218 matches
-
socială, adepții și prozeliții cyberspațiului își situează și ei domeniul într-un plan ideal, «deasupra» și «departe» de problemele lumii materiale. Și, dacă pentru primii creștini raiul era împărăția în care sufletul omului se curăța de slăbiciunile și greșelile trupului, cyberspațiul este pentru credincioșii săi locul unde spiritul se eliberează de limitele corpului fizic.” Margaret Wertheim, The Pearly Gates of Cyberspace 1 În secolul XXI, tehnologia și capacitățile umane sunt cele două mari deziderate cu care se confruntă omenirea; dar elementul
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
să admiți, alături, dedesubt sau deasupra, niște "lucruri invizibile"? Nu numaidecât îngeri sau corpuri astrale. Realități ideale, mituri sau concepte, generalități sau universalii, imaterialități sau simboluri care nu vor avea niciodată traduceri vizuale posibile, fie ele și virtuale, într-un cyberspațiu. Cum pot exista un aici fără în altă parte, un acum fără un ieri și un mâine, un întotdeauna fără niciodată...? Mediologului îi este interzisă morala. De unde punctele de suspensie. El trebuia, în limitele unei cercetări obiective, să descrie și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
puse la punct și perfect integrate; forțe speciale. Terorismul se prezintă ca un sistem de amenințări și de acțiuni în mozaic, extreme violențe, de mare intensitate, diferite ca amploare de la acțiuni cu grupări de forțe, specifice războiului, până la acțiuni în cyberspațiu și la acțiuni sinucigașe, desfășurare cu o frecvență aleatoare, printr-o gamă foarte largă și foarte ingenioasă de forme și procedee, prin mijloace diferite, punctual, zonal și pe toată planeta, împotriva unor ținte felurite. Este posibil ca, în următorii 5-10
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
eroii sunt mai puternici și mai curajoși, imagine promovată de americani, începând chiar cu Howard. 4. Fantasticul și jocul „Comunic, deci exist!” metaforă a lumii moderne, principiu de acțiune sau modalitate de ființare pentru computer? Apariția jocurilor pe computer, a cyberspațiului și a biotehnologiilor a generat noi viziuni asupra ființei umane, percepută drept cyborg, avatar online sau entitate transgenică. Treptat a luat naștere un imaginar tehnocultural situat atât în planul realității concrete, cât și în teoriile futuriste ale diverșilor ingineri sau
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dezvoltarea pe baza concepțiilor și teoriilor promovate de către aceasta. De asemenea, multe dintre conceptele și domeniile de mare actualitate din tehnică, economie, medicină, psihologie etc. își adaugă prefixul cyber ca o recunoaștere a infuziei masive de metode provenind din cibernetică (cyberspațiu, cyberrisc, cyberdiagnostic, cyberbanking etc.). În raport cu noua definiție dată ciberneticii, se poate apoi introduce obiectul de studiul al acesteia, precum și metodele de abordare în vederea studierii acestui obiect. Evident că progresele înregistrate în diferite domenii care se ocupă de sisteme adaptive complexe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
storcător) și -ism (anglo-americanism, idiomatism, machism, marinism, puștism,), -nim (acronim, antroponim, heteronim, matronim, oiconim, patronim). 3.3.3. Tipul iu-ii [ĭu-iĭ]: cele 4 substantive care urmează acest model flexionar sunt formate de la substantive mai puțin recente: antimemorii (plurale tantum), contraserviciu, cyberspațiu, deserviciu. Prin urmare, tipul nu este deloc productiv (în afara compunerii și a derivării de la baze mai vechi). 3.3.4. Tipul Ø-Ø: 8 substantive neutre au aceeași formă la plural ca la singular: avocado 2, cappuccino, chou à la crème
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
în -er: banner, CD-player, CD-writer, cutter, flipper, marker, pacemaker, pager, player, plotter, poster, recorder, server, sound blaster, thriller, toner (16 substantive). Trei substantive neutre au pluralul omonim cu singularul: drive-in, horror, joint-venture. Un singur substantiv se încadrează în tiparul iu-ii: cyberspațiu (în care se recunoaște un substantiv anterior DOOM1, spațiu). Toate celelalte anglicisme de genul neutru au pluralul în -uri (85 de substantive): aftershave-uri, airbaguri, backgrounduri, big banduri, boarduri, body-uri, boogie-uri, brandy-uri, breakuri, briefinguri, brunchuri, bypassuri, CD-uri, CD-ROM-uri, cherry-uri
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
temporal dinainte stabilit. Comunitatea se extinde până unde ajunge informația. O comunitate este cu atât mai mare, cu cât este mai „informantă”, În stare să comunice În timp și spațiu (cu ea Însăși sau cu altele). O informație „aruncată” În cyberspațiu poate afecta pe oricine, În orice moment, după ce a fost receptată. Accesul la informație nu mai poate fi controlat, regizat, limitat. Spațiul informațional constituit presupune virtuți, dar și... servituți! Comunitatea virtuală de Învățare se adaugă, firesc, la cea reală, relativizând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
