145 matches
-
41; 2 - 26 Int. Cristea Ionescu - nr. 1 - 29; 2-16; Str. Cristea Ionescu - nr. 1 - 45; 2 - 6B Str. Cununița - nr. 1 - 29bis; 2 - 16 Int. Daia - nr. 1 - 3; 2 - 6 Int. Daliei - nr. 1 - 25; 2 - 32 Str. Dârste - nr. 3 - 27; 2 - 18 Str. Datinilor - nr. 1 - 11; 2 - 22 Str. Dăicăreanu - nr. 1 - 21; 2 - 32 Int. Dărăști - nr. 1 - 11; 2 - 14; Int. Degețelului - nr. 1 - 7; 2 - 4 Int. Dimieni - nr. 3 - 9; 2 - 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Crizantemelor nr. 17 țel. 218625 8800 FRANDES MARIA LUCIA n.1946 Sibiu, Str. A. Muresanesanu nr. 30 țel. 233491 3829 GAIDARJI STELA n.1948 Sibiu, Str. Matei Millo nr. 22 țel. 420740 12181 GUTULESCU TUDORA n.1950 Sibiu, Str. Dârstelor nr. 16 țel. 212174 3842 LECA RODICA n.1957 Sibiu, Str. Bârsei nr. 3, bl. 37/52 țel. 227269 3767 LODROMANEANU MIRCEA n.1945 Sibiu, Str. Doljului nr. 2/74 țel. 226542 3770 MANDEAL DOINA VALENTINA n.1954 Sibiu, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
Sibiu, Str. Tribunei nr. 11 țel. 217562 3780 NAN IOAN n.1925 Sibiu, Str. Axente Sever nr. 27 țel. 431214 3785 PATRUBANY NICOLAE n.1923 Mediaș, Str. Lucian Blaga nr. 6B țel. 812230 3791 ȘERBAN IOAN n.1925 Sibiu, Str. Dârstelor nr. 22A țel. 213916 3794 TĂTARU CONSTANTIN n.1932 Sibiu, Str. Bahluiului nr. 1A țel. 421643; 215855 Partea a IV-a B 0663 SC ALFACONT SRL Sibiu, str. Rahovei nr. 63, ap. 43 țel. 213144 fax 213144 0511 SC ANA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
Str. Mihai Viteazul nr. 16/81 țel. 447890 13150 SAROSI SILVIA-LAVINIA n.1954 Sibiu, Str. St. Luchian nr. 15 țel. 424316 13152 SBÂRCEA PARASCHIVA ANA n.1956 Sura Mică nr. 82 țel. 541163 18297 ȘERBAN ANA n.1938 Sibiu, Str. Dârstelor nr. 22A țel. 213916 6728 SOAITA MARIANA n.1956 Sibiu, Str. Al. Vlahuța nr. 20 țel. 426485 20743 SOIMA EUGENIA n.1961 Sibiu, str. Părului nr. 19 țel. 219861 13163 STOIA CORNELIA n.1959 Sibiu, Str. Depoului nr. 11 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
Muresanesanu nr. 30 țel. 233491 3831 GEMENEL VICTORIA (E.C) Sibiu, Calea Dumbrăvii nr. 30 A, ap. 15 țel. 446612 3764 GIORGI VASILE (E.C) Sibiu, Str. Rahovei nr. 43/48 țel. 423454 12181 GUTULESCU TUDORA (E.C) Sibiu, Str. Dârstelor nr. 16 țel. 212174 13038 ISPAS DOINA (E.C) Sibiu, Str. Rahova nr. 35, ap. 26 țel. 429624 3773 MATEI ALEXANDRINA (E.C) Sibiu, Str. Avram Iancu nr. 9 țel. 212811 12188 MIRON IUSTINA (E.C) Avrig, Str. Cloșca, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
Nottara nr. 7, bl. 58/11 țel. 223667 3880 RADU CONSTANTIN (E.C) Mediaș, Str. Fundătura Plopului nr. 3 țel. 842370 3884 SAVU DOINA (E.C) Mediaș, Str. Turnului nr. 4 țel. 813568 3791 ȘERBAN IOAN (E.C) Sibiu, Str. Dârstelor nr. 22A țel. 213916 8828 SERGHE EVA (E.C) Sibiu, Str. Turnului nr. 23 țel. 213987 15427 SOAICA ANGELA (E.C) Sibiu, Str. Ovăzului nr. 2 țel. 229988 3888 SOIA AURELIA (E.C) Sibiu, Str. Intrarea Arieșului nr. 2, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
-lea al erei noastre, niciun document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini. Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare românească cu numele "Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe Coastă, I. Barac, Valea Morilor și Coastei, ai căror locuitori din vechime
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara. Municipiul are o suprafață de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru. Prin
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, o altă fabrică de avioane IAR funcționează lângă Ghimbav, producând elicoptere "Puma" după standardele europene. În ceea ce privește industria alimentară, Brașovul are o veche tradiție a fabricilor de bere, începând cu cele ale lui "Wilhlem Czell", cea de la Dârste și terminând cu "„Aurora”" de azi. Este de menționat și vechea fabrică de ciocolată "„Poiana”" (ulterior "Kraft Jacobs Suchard") care continuă să producă dulciuri. Mai amintim fabrica de panificație "„Postăvarul”" și fabrica de produse lactate "„Prodlacta”". În 1921 la Brașov
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
1924", coloana 5 va avea următorul cuprins: "730586,12", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 290, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Gării Dârste", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1936", coloana 5 va avea următorul cuprins: "314085,02", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 291, coloana 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
