195 matches
-
cu T. Altfel spus, structura cuartului inclus (A, non-A, T, T') se descompune în două structuri de terț inclus : (A, non-A, T) și (A', non-A', T'). Prin urmare, nu avem nevoie de un "cuart inclus", de o "cvintă inclusă" etc. În acest sens, terțul inclus este infinit terț sau, cum îl numește Christian Duchemin, terțul-fără-nume11. Acest rezultat trebuie apropiat de celebra teoremă a lui Peirce, demonstrată cu ajutorul teoriei grafilor: "...orice poliadă superioară unei triade poate fi analizată în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
întreprins cercetări coerente de teoria muzicii, fundamentând conceptul de armonie 44 cu ajutorul teoriei numerelor 45, a raporturilor numerice 2:3, 3:2 și 4:3. Astfel au fost descoperite, cu ajutorul vestitului monocord 46, probabil tot o descoperire a sa, octava, cvinta și cvarta 47. Tot acum a descoperit formidabila „Teoremă a lui Pitagora”, dar a elaborat și tehnica alegorematică 48. Mai puțin cunoscută, aceasta din urmă constituie partea cea mai uimitoare a întregului pitagorism. Alegorematica este un procedeu aplicativ, o metodă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care descoperirea ar fi fost făcută de Pitagora însuși, pe când trecea pe lângă atelierul unui fierar crotonian și a sesizat deosebirile acustice provocate de diferitele lovituri de ciocan.) În teoria intervalelor, primul sunet care apare în rezonanță după octava fundamentalei este cvinta. Pitagoreicii nu au cunoscut direct principiul rezonanței, doar l-au intuit - totuși, au reușit să obțină seria naturală a armonicelor pe baza monocordului (vezi nota 46), făcând să vibreze porțiunea scurtă a coardei în cadrul succesiunii de raporturi astfel: O suprapunere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
A condus o vreme Școala din Tarent, dar a trăit și la Theba, în fruntea unui grup de pitagoreici. Cercetările matematico-geometrice și rezultatele obținute sunt valabile și astăzi. La fel și teoria muzicală despre octavă (1:3), cvartă (3:4), cvintă (2:3). Merită să menționăm atenția acordată cvartei, care reprezintă raportul dintre triadă și tetradă. De asemenea, semnificația pe care o conferea numărului 7. Iată un fragment sugestiv pentru armonia muzicală inclusă în enkyklios paideia prin triada artistică și tetrada
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mare grijă pentru viața de apoi. Prin urmare, acolo nu se poate fără adjuvante, nu-i așa? Simțurile dispar. Gustul, văzul și auzul. Dar pipăitul și mirosul? „Rimel Plumb Aut Mascara, luciu de buze Full de Popi, fard de pleoape Cvinta Roială... lac de unghii Ridicați pontul... pudră compactă Pas parol... ruj Kiss, cremă de noapte Faust, spumă de baie Ghizell... spray de corp transparent, deodorant Mefistofel, feminitate Îngrijită, ruj Bonsay, șampon Spărgătorul de nuci, lac de unghii Lacul lebedelor, cremă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
inest fit sono causa modulaminis.) Macrobius exclude orice tip de hazard, de iraționaltate, nimic din ea nu este accidental, sau lipsit de muzicalitate, este sub guvernarea rațiunii și a legilor divine; perfecțiunea acestei muzici stă în raporturile numerice ale cvartei, cvintei, tonului și octavei. Armonia sferelor nu era înțeleasă ca o armonie propriu-zisă, ci ca un tipar complex de intervale muzicale care, încadrate înlăuntrul aceleași scări muzicale, dacă răsunau în același timp, producea un dulcis sonus (Cic. Somn. Scip.5, 1
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
este calculată de fiecare dată pornind de la distanța astrului precedent la Pământ, ceea ce înseamnă că intervalele muzicale se adaugă, nu se suprapun. Pământ 34 Luna Soare Venus Mercur Marte Jupiter Saturn octavă octavă dublă 3 oct. 3 oct. 4 oct. + cvintă oct. +1 ton +1 cvintă + 1 ton Armonia Sferelor este produsă de sunete și armonia în sine provine din faptul că raporturile și notele sunt consonantes. Macrobius insistă pe ideea că această muzică nu poate fi auzită de oameni 36
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
pornind de la distanța astrului precedent la Pământ, ceea ce înseamnă că intervalele muzicale se adaugă, nu se suprapun. Pământ 34 Luna Soare Venus Mercur Marte Jupiter Saturn octavă octavă dublă 3 oct. 3 oct. 4 oct. + cvintă oct. +1 ton +1 cvintă + 1 ton Armonia Sferelor este produsă de sunete și armonia în sine provine din faptul că raporturile și notele sunt consonantes. Macrobius insistă pe ideea că această muzică nu poate fi auzită de oameni 36 și privarea de dulcis sonus
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Nicomachos Manuale harmonicum VI, Iamblichos De uta Pythagorica XXVI, 115-21, Boethius De Ins . musica I, 10, Gaudentius Harmonica introductio XI. 33 În varianta lui Cicero Pământul nu emite niciun sunet. 34 Se ajunge la un total de 14 octave, 2 cvinte și 2 tonuri sau 15 octave și 3 tonuri; Macrobius nu efectuează calculul, însă intervalele dintre Mercur și Marte, dintre Jupiter și Saturn sunt discordante. 35 Unii teoreticieni ai muzicii au arătat că Platon s-ar fi inspirat pentru muzica
