96 matches
-
și la roată, este reprezentată printr-un număr de circa 1.000-1.200 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, 65 % au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b)unelte de os și metal: străpungătoare os (5), cuțite (4), dăltițe (2), ace fier (2), câte un exemplar din următoarele obiecte: amnar, împungător-pilă, scoabă, vârf de săgeată (fier) și un obiect de măcinat cereale (cuarțit). c) obiecte de port din aramă, bronz, fier și os: aplice (2), fibule (2) și câte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
groapă a fost utilizată, după abandonare, pentru depozitarea deșeurilor. În așezarea distrusă de alunecările de teren, de la Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), s-a descoperit, pe lângă ceramica specifică culturii Dridu (pl. LVIII/1-5 ) și un lot numeros de unelte (cuțite, seceri, cosoare, dornuri, dăltițe, un topor, un ciocan ș.a.), posibil un depozit al populației autohtone (pl. LXVIII). Totodată, un pericol iminent putea determina populația să părăsească în grabă așezarea și în consecință să renunțe la obiectele amintite (produse local sau importate). În privința gropilor, una
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spatulă, utilizată la decorarea vaselor (Dodești), un pandantiv și o