din satele Teșila, Prislopul, Negrașul și Trestieni (veche denumire a satului Trăisteni), totalizând o populație de 2816 locuitori. În comună, funcționau pe râul Doftana 4 pive, 7 mori (din care 2 făcăuri), 11 fierăstraie (din care 3 circulare) și o dârstă. De asemenea, în comună existau și o școală și două biserici ortodoxe — una în Trăisteni, înființată în 1724 de Constantin Cuculeată și alta în Teșila, zidită de Bucur Săvulescu în 1878. În 1925, Anuarul Socec atestă comuna Teșila cu satele
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
însumează 8,575 km Valea lui Andreiaș 3,525 km; Valea Dăii 475 m; Podișorul 1,425 km. Pe partea stângă Valea Purcărețului 1,350 km; Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250 km; Valea Negrilor 1,750km; Valea Dârstei 1,225km; Valea Mătușii 1,000km; Valea Preotului 2,375km; ea are ca afluenți Valea Pițigăii și Valea Pleșii; Valea Poenii 725 m; Valea la Topile 1,075km. (Mihai Dumitrescu 1998 Bazinul Râușorului Studiu geografic complex, lucrare de licență) Conform
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
după cum spune documentul de danie: "„Și iară să fie sfintei mănăstiri metohul de la Șirineasa ot sud Vâlcea, cu casele și cu biserica, cinstind hramul Sf. Nicolae, cu pivnița și cu jicnița și cu două roate de moară și cu o dârstă în apa Luncavățului, care și acestea le-au făcut părintele Ion; iar moșia Șirineasa este dată de Domnia mea sfântei mănăstiri”". Din structura de lemn, parțial dezvelită de vremuri de sub tencuială, nu se pot distige părți mai vechi care să
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
a trecut frontiera a fost din grăniceri; iar primul soldat, care a pus piciorul pe pământul sfânt al Transilvaniei, a fost soldatul Mușat.” În perioada 15/28-17/30 august 1916, batalionul a participat la lupte în localitățile Turcheș, Cernatu și Dârste. La 17/30 august unitatea a intrat în Brașov, unde a rămas cu misiuni de păstrare a ordinii publice până la 25 august/7 septembrie 1916, când a fost redislocată la București. În perioada 25 august/7 septembrie-13/20 septembrie 1916
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
Grohotiș", 1557 m). Pasul este parcurs de "DJ102I" Săcele (DN1A) - Pasul Predeluș - Valea Doftanei - Câmpina (DN1). Acesta este neasfaltat deocamdată (2014) pe porțiunea Valea Doftanei-Săcele. Cea mai apropiată gară (în termeni de acces rutier) este pe Magistrala CFR 300 la Dârste (Brașov). Cele mai apropiate aeroporturi se află la București respectiv Sibiu. În apropiere se găsesc spre vest respectiv est, pasurile Predeal și Bratocea. În Evul Mediu trecătoarea - care făcea parte din "„Drumul Prahovei”", era parcursă de o potecă. Deoarece aceasta
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]
-
de o tehnologie mai primitivă pentru obținerea uleiului de sâmburi și pentru tescuirea fructelor și obținerea cunoscutului „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza lipsei unor debite suficiente de apă, în Racovița tradițională nu au existat joagăre și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur și căutate ca atare. [[Fișier:Familie din Racovita, Sibiu.jpg|150px|left|thumb|"Tablou de familie", u/c de [[Paul Mecet]]]] Așa cum a fost el întâlnit până la începutul secolului al XIX-lea
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
complexitate tehnic-meșteșugărească și un nivel de specializare a satului românesc în practicarea meșteșugurilor, impresionante. Categoria "monumentelor de tehnică populară" excelează prin marea varietate tematică (mori de cereale, teascuri - cu cea mai diversă funcționalitate, cuptoare, poverne, vâltori, pive de postav și dârste, ciocane, șteampuri și fierăstraie hidraulice) aparținând "instalațiilor de industrie populară", având în finalul expoziției cinci mari complexe de industrii țărănești (provenite din Oltenia, Muntenia, Transilvania și Maramureș), dar și printr-o cvasicompletitudine tipologică greu de regăsit într-un alt muzeu
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era formată din satele Lunca Mare, Frați, Osibitu, Seciurile și Plaiu Cornului, având 1568 de locuitori și fiind arondată plaiului Prahova al județului Prahova. În comună funcționau 4 mori, 3 pive și o dârstă (toate pe râul Doftana), precum și o școală și 2 biserici ortodoxe — una la Frați ridicată de prințul Știrbei în 1886 și una la Lunca Mare ridicată de sărdarul Grigore Negru la 1845. În 1925 comuna apare în Anuarul Socec ca
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
Icoanele șcheiene se remarcă prin coloritul lor viu (verde, roșu vermillon, albastru și alb), precum și prin trăsăturile viguroase, sigure. Țesăturile au reprezentat o ocupație de bază a țărănimii și a meșteșugarilor din Țara Bârsei. Se remarcă centrele tradiționale din Brașov, Dârste, Bran și Săcele. Se diferențiază trei categorii funcționale a țesăturilor: pentru uz gospodăresc, pentru interiorul locuințelor și pentru port. Ornamentele pentru țesăturile decorative se remarcă prin elementele geometrice cu reprezentări fitomorfe și vărgi alternative. Coloritul specific Țării Bârsei este roșu-vișiniu
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
cu reprezentări fitomorfe și vărgi alternative. Coloritul specific Țării Bârsei este roșu-vișiniu, albastru închis și roșu cu negru pe alb, în cazul românilor, cu un specific aparte în cazul satelor brănene unde se întâlnește vărgătura galben-portocalie. "Straiele" se prelucrau în "dârste", instalații care îngroșau țesătura de postav. Un cartier din Brașov poartă numele de Dârste, iar pe vremuri, în centrul Cetății se afla un târg al straielor. Produsul finit se folosea în scopuri proprii sau se vindea. Un alt material era
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
și roșu cu negru pe alb, în cazul românilor, cu un specific aparte în cazul satelor brănene unde se întâlnește vărgătura galben-portocalie. "Straiele" se prelucrau în "dârste", instalații care îngroșau țesătura de postav. Un cartier din Brașov poartă numele de Dârste, iar pe vremuri, în centrul Cetății se afla un târg al straielor. Produsul finit se folosea în scopuri proprii sau se vindea. Un alt material era "buboul", un postav țărănesc întrebuințat în păturile de jos ale orășenimii și la țară
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Plaiu Nucului, Ploștina, Pistritu și Varlaam, ea întinzându-se mult spre nord, cuprinzând și nordul actualei comune Gura Teghii. Comuna Goidești avea 1370 de locuitori ce trăiau în 312 case; în ea funcționau 4 mori de apă, 3 pive, 2 dârste, o cășerie la Viforâta, 4 stâne mari de oi și 2 biserici. În 1925, comuna Brăești avea aceleași trei sate, și în plus cătunul Piatra, comuna având o populație de 1798 de locuitori. În același timp, comuna Goidești avea satele
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
avut loc inaugurarea tronsonului numit „"ocolitoarea mică"”, ce face legătura între Drumul Național 1, la intrarea în oraș dinspre Predeal, și Drumul Județean 103A, spre Zizin. Construcția acestui tronson a fost demarată în noiembrie 2005, lucrările la pasajul din zona Dârste fiind începute încă din anul 2003. Tronsonul are o lungime de 4,7 km și include podul peste râul Timișul Sec și pasajul din zona Dârste. De la intersecția cu Drumul Județean 103A, ocolitoarea continuă pe drumul ce trece pe lângă CET
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
Construcția acestui tronson a fost demarată în noiembrie 2005, lucrările la pasajul din zona Dârste fiind începute încă din anul 2003. Tronsonul are o lungime de 4,7 km și include podul peste râul Timișul Sec și pasajul din zona Dârste. De la intersecția cu Drumul Județean 103A, ocolitoarea continuă pe drumul ce trece pe lângă CET Brașov, pană la intersecția cu Drumul Național 11, spre Bacău. Costurile totale ale lucrării au fost în valoare de 32,6 milioane lei. De asemenea, la
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
drumul ce trece pe lângă CET Brașov, pană la intersecția cu Drumul Național 11, spre Bacău. Costurile totale ale lucrării au fost în valoare de 32,6 milioane lei. De asemenea, la începutul acestui tronson este planificată modificarea intersecției din zona Dârste, pentru a permite accesul mai rapid dinspre ocolitoarea municipiului Săcele spre cea a municipiului Brașov și invers. Un proiect în această privință există din luna aprilie 2012 și se estimează finalizarea sa odată cu darea în folosință a întregului tronosn I.
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]