84 matches
-
Sfera Politicii, Monitor strategic, Strategic Issues Review, Globalt focus. Este sau a fost membru al Asociației Britanice de Studii Internaționale (2003-), al Societății Române de Științe Politice (2003-2006) și, recent, al Asociației de Științe Politice din zona Australasia (2006). Lucian-Dumitru Dîrdală este absolvent al Universității Tehnice din Iași (1991) și al Facultății de Științe Politice (studii academice postuniversitare) din cadrul SNSPA (București) (1993). Master în Relații Internaționale și Studii Europene la Central European University (Budapesta) (1997). Doctorand în Științe Politice la Universitatea
CUPRINS. PREZENTAREA AUTORILOR. In: RELATII INTERNATIONALE by MIRON ANDREI, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1500]
-
Colecția ACADEMICA 251 Seria Știin]e Politice Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica LucianDumitru Dîrdală Radu CARP (1973). Prof. univ. dr., Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nice (1996). Doctor în drept, Facultatea de Drept a Universității BabeșBolyai din Cluj-Napoca (2002
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Colecția ACADEMICA 96 Seria Știin]e politice Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica Lucian-Dumitru Dîrdală Mattei Dogan, cercetător de origine română, membru al New York Academy of Sciences, membru de onoare al Academiei Române și deținător a numeroase distincții, este autorul unei opere monumentale închinată descrierii și înțelegerii modului de funcționare a democrațiilor contemporane. Director emerit de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ați făcut parte din prezidiu, v-ați și înscris la cuvânt, dar nu ați mai vorbit. Printre candidații la Comitetul municipal o găsim pe Bogdănici Camelia (delegat CUASC), iar printre delegați pe Vasile Șalaru (de la Facultatea de Fizică) și Lucian Dîrdală, ca delegat din partea Liceului "Mihai Eminescu" (ca să-i menționăm pe cei pe care îi cunoaștem mai bine astăzi). De ce nu ați mai luat cuvântul atunci, care a fost contextul? D. T.: În timp, s-a ascuțit tensiunea între UTC și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
221 Dima, Al., 421 Dima, Florica, 130 Dima, Maria, 140 Dima, Teodor, 40, 43, 135, 140, 143, 144, 147, 148, 149, 277, 365 Dimitriu, Gheorghe, 121, 555 Dimofte, Iuliana, 129 Dîncă, Paul, 447 Dinu, Cezar, 128 Dinu, Marin, 121, 229 Dîrdală, Lucian, 190 Doboș, Aurel, 221, 293 Dobrescu, Al., 447, 455 Dobrescu, Gioconda, 102, 104 Dobrescu, Miu, 50, 51, 55, 56, 57, 58, 239, 300, 301, 326 Dobriban, Stela, 402 Dobrinescu, Florin, 293 Dobrinoiu, Dumitra, 115, 116 Doca, Gheorghe, 160 Dodea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cuza, Ioan, 69 D D'Alembert, Jean le Rond, 27, 30 Dabija, Eustratie, voievod, 21 Dans, Ferdinand, 243, 287, 288 Dărmănescu, Iordachi, 70 Darnton, Robert, 30 Denisko, Joachim, 265, 267, 268, 449 Despina, soția lui Sas, 15 Diderot, Denis, 30 Dîrdală, I., 258 Dogaru, Maria, 10, 11, 17, 20, 21, 64, 229 Dombrowski, Jan Henryk, 269 Döring, Johann, 75 Dornfeld, consilier aulic, 190 Dosoftei, mitropolit, 143 Dracinschi, Manasie, 252 Dragoș, voievod, 10, 13 Drechsel, feldmareșal, 75, 104 Drechsler, Johann, 199 Dubayet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
observațiile făcute de Ion Budai-Deleanu, în ale sale note privitoare la Bucovina, precum și studiile publicate de N. Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina. 1775-1848, în "Anuarul Muzeului Bucovinei", seria II, an I-II, Cernăuți, 1944, p. 10 și urm.; I. Dîrdală, Desființarea boierescului în ținutul Sucevei, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol"", IX, Iași, p. 221-223. 181 Alfred Peyersfeld, Das Fronwesen in der Bukowina, în "Jahrbuch des Bukowiner Landes Museums", XIX/1911, Czernowitz, 1912, p. 32-33. 182 DJAN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Colecția ACADEMICA Nr. 165 Seria Știin]e politice Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica LucianDumitru Dîrdală Emanuel COPILAȘ este asistent doctor la departamentul de Științe Politice al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest, Timișoara. A publicat articole științifice în diferite reviste de profil din țară și străinătate: East European
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
op. cit., pp. 120-122. 28 Stanislav Secrieru, Rusia după imperiu: între putere regională și custode global, Institutul European, Iasi, 2008, p. 82. 29 Ibidem, pp. 85-86. 30 Martin Griffiths, op. cit., pp.169-170. 31 Mircea Malița, Între ..., p.193. 32 Lucian Dumitru Dîrdală, "Actori în sistemul internațional" în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit, p. 59. 33 Martin Griffiths, op. cit., pp. 300-306. 34 Mircea Malița, Între ..., p. 295. 35 Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, op. cit., pp. 95-139. 36 Ionel Nicu Sava, Studii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
33 Martin Griffiths, op. cit., pp. 300-306. 34 Mircea Malița, Între ..., p. 295. 35 Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, op. cit., pp. 95-139. 36 Ionel Nicu Sava, Studii de securitate, Centrul român de studii regionale, București, 2005, p.65. 37 Lucian-Dumitru Dârdală, "Neoliberalismul" în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit., p. 151. 38 Mircea Malița, Între..., p. 13, p. 339. 39 Daniel Biro, "Idealismul utopic sau gândirea internaționaliștilor liberali" în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit., p. 89. 40 Joshua S. Goldstein, Jon C.