existența. În profunzime, chiar raportul nostru cu spațiul și cu timpul va fi modificat. Încet-încet, ele își vor vădi relativitatea, în sensul că vor fi abolite în profitul unei singure dimensiuni, spațio-temporalitatea sau instantaneitatea virtuală. Triumful numericului, al Internetului, al cyberspațiului face să apară sub ochii noștri un al șaselea continent, un tărîm virtual, guvernat de instantaneitate. Spre acest continent deteritorializat emigrează astăzi mai toate activitățile umane: comerț, finanțe, comunicații, cultură, artă etc., într-o dezordine redutabilă și într-un ritm
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
apărute în spațiul virtual. Dacă este adevărat că Internetul a devenit atât "o oglindă, cât și o umbră a lumii offline" (Dawson și Cowan, 2004), atunci din spațiul virtual nu putea lipsi fenomenul religios. La scurt timp de la apariția sa, cyberspațiul a devenit un teritoriu de misiune pentru aproape toate bisericile și formațiunile religioase, un loc în care orice idee și credință religioasă are șansa de a fi cunoscută și îmbrățișată de un număr impresionant de persoane. Între redefinirea spațiului virtual
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
el definește într-un mod personalizat și non-formal comunitățile sociale ca fiind "agregări sociale care emerg din rețea atunci când suficienți oameni poartă discuții publice suficient de mult timp, cu suficiente sentimente umane încât să formeze rețele de relații personale în cyberspațiu" (2000, p. 54). O predicție din anii '60 printre primele formulate -, care poate funcționa drept definiție a comunităților virtuale, a fost aceea a lui Licklider și Taylor (1968, apud Rheingold, 2000, p. 176). Întrebați cum vor fi comunitățile interactive online
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunităților virtuale evidențiază faptul că acestea sunt mai mult decât o serie de mesaje mediate computerizat și le plasează în categoria structurilor sociologice. În relație cu spațiul virtual, Fernback și Thompson (1995) definesc comunitățile virtuale drept "relații sociale construite în cyberspațiu prin intermediul contactului repetat cu un spațiu specific care este delimitat simbolic printr-un subiect de interes". Hagel și Armstrong propun o abordare economică a noțiunii de comunitate virtuală ca instrument de marketing. Ei definesc comunitățile virtuale ca "spații mediate computerizat
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
asupra unei serii de structuri și interacțiuni sociale care nu se încadrează în tiparul comunităților online, al căror specific este desfășurarea activității exclusiv pe Internet. Încadrându-se într-un tip similar de abordare, Jones (1997) propune o explorare sistematică a cyberspațiului prin intermediul a ceea ce el numește cyber-arheologie, în care determinismul tehnologic să poată fi înlocuit cu noțiunea ierarhiilor interrelaționate. O astfel de abordare va distinge între comunități virtuale și locul lor cibernetic, spațiul virtual, permițând o înțelegere mai profundă a fenomenelor
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
tehnologic să poată fi înlocuit cu noțiunea ierarhiilor interrelaționate. O astfel de abordare va distinge între comunități virtuale și locul lor cibernetic, spațiul virtual, permițând o înțelegere mai profundă a fenomenelor sociale implicate. Conform aceluiași autor (Jones, 1997), pentru ca un cyberspațiu și ceea ce îi este asociat să fie etichetate drept comunitate virtuală, trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a. un nivel minim de membri care susțin comunitatea; b. un nivel minim de interactivitate; c. o varietate a persoanelor care comunică; d. un
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mediate computerizat studiază mesajele postate, structurile și conținutul website-ului (Jones, 1997). Structura spațiului virtual comun este eterogenă, de natură intelectuală și socială. Această condiție a comunităților virtuale religioase include necesitatea existenței unui suport tehnic care să le asigure continuitatea în cyberspațiu. O contribuție originală la delimitarea și înțelegerea conceptului de comunitate virtuală o are Blanchard, care, într-o lucrare din 2004, sugerează studierea comunităților virtuale ca operând cu "forme de mediu emergente numite cadre comportamentale virtuale (virtual behavior settings). Acestea sunt
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
atât dimensiuni materiale, cât și dimensiuni simbolice, care depășesc granițele a ceea ce este considerat real sau chiar înlocuiesc dimensiunea geografică a noțiunii clasice de comunitate. În acest sens, este semnificativă definiția conform căreia comunitățile virtuale sunt "relații sociale construite în cyberspațiu, prin contact repetat, în cadrul unui spațiu sau al unor limite specifice (de exemplu o conferință sau o cameră de discuții) care sunt delimitate simbolic de un subiect de interes" (Fernback & Thompson, 1995, p. 5). De la optimiștii marcați de determinism tehnologic
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
la declinul lor, fiind un mijloc de a ține indivizii departe unii de ceilalți, dependenți de mijlocul tehnologic de comunicare. În consecință, cultura online creează oameni care se ascund de viața reală și își petrec întreaga viață simulând relații în cyberspațiu. Calhoun (1991) furnizează un argument elaborat, numind condiția modernă una a "relaționării sociale indirecte", în care comunicarea și relațiile cu ceilalți sunt mai mult imaginate sau parasociale decât reale. Mijloacele multimedia pot lărgi experiențele sociale ale indivizilor, creând iluzia contactelor