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în zilele de sărbătoare sau solemnități, în cadrul liturghiilor și a oficiilor mai sus prezentate, să se realizeze deasupra cântului ecleziastic anumite consonanțe care să aibă același etos cu melodia gregoriană și pe care să o imite, cum ar fi octava, cvinta, cvarta și altele asemănătoare. Dar acest lucru trebuie să se realizeze în așa fel, încât integritatea cântului gregorian să nu sufere, iar muzica mensurală să nu modifice nimic din el. De fapt, aceste consonanțe mângâie auzul, înflăcărează devoțiunea și nu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
tendința să ne convingem numai pe calea experimentului, având În vedere corzile lirei și găurile flautului 2. Adevărul este căorice acord are ca principiu raporturile stabile dintre sunete. Așa, de pildă, cvarta se sprijină pe raportul dintre patru și trei, cvinta, pe cel dintre trei și doi, octava pe cel dintre doi și unu, iar octava dublă pe cel dintre patru și unu. (E) În privința acordului pe care specialiștii În știința armoniei Îl adaugă celor amintite mai sus și pe care
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
expresie, imprimată de scările modale. Exemplul selectat din lucrarea lui Victor Giuleanu - Principii fundamentale în teoria muzicii, București: Editura Muzicală, 1975, paginile 205-206, demonstrează intonațiile modale (doric pe mi cu sunetul si mobil) și o intervalică alternantă între salturi de cvintă și sextă cu mers treptat, ascendent și descendent. Poporul român și-a exprimat simțămintele prin creații de o rară frumusețe, construindu-și un sistem modal propriu, diatonic și cromatic. Exemplele propuse din lucrarea lui Gheorghe Oprea și Larisa Agapie - Folclor
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
nobilii trubaduri (în Ars Antiqua și Ars Nova) ce vor cultiva melodia simplă și expresivă. Din exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 182, vom observa mersul linear sau treptat al intonației, asociat cu salturi de cvartă, cvintă și mai rar de sextă și septimă, în modul lidian pe fa. În Renaștere, când sunt utilizate modurile apusene diatonice, compozitorii au realizat melodii simple, expresive. Un element important pentru creația muzicală de până acum îl reprezintă cuvântul, deoarece muzica
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
dus la cristalizarea unui nou mod de concepere a discursului muzical, cel polifonic. În Evul Mediu, polifonia a constat din combinarea unei linii melodice (cântată vocal), cu o a doua voce, cântând în paralel aceeași melodie la interval de cvartă, cvintă sau octavă, apoi, liniile melodice au fost diferite. Pentru ca desfășurarea polifonică să aibă o mai mare coeziune, s-a utilizat procedeul imitației, adică trecerea melodiei de la o voce la alta (Ars Nova). Renașterea va impune acest mod de gândire și
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
dominantă, fonfăit de unul sau doi dascăli; corul și asistenții însoțesc sau răspund în tonică; acest mod pare ciudat când îl auzi pentru prima oară, dar te obișnuiești cu el și sfârșești prin a găsi în acest acord constant al cvintei minore o amorțeală a urechii și un zumzet care nu sunt deloc dezagreabile. Printre ceremoniile exterioare, înmormântările merită o mențiune particulară. Românii păstrează față de morți obiceiuri emoționante și uimitoare. De îndată ce un bolnav intră în agonie, întreaga familie se grăbește în jurul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o octavă mai ridicat decât tonul fundamental al corzii. Deplasând puțin culisorul, coarda poate fi împărțită în trei cincimi, respectiv două cincimi; în acest caz, Pitagora a observat că, prin ciupirea celor două segmente obține două note ce formează o cvintă perfectă; aceasta este considerată ca fiind cea mai puternică și relevantă relație muzicală. Diferite rapoarte dau diferite tonuri, ce pot alina sau tulbura. (Discordantul triton, de exemplu, era poreclit „diavolul muzicii“ și nu era agreat de muzicienii medievali.) În mod
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
se ajunge la un rezultat nedorit; auzul muzical al elevului nu se dezvoltă șI în plan armonic. Primul neajuns îl constituie astfel, chiar acordajul instrumentului. Elevul nu poate să și-l facă singur sau mai mult, nici nu sesizează când cvinta ca interval armonic este perfectă chiar dacă este ajutat de profesor, Pe de altă parte, tehnica instrumentală specifică nu este cunoscută și stăpânită de elev. Pentru evitarea acestei situații cât și pentru ușurarea de mai târziu a elevului, dublele coarde trebuiesc
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