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Colecția ACADEMICA 178 Seria {tiin]e politice Coordonatori serie Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica LucianDumitru Dîrdală Gabriela Gruber este în prezent lector universitar dr. la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Departamentul de Drept Privat și Științele Educației. Absolventă a Facultății de Istorie și Filologie a Institutului de Învățământ Superior Sibiu în 1982, a activat în învățământul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Stanford University Press, Stanford, 1968. Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei și ultimul om, traducere de Mihaela Eftimiu, Editura Paideia, București, 1994. Guénon, René, Criza lumii moderne, traducere de Anca Manolescu, Editura Humanitas, București, 1993. Hayek, Friedrich, Constituția libertății, traducere de Lucian-Dumitru Dîrdală, Institutul European, Iași, 1998. Lapierre, Jean William, Viață fără stat?, traducere de Gabriela Scurtu-Ilovan, Institutul European, Iași, 1997. Lorenz, Konrad, Cele opt păcate ale omenirii civilizate, traducere din germană de Vasile V. Poienaru, Editura Humanitas, București, 1996. Nozick, Robert, Anarhie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a României înregistrează doar sporadic studii sau cărți dedicate provinciei nord-moldovenești, acestea vizând mai ales monografii de sate. Doar câteva publicații au abordat diferite aspecte sau momente ale istoriei orașelor 13. Remarcăm totuși că în 2006 apare monografia lui Ionel Dârdală 14, îmbogățind istoriografia zonei de la poalele munților. Istoriografia anilor 2000 se remarcă și prin spațiul mult mai vast acordat minorităților din România, și implicit celor din nordul Moldovei, regiune care până la al Doilea Război Mondial se caracteriza printr-o bogată
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Moldovenesc: vornici și primari de-a lungul timpului, Editura Axa, Botoșani, 2008; Vasile Adăscăliței, "Evoluția demografică a orașului Dorohoi (1864-1916)", AMS, 2008-2009, nr. 7-8, pp. 202-226; Idem, "Dorohoiul și locuitorii săi", în AMS, 2006-2007, nr. 5-6, pp. 127-155. 14 Ionel Dârdală, Istoria Câmpulungului Moldovenesc din cele mai vechi timpuri până la Marea Unire, Câmpulung Moldovenesc, Editura Fundației Culturale "Alexandru Bogza", 2006, 235 p. 15 Din Botoșanii de odinioară. Scene și personaje dintr-o lume care a fost, C.S.I.E.R., Botoșani, 2001, 77 p.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de către ministrul englez. 96 Scott, England's Troubles: Seventeenth-Century, p. 191. 97 Tim Harris, Restoration: Charles II and His Kingdom, 1660-1685, Penguin Books, Londra, 2006. 98 Clark, Whig's Progress, p. 136. 99 F.A. Hayek, Constituția libertății, traducere de Lucian-Dumitru Dîrdală Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 188. Așa cum arată F.A. Hayek, Declarația amintită a fost importantă și pentru ideea unei constituții scrise, care a fost preluată atât de gândirea republicană și s-a regăsit în cadrul mișcării whig. 1 John Dunn
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Colecția ACADEMICA 102 Seria Știinte politice Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica Lucian-Dumitru Dîrdală DRAGOȘ DRAGOMAN este lector universitar la Facultatea de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene în cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. A mai publicat: Gestiunea politicilor publice teritoriale și integrare europeană. Politici culturale, sociale și de sănătate în Franța și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
I. Cuza" din Iași, a opinat că "nu există nicio regulă care să spună că numele lui Dumnezeu nu poate apărea în Constituție. Câtă vreme invocarea divinității este neutră confesional, cred că este în regulă". Potrivit aceluiași site, politologul Lucian Dîrdală este de acord, susținând că "introducerea în textul constituțional a unor referiri la divinitate este binevenită, în condițiile în care se reflectă un fundament important al identității noastre colective, dar fără ca aceste prevederi să poată legitima politici discriminatorii față de liber-cugetători
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