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
rolul comunităților virtuale, Rheingold (2000) consideră că acestea servesc drept locuri terțiare, în care indivizii se întâlnesc pentru a comunica și a forma relații sociale. Abilitatea de a forma rețele, de a câștiga cunoștințe și de a găsi comuniune în cyberspațiu reprezintă, în opinia autorului, "lipiciul social care alătură indivizi izolați pentru a forma o comunitate" (2000, p. 23). În același ton cu Rheingold, Jones (1997) consideră că diferitele forme de comunicare mediată computerizat s-au dezvoltat din nevoia de a
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
2010). Considerând toate argumentele analizate, se poate concluziona, așa cum afirmă Fernback și Thompson încă din 1995, că întregul concept al comunităților virtuale este încă amorf, din cauza unei lipse a modelelor mentale împărtășite cu privire la ceea ce înseamnă cu exactitate o comunitate în cyberspațiu. Studiile desfășurate în ultimul deceniu au arătat faptul că Internetul reprezintă o colecție de spații sociale diferite, cu caracteristici proprii, care modelează interacțiunile umane (Miller & Slater, 2000; Wall & Williams, 2007). În consecință, etichetarea Internetului și a comunicării mediate computerizat drept
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în spațiul virtual. Controversa cu privire la existența comunităților sociale în spațiul virtual și la validitatea conceptului de comunitate virtuală nu este doar un exercițiu intelectual, care se desfășoară la nivel teoretic. După cum afirmă Gunkel și Gunkel într-o analiză asupra potențialului cyberspațiului, "a denumi este întotdeauna un exercițiu de putere. Viitorul cyberspațiului va fi determinat nu numai de invenția unor noi suporturi tehnice fizice, ci și de denumirile pe care le vom adopta pentru a-l descrie" (Papacharissi, 2009). I.3. Tipuri
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
virtual și la validitatea conceptului de comunitate virtuală nu este doar un exercițiu intelectual, care se desfășoară la nivel teoretic. După cum afirmă Gunkel și Gunkel într-o analiză asupra potențialului cyberspațiului, "a denumi este întotdeauna un exercițiu de putere. Viitorul cyberspațiului va fi determinat nu numai de invenția unor noi suporturi tehnice fizice, ci și de denumirile pe care le vom adopta pentru a-l descrie" (Papacharissi, 2009). I.3. Tipuri de comunități virtuale și aplicații ale acestora Orice efort de
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
În cadrul realității virtuale, aceste euri latente sunt eliberate de tehnologie, în sensul că sunt create contextele în care ele pot intra în acțiune. Constrângerile legate de coerența internă a individului care trăiește într-un spațiu geografic limitat sunt eliminate în cyberspațiu, acolo unde frontierele dintre imaginație, tehnologie și realitate devin fluide. Din potențialități, aceste euri latente devin identități alternative exprimate simultan sau succesiv în comunitățile virtuale la care participă subiecții. În măsura în care individul poate experimenta diferite laturi ale personalității și identităților sale
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
persoane, biografii virtuale sau pattern-uri de comunicare. Turkle (1995, apud Williams, 2006) a studiat modul în care indivizii pot ajunge la un nivel superior de autocunoaștere testând diferite identități alternative, comportamente și roluri sociale în cadrul comunităților virtuale. El descrie cyberspațiul ca pe o multitudine de locuri de moratoriu psihologic al vieții reale, în care participanții pot încerca diferite identități pe care să le înglobeze apoi în existența din timpul și spațiul reale. Pe parcursul devenirii comunității, membrii acesteia doresc să-și
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a fost dublată de o doză de scepticism. Cea de-a doua categorie a comunităților virtuale din perspectiva relației dintre identitatea reală și cea online sunt acele comunități ale căror activități se desfășoară aproape în totalitate sau chiar exclusiv în cyberspațiu. Este vorba de comunități care permit și încurajează creativitatea, jocul de rol și experimentele cu diferite identități alternative. Cele mai cunoscute sunt comunitățile MUD, pe care Bruckman (1991, apud Rheingold, 2000) le numea "ateliere ale identității" (identity workshops), și comunitățile
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
grafice disponibile pentru crearea personajului includ o varietate extremă, de la formele humanoide până la animale mitologice sau forme de viață care țin de domeniul SF. Rheingold (2000) exprima plastic această idee atunci când afirma: "Bine ați venit la partea sălbatică a culturii cyberspațiului, unde magia este reală și identitatea un fluid". Jane McGonigal (2010) merge până la a descrie identitățile virtuale ale jucătorilor drept "cele mai bune versiuni ale eurilor noastre". Pe de altă parte, Durgin și Sherif (2003) accentuează efectele negative ale implicării
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]