fi necesar deci ca în primele luni elevul să fie sub controlul mai des al profesorului. Însușirea deprinderii de acordare a instrumentului este rațională atunci când elevul și-a însușit noțiunile de emisie clară și când poate anticipa auditiv intervalul de cvintă perfectă și în plan armonic. Montarea șuruburilor cu ajutorul cărora se pot face diferențieri fine de înălțime a sunetelor este obligatorie. Acordajul curat este deci prima condiție a intonației corecte. Cele două principii de bază ale metodicii educării intonației sunt: 1
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
deosebit de circumspect în a lua decizia chirurgicală, cât și în alegerea tipului de intervenție adecvat cazului. Decizia va lua în calcul o serie de factori de ordin clinic, radiologic, bacteriologic, funcțional, ca și de teren. 1.Clinic se urmărește dispariția cvintelor de tuse, diminuarea expectorației, creșterea ponderală, dispariția febrei. În general, febra a fost considerată ca fiind expresia evoluției spre extensie a procesului bacilar. Sunt chirurgi care au intervenit în cazuri disperate (hemoptizii grave) și la bolnavi febrili, dar rezultatele au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
sol și fă, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durăte pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvinta ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonima; se va analiza solfegiul în plan teoretic; 3. la liceele de artă, specializarea coregrafie: - susținerea proiectului/lucrării de specialitate; - proba practică - dans clasic - studiu la sala; repertoriu-spectacol; prezentarea și susținerea teoretică a repertoriului
METODOLOGIA din 4 decembrie 2002w de organizare şi desfăşurare a examenului pentru certificarea competentelor profesionale în învăţământul liceal, filierele tehnologică şi vocationala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148842_a_150171]
-
sol și fă, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durăte pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvinta ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonima; se va analiza solfegiul în plan teoretic; 3. la liceele de artă, specializarea coregrafie: - susținerea proiectului/lucrării de specialitate; - proba practică - dans clasic - studiu la sala; repertoriu-spectacol; prezentarea și susținerea teoretică a repertoriului
METODOLOGIA din 30 august 2002 de organizare şi desfăşurare a examenului pentru certificarea competentelor profesionale în învăţământul liceal, filierele tehnologică şi vocationala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148813_a_150142]
-
a discursului se încadrează într-o sferă tonală „generică” de si major, declarată în exclusivitate de armură. Inițiativa debussyistă de a întreprinde explorări intense în sfera fenomenului de rezonanță o distingem, încă din debutul piesei, prin plasarea pedalei armonice de cvintă perfectă (si - fa#) în registrul rezonant al sonorităților grave, creând astfel o veritabilă metaforă a sunetului de gong. Servind aceluiași scop conceptual, la nivelul mijloacelor de limbaj se remarcă prezența abundentă a intervalului de secundă mare, imagine sonoră echivalentă acelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o vom regăsi în multiple „adaptări” ulterioare din creația debussyistă, precum Minstrels sau La sérénade interrompue (caietul întâi de Preludii). Apelul lui Debussy la expresia a două simboluri tradiționale repetiția insistentă a ritmului de habaneră și ostinato-ul intervalic de cvintă perfectă ne introduce într-o veritabilă atmosferă a spațiului andaluz. La nivel interpretativ, discursul celor 16 măsuri introductive prezintă un pericol considerabil în circumstanța opțiunii interpretului pentru un nivel de tempo impropriu caracterului aferent acestei piese. Astfel, în numeroase versiuni
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dintre tehnicile specifice acestui instrument - rasqueado, modalitate prin care toate corzile sunt puse în vibrație, în mod simultan, producând un efect puternic disonant, obținut printr-un atac rapid și energic. Acest tip de parafonie se suprapune adesea unui paralelism de cvinte perfecte, întreg agregatul sonor producând o impresie de acută instabilitate, de suspendare temporară metaforă sonoră a imaginii feerice ce se dorește evocată. În plan agogic, indicația Tempo giusto (tempo măsurat) a măsurii 17 semnalează apariția tempo-ului real de habaneră
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care muzica devine „artă a sugestiei”, precum o numea Odilon Redon. În acest sens, introducerea Reflexelor descrie un veritabil studiu al fenomenului de rezonanță, în care tema principală a celor trei sunete , se naște din rezonanța armonicelor acordului inițial de cvintă perfectă , pentru ca ulterior, motivul armonic al planului superior să ne reveleze „oglindirea” acestei teme. Utilizarea unor elemente de limbaj la nivelul superior al discursului, precum evoluția acordică sau diminuarea ritmică, induce acea fascinație resimțită la vederea ondulațiilor concentrice desenate pe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]