicarul speră că nu le-a fot greu cititorilor să-și dea seama că junimistul Vasile Pojor (din articolul de la Revista revistelor din nr. 16) este una și aceeași persoană cu Vasile Pogor. Facem totuși cuvenita rectificare. "Academia Cațavencu" și viciile A apărut ALMANAH 2004 al Academiei Cațavencu. Tema: Viciile și românii. Ia să vedem ce vicii au românii. Dar mai întîi, capitolele introductive: Cele zece păcate mișto, Despre vicii și păcate și Istoria viciilor. Apoi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
o asemenea carte-document. Ea adună în paginile ei toate datele existente, inclusiv textele integrale ale cronicilor de la toate versiunile scenice sau concertante ale capodoperei enesciene, pe parcursul a peste 70 de decenii, timp în care treptat ea și-a cucerit locul cuvenit în recunoașterea lumii muzicale internaționale. în prefața care demonstrează că Oedip a marcat destinul artistic al lui George Enescu, impunându-l ca un creator de geniu unei lumi care-l cunoștea și aprecia mai ales ca violonist virtuoz sau dirijor
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
peiorație: estetice!), același instrumentar trebuitor oricărei operații critice sau de istorie literară, chiar dacă bisturiul trebuie să taie mai profund în țesutul putrefiat al tendențiozității paroxistice? Unele profiluri de critici apar și ele idealizate prin absența referinței sau a accentului incisiv cuvenit asupra compromisului politic. De pildă, Ov. S. Crohmălniceanu e prizat aproape exclusiv prin prisma ultimului său avatar, de ,centru magnetic al noii literaturi", de ,veritabil leagăn" al generației optzeciste, îndelungata, penibila sa prestație ,realist-socialistă" fiind reflectată într-o jumătate de
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]