KorAP: Find »[drukola/base=cvadripartit & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

104 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839

din partea autorităților de la Tiraspol, pretinzând existența unui asemenea sprijin, acuzații care au fost ferm respinse de România. Am sprijinit, însă, în permanență poziția Republicii Moldova în eforturile de soluționare pe cale pașnică, politică a crizei. Acest sprijin a fost acordat în cadrul mecanismului cvadripartit (când România a făcut parte din acesta), la O.N.U., la O.S.C.E., la Consiliul Europei și în alte foruri unde se discuta problema conflictului, inițiind și promovând adoptarea unor hotărâri în favoarea Republicii Moldova privind soluționarea pașnică, politică a conflictului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
din acesta), la O.N.U., la O.S.C.E., la Consiliul Europei și în alte foruri unde se discuta problema conflictului, inițiind și promovând adoptarea unor hotărâri în favoarea Republicii Moldova privind soluționarea pașnică, politică a conflictului și retragerea trupelor străine. Negocierile cvadripartite au fost sugerate de România, care le-a și impus prin diferite demersuri. Aportul nostru a fost foarte important la redactarea documentelor. Ulterior, văzându-se care sunt efectele participării României la negocieri, au apărut reacții noi, anumite tentații de a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
rus în Moldova. Forțele pro-sovietice de la Moscova au fost aliații "naturali" ai autorităților transnistrene de la bun început. Faptul că acestea au avut un impact decisiv asupra evoluției evenimentelor în Republica Moldova este indiscutabil 5. Este semnificativ faptul că, în cadrul întâlnirilor ministeriale cvadripartite, printre obiectivele precise urmărite de partea rusă a fost implicarea directă în procesul de negocieri a reprezentanților transnistreni (a fost vehiculată formula "4+1") propunere respinsă de ceilalți participanți (întrucât ar fi fost un act ilegal, care atentează la suveranitatea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
ruse (fie din Armata a 14-a, fie dintr-o unitate de parașutiști a Forțelor Armate Unite ale C.S.I., amplasată lângă Chișinău), ca forțe de menținere a păcii în zona de conflict. Și această propunere a fost respinsă în cadru cvadripartit, dar acceptată, ulterior, într-un alt format. Moscova a jucat un rol important, dar și nefast, atât în faza de început a conflictului, cât și în procesul negocierilor vizând identificarea unei soluții pașnice, general acceptabile, a acestuia în deceniile următoare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
exprimat, totodată, disponibilitatea României de a conlucra cu Republica Moldova, Federația Rusă și Ucraina la soluționarea prin mijloace politice a conflictului. Acest apel a fost materializat, la 20 martie 1992, cu ocazia reuniunii ministeriale a C.S.C.E. de la Helsinki, prin crearea Mecanismului cvadripartit de reglementare a conflictului din Transnistria, compus din Moldova, România, Rusia și Ucraina. Mecanismul și-a început activitatea la 23 martie, printr-o reuniune la nivel de miniștri de externe ai celor 4 țări, prezenți la Consiliul Ministerial C.S.C.E. de la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
cei ai liderilor separatiști și prin instituirea unui grup de observatori militari din cele 4 țări însărcinați cu supravegherea încetării focului între beligeranți. Dl. ambasador Marcel Dinu a fost reprezentantul personal al ministrului de externe al României în acest mecanism cvadripartit 10. La 17 aprilie, la Chișinău are loc o nouă reuniune cvadripartită, la care se adoptă statutul comisiei mixte pentru controlul respectării încetării focului, stabilindu-se un număr de observatori militari din cele patru țări participante care să supravegheze linia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
din cele 4 țări însărcinați cu supravegherea încetării focului între beligeranți. Dl. ambasador Marcel Dinu a fost reprezentantul personal al ministrului de externe al României în acest mecanism cvadripartit 10. La 17 aprilie, la Chișinău are loc o nouă reuniune cvadripartită, la care se adoptă statutul comisiei mixte pentru controlul respectării încetării focului, stabilindu-se un număr de observatori militari din cele patru țări participante care să supravegheze linia ce separa poliția moldovenească de forțele rebele pe o lungime de 262

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
20-25 iunie, soldate cu ocuparea Tighinei de forțele militare separatiste și, în general, cu tensionarea situației. La 24 mai 1992, la Lisabona (unde se desfășura cea de-a doua Conferință privind asistența internațională pentru statele C.S.I.), a avut loc întâlnirea cvadripartită a miniștrilor de externe ai Republicii Moldova, României, Rusiei și Ucrainei, convocată la inițiativa ministrului de externe al Republicii Moldova, în legătură cu reluarea ostilităților: schimburi de focuri la Dubăsari, inclusiv asupra observatorilor, și intervenția în forță a Armatei a 14-a. Miniștrii și-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
și în vest, cuprinzând multe alte localități, cu riscul de a ajunge la Prut. Aceasta reflecta faptul că eforturile celor patru state pentru stingerea conflictului nu au fost încununate de succes. A fost adoptat un comunicat privind întâlnirea de lucru cvadripartită la nivel înalt prin care "părțile în conflict" sunt invitate: să înceteze neîntârziat și necondiționat focul pe toată linia de confruntare; în 24 de ore de la încetarea focului, ambele părți să procedeze la dezangajarea formațiunilor lor înarmate; să treacă la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
și Republica Moldova. Cei patru președinți au adresat apel C.S.C.E. și O.N.U. pentru a se implica mai activ în procesul reglementării politice a problemelor din raioanele din partea stângă a Nistrului ale Republicii Moldova. Reprezentanții M.A.E. roman la negocierile cvadripartite au avut o contribuție concretă la formularea măsurilor convenite, care vizau, în principal, consolidarea regimului de încetare a focului, dezangajarea imediată a formațiunilor înarmate, retragerea completă și definitivă a acestora, demobilizarea unităților de voluntari și dezarmarea lor, ca și a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
civile, deminarea zonelor minate, crearea condițiilor pentru reîntoarcerea refugiaților la căminele lor, organizarea plecării de pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor străini care au participat la conflict, asigurarea în continuare a neutralității Armatei a 14-a și menținerea ei în afara conflictului. Mecanismul cvadripartit de consultări oferea șanse reale de a se progresa în direcția soluționării pașnice a conflictului. Cele mai importante componente ale acestuia au fost: Comisia mixtă pentru controlul încetării focului și separării forțelor în conflict, ce-și desfășura activitatea pe o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
tuturor celorlalte instrumente; grupul de observatori militari prezenți în zona de separare a forțelor aflate în conflict, începând cu 11 mai 1992; misiunea de bune oficii și mediere; grupul de raportori speciali pe problemele drepturilor omului. Înțelegerile realizate în cadrul mecanismului cvadripartit s-au bucurat de aprecieri pozitive și de un real sprijin internațional. La 2 iulie 1992, la Helsinki, Comitetul Înalților Funcționari al C.S.C.E. a adoptat "Decizia privind situația din regiunile din Estul Republicii Moldova", prin care "ia notă cu crescândă îngrijorare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
care, "conform informațiilor acestora", oferea sprijin Republicii Moldova. Acuzațiile Tiraspolului că România ar fi furnizat Chișinăului o mare cantitate de armament, soldați și voluntari a fost produsul propagandei transnistrene și ruse12 , la care Partea română a reacționat atât în cadrul reuniunilor mecanismului cvadripartit, cât și prin declarații oficiale. La începutul lunii iulie 1992, au loc mari concentrări de trupe și armament în Transnistria, escaladarea violenței rebelilor. Noul acord de încetare a focului, semnat la 7 iulie 1992, este din nou încălcat de separatiști

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
zona Tighina-Chițcani. Semnarea Convenției de la Moscova între președinții M. Snegur și B. Elțin, pe lângă efecte benefice de moment, a dus la o marginalizare a României în procesul negocierilor purtate, până atunci, în patru. Cu toate insistențele Părții române, reuniunile mecanismului cvadripartit nu au mai fost convocate, deși structurile de lucru ale acestuia Comisia mixtă și grupele de observatori militari au continuat să funcționeze. Mecanismul cvadripartit a fost "înghețat", prin neconvocare (care trebuia făcută de Chișinău). Această evoluție a evenimentelor a provocat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
României în procesul negocierilor purtate, până atunci, în patru. Cu toate insistențele Părții române, reuniunile mecanismului cvadripartit nu au mai fost convocate, deși structurile de lucru ale acestuia Comisia mixtă și grupele de observatori militari au continuat să funcționeze. Mecanismul cvadripartit a fost "înghețat", prin neconvocare (care trebuia făcută de Chișinău). Această evoluție a evenimentelor a provocat îngrijorarea statelor europene și a forurilor internaționale, care au considerat necesară o implicare în procesul de soluționare a conflictului. În opinia unor analiști, eșecul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
fost "înghețat", prin neconvocare (care trebuia făcută de Chișinău). Această evoluție a evenimentelor a provocat îngrijorarea statelor europene și a forurilor internaționale, care au considerat necesară o implicare în procesul de soluționare a conflictului. În opinia unor analiști, eșecul mecanismului cvadripartit s-ar datora, în principal, următoarelor două cauze: * lipsa la negocieri a părții transnistrene ca parte direct participantă la conflict, deși efectiv controlată și reprezentată de Rusia; * în cursul anului 1992, ministrul de externe al Rusiei, A. Kozârev, a "reorientat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
să nu fie incluse în "treburile transnistrene", iar Chișinăul s-a "conformat". Ucraina și România erau confruntate cu probleme interne, iar conflictul transnistrean reprezenta o chestiune sensibilă, din rațiuni diferite pentru fiecare din ele. România și Ucraina, părți în mecanismul cvadripartit, nu au putut avea o influență decisivă în negocieri. Deși au sprijinit poziția de principiu a Republicii Moldova pentru o soluție politică, pașnică a conflictului bazată pe integritatea teritorială a țării, cele două țări nu aveau posibilități eficiente să influențeze cursul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
reconfirmarea statutului Berlinului, discutarea dezarmării convenționale în Europa și includerea problemelor vizând drepturile omului pe agenda viitoarei conferințe. La începutul anilor '70, aceste condiții au fost treptat satisfăcute: U.R.S.S. a acceptat participarea S.U.A. și Canadei; s-a adoptat Acordul cvadripartit privind reconfirmarea statutului Berlinului; R. F. Germania a semnat diferite tratate cu U.R.S.S., Polonia și R. D. Germană; s-a convenit începerea convorbirilor privind Reducerea Echilibrată și Reciprocă a Forțelor (M.B.F.R.); lansarea de către Willy Brandt a politicii către Est