consolidarea democratică. Perspective comparate în Europa Centrală și de Est, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2012. Guțan, Manuel, Istoria administrației publice locale în statul român modern, Editura All Beck, București, 2005. Hayek, Friedrich A., Constituția libertății, traducere de Lucian-Dumitru Dîrdală, Editura Institutul European, Iași, 1998. Huzum, Eugen, "Neutralismul liberal", în Eugen Huzum (coord.), Teorii și ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2013, pp. 133-153. Iliescu, Adrian-Paul, "John Locke și idealul modern al unei vieți fondate pe reguli", Prefață la Locke
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
110-128, 158-179. 25 Idem, pp. 208-209. 26 Carl J. Friedrich, The Impact of American Constitutionalism Abroad, Boston University. Constitutionalism Heard Round the World. A global perspective, New York University Press, New York, 2009. 27 Friedrich A. Hayek, Constituția libertății, traducere de Lucian-Dumitru Dîrdală, Editura Institutul European, Iași, 1998, pp. 209-210. 1 O analiză a patriotismului constituțional, la Dieter Grimm, "Integration by constitution", în International journal of constitutional law", nr. 2-3/2005, pp. 193-208. 1 http://www.revista22.ro/de-ce-sunt-importante-constitutia-si-revizuirea-ei-5495.html 2 Raportul Stanomir
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Colecția UNIVERSITARIA 124 Seria Știin]e politice Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica Lucian-Dumitru Dîrdală Jean Blondel, politolog francez, este Profesor Emerit la Institutul Universitar European din Florența. A studiat la Paris și Oxford, iar cariera didactică și de cercetare sa desfășurat cu precădere în Marea Britanie, la Universitatea Essex (19641984), dar a activat și în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o vorbă-două, să nu te bușească râsul. Mama lui a fost din Ciumulești Gane județul Suceava. A avut două surori: Maranda și Mărioara, au murit nemăritate. Când eu îl suparăm cu ceva el spunea: "Ghiorghi! să fiu mafleri 5 și dârdală 6 și donț de nu te-oi spune tătâni-tu". Iar la compunerile libere, Dl. Profesor de limba Română, Gh.Ghibănescu [2] zicea: "Rădășanu trebue să fi avut acasă un bătrân foarte sfătos și ghidușos". Iar fostul nostru Director al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Ghiță Nașcu cu nevastăsa, Profira, apoi Alexandru Pârțac și Ileana din Armășoaia, ce să mai spun de Costache Pârțac, de Ghiță Covrig sau de-alde Vizitiu, nu am avu niciodată vreo neînțelegere. Ce să mai spun de nașul și nașa Dârdală și de ginerele lor, Pâslă cu nevastă-sa, Profira. Toți sunt oameni așezați și la locul lor. Necazuri avem numai cu îndrăcita asta de Marița carei ațâță și pe păcătoșii ei de feciori și pe soră-sa Ileana lui Melian
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plece la drum. înainte de a ieși pe poarta larg deschisă, îi spuse lui feciorusău: − Mihăiță, să ai grijă de toate, Maricica și Lențâca să vadă de cei mici, să hrăniți păsările și vitele. Dacă aveți vreo nelămurire, întrebați pe nașul Dârdală cu care am vorbit, sau pe vecinul Pâslă. Tu ești mare, Mihăiță, știi tot ce trebuie făcut! Pe aceste ultime cuvinte îndeamnă caii și căruța iese pe hudița ce duce spre târg. De aici luă pomenile de înmormântare ce le
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spusele domnului Averescu și ce oare vor afla la această întâlnire de premilitari care erau considerați ca viitori ostași. își aruncă apoi ochii spre dealul Morilor unde era livada și casa lor părintească iar mai jos recunoscu casa lui Nistor Dârdală, nașul părinților săi precum și casa ginerelui său, Vasile Pâslă. își aminti de Profira, fata lui, de ale cărei farmece se pare că era atras. Se gândi că oare va avea ea răbdare să aștepte până după ce va face el armata
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o întrebau pe rusește «nemeț iesti»? și când aceasta clătina din cap în semn că nu sunt nemți, își continuau drumul, ca să se convingă că nu-i așteaptă vreun soldat dușman. și-au instalat bucătării de campanie în grădina nașului Dârdală, în fața casei noastre „de din vale”, casă ce era hărăzită fratelui nostru, Mihai și după ce au aprins focurile, au plecat la vânătoare, dar nu în pădure ci în ogrăzile și cotețele gospodarilor. Au tras rafale și în cârdul nostru de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]