36 matches
-
capătă și mai mare drag de vii. Așa se face că la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Vlasie și femeia lui „o falce de vie făr-de doaădzeci de prăjini ce iaste la Cetățuie, în țarina din deal”. Probabil că dălcăușii lui vodă au pornit la cumpărat vii cu traista plină de parale și cine mai știe? Poate și cu ceva amenințări... fiindcă în aceeași zi : 27 martie 1666 (7174) „Preotul Neculai, și preuteasa mea Mărica, și frate-mieu, Lupul... am vîndut
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în țarina dealului și altă vie, tînără, cu cramă și cu tot vinitul... măriei sale domnu nostru Ducăi vodă”. Vodă nu cumpăra așa te miri ce și oriunde, ci în Dealul Cetățuii și măcar o falce de vie. Și cum spuneai, dălcăușii domnești erau ieșiți la „vânătoare”, fiindcă tot la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Ionașco „Căpățână vătavul și Chera femeia” lui „doă fălci... care vii sîntu în Cetățuie”. Până aici cumpărătorii trimiși de vodă și-au făcut doar mâna, vere
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
am mai spus - la 29 mai 1927, de către prințesa-sculptor Olga Sturza, cu următoarea dedicație înscrisă pe monument: „Neamului românesc întregit și Iașului leagănul Unirilor închin această lucrare a inimii și mâinilor mele”. Dar aceiași reprezentanți ai „ciumei roșii” au pus dălcăușii s-o sfarme cu târnăcoapele. În loc l-au adus pe Eminescu. Dar au ras acele versuri din „Doină”. Păi cum să lase ei măcar o literă din această poezie care începe așa: „De la Nistru pân-la Tisa Tot românul plâsu-mi-sa Că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
M-am închinat în fața a două tablouri semnate de Corneliu Baba. Apoi acesta e curat noroc, vere. Și fiindcă veni vorba, știi ce anecdotă circula „pe sub mână” în vremea ceaușeștilor? Nu știu. Așa că fă bine și scoate-o la lumină. Dălcăușii din jurul ceaușeștilor, știind că acestora le plăcea să se vadă pictați, angajau pictori mari... Până la urmă, a picat în plasă și Corneliu Baba... Când, în sfârșit, portretul a fost înrămat, Ceaușeasca a venit să-l vadă. A privit lung-prelung la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
picioarele pe pământ, trebuie să vă imaginați că până la acest securist - colonelul Zdup - este o Întreagă rețea de informatori pe care nici nu-i bănuim și... ― Am Înțeles, Măriuță, și Îți mulțumesc pentru grijă - a răspuns directorul, gândind: „Unul din dălcăuși a căzut deja În plasă...” ― Eu nu fac altceva decât să-mi respect cuvântul dat În fața alor mei - a răspuns secretara... ― ??? ― Ei m-au făcut să Înțeleg În ce mediu ne zbatem și ce pericole ne pasc... ― De unde până unde
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a ajunge la catedra domnului profesor Hliboceanu, să fi lucrat ca medic la dispensarul medical din comuna mea. Și, fiindcă sunt feciorul unui țăran nesupus regimului, am trecut prin Furcile Caudine ale comuniștilor. Așa că Îi cunosc destul de bine pe acești dălcăuși. Dacă retrag pe unul din joc, nu lasă locul gol... ― Acum am Înțeles, domnule doctor. ― Din punct de vedere medical, situația este sub control. Așa că nu au ce ne reproșa. Conduita față de individ, Însă, trebuie să fie cea de până
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Îndrepta spre camera de gardă, care era „cabinetul” lui, gândul de veghe l a luat În primire: „Sper să nu te superi, amice, că <am tras cu urecheaă la cele spuse de nenea Mitru... Tare mă tem Însă că <fericireaă dălcăușului nu-i Întâmplătoare. A coborât din cer cu hârzobul și s-ar putea să curgă către profesor, către tine și mai știu eu către cine”... „Și ce ar fi de făcut, prietene?” - l-a Întrebat Gruia de-a dreptul. „După
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
care căuta un răspuns era: Ce atitudine să ia În cazul când ar fi Întrebat direct de atribuțiile lui pe linie... neprofesională?... „Nu am nici o posibilitate să cer <ajutorulă absolut necesar... Nici nu știu cum Îl cheamă pe”... ― Bună ziua - a salutat rece „dălcăușul”. ― Ia loc. „Doctorașul” și-a rotit privirea În jur, căutând cel mai depărtat scaun pe care să se așeze, pentru a scăpa de ochii scrutători ai profesorului. ― Vino mai aproape, te rog. De ce fugi? Ca și cum s-ar fi așezat pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
al Matematicii - și apoi de la mentorul său În arta chirurgiei - profesorul Zenit - cum să descifreze enigmele psihicului uman, și-a dat seama că individul din fața lui este dezarmat și poate fi pus la zid... ― De ce ai acceptat această postură de „dălcăuș” În loc să te ocupi de medicină - În speță de chirurgie? ― Nu știu ce Înseamnă dăl... ― Uite că ți-l definesc după DEX: „Ajutor al cârmaciului unei plute, care stă la cârma de dindărăt”. Este un termen tehnic pur și simplu, dar tradus În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-l ajute, oferindu-i o cârjă... de cauciuc!” „Uite ce Înseamnă să ai un prieten adevărat. Afli noutăți” - nu s-a astâmpărat gândul de veghe. Gruia nu l-a mai ascultat. A rămas În așteptarea motivației pentru care Îl căuta „dălcăușul”. ― Am venit... ― Văd că ai venit, dar pentru ce? ― Vreau să știu... ― Ce vrei să afli? ― Ce acte se Întocmesc la ieșirea unui pacient din spital? ― Ce fel de pacient? Viu sau... mort? Doctorul Cuc nu se aștepta la o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
costume, decoruri și recuzita”. Un important punct de plecare al plutașilor era la Vatra Dornei, iar de aici traseul urma ruta Broșteni-Piatra Neamț-BacăuGalați. Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv, de un dălcăuș (cârmaciul din spate). De la Piatra Neamț plutăria se făcea colectiv și nu individual - aici plutașii se organizau în cete conduse de dragomanii de plute. După apariția Regulamentelor Organice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, intensificarea exploatării „aurului verde” a generat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]