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

viața diplomatică internațională înregistra unele din momentele cele mai semnificative pentru întreaga istorie a Războiului Rece. În mod concret, în aproximativ 12 ani, erau încheiate tratatul care interzicea experiențele nucleare în trei medii (atmosferă, spațiul cosmic și sub apă), acordul cvadripartit privind Berlinul occidental, acordul referitor la armele antirachetă (ABM), cel de limitare a armelor strategice (SALT I), tratatul de neproliferare a armelor nucleare, precum și cel ce interzicea amplasarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă pe fundul

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636

în imaginarul vizionar blakean. Totuși, adevărata formă mentis în acest caz este constituită de numeralul cardinal 4. În cele ce urmează, voi incerca sa limpezesc acest lucru prezentând inițial semnificația acestui simbol numeric în istoria ideilor și analizând ulterior modelul cvadripartit al viziunii propus de Blake. 3.5. Semnificația cifrei 4 Istoria ideilor înregistrează o evoluție incitantă a simbolismului numerologic. Potrivit J.E. Cirlot, "numerele nu sunt numai expresii ale unor cantități, ci idei-forță, fiecare cu o trăsătură proprie" (1976, p. 230

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
un pătrat se poate descompune în două triunghiuri complementare. În contextul acestui sistem de reprezentare, 4 simbolizează unitatea, armonia și ordinea primordială, în timp ce 3 implică separare și fractură, o stare de fapt coruptă care intră în coliziune, inevitabil, cu forma cvadripartita, ca perfecțiune a integrării. Asociind numeralul 4 cu ideea de stabilitate, Cirlot remarcă: "Pătratul, ca expresie a cuaternarului, este un simbol al combinării și al ordonării a patru elemente diferite" (1976, p. 307). Blake urmărește îndeaproape textul ce compune Apocalipsa

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
Dumnezeu, transmis în tradiția misticismului ebraic (YHWH)172, cât și cei patru cavaleri ai apocalipsei, ca revers damnat al tetradei virtuților cardinale, personificând războiul, ciumă, moartea și iadul. Totuși, importanța reală a numeralului 4 transpare abia când examinăm modelul vizionar cvadripartit al lui Blake. 3.6. Patru tipuri de viziuni În concepția formulată de Blake, există patru principale tipuri de viziuni, corespunzătoare unui număr similar de niveluri hermeneutice, care permit o interpretare cvadripartita a textelor poetice. Oricât de straniu ar părea

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
numeralului 4 transpare abia când examinăm modelul vizionar cvadripartit al lui Blake. 3.6. Patru tipuri de viziuni În concepția formulată de Blake, există patru principale tipuri de viziuni, corespunzătoare unui număr similar de niveluri hermeneutice, care permit o interpretare cvadripartita a textelor poetice. Oricât de straniu ar părea prin raportarea acestui fenomen la centralitatea pe care el o deține în gândirea blakeană, pozițiile teoretice adoptate de exegeți în relație cu definirea celor patru clase vizionare din sistematică lui Blake sunt

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
exercițiul imaginației și/sau al inspirației. 4. viziunea cvadrupla: extazul religios, tranșă extatica, aptă, simultan, de a cuprinde și de a depăși esență tuturor stadiilor precedente, indusă de prezență indelebila a elementului sacru sau divin. Înainte de a trece la exegeza cvadripartita din secțiunea următoare, trebuie să mă opresc, rapid, asupra contextului în care Blake își expune concepția asupra celor patru tipuri de viziuni. Este vorba, măi concret, despre o scrisoare adresată lui Butts și datata 22 noiembrie 1802. Blake include aici

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
până la momentul încheierii poemului epic Jerusalem (1804-1820). Damon subliniază că Blake "și-a sistematizat gândirea atât de bine, încât un indiciu conduce la altul" (1924, VII): aceasta este și miza demonstrației mele. Am evidențiat deja că Blake adopta o perspectivă cvadripartita asupra realității fenomenale, care deschide patru niveluri de semnificație: voi incerca sa arat, în rândurile subsecvente, in ce anume constau acestea. Concomitent, voi căuta să punctez faptul că Blake utilizează o serie întreagă de figuri paradigmatice (Orc, cei patru Zoa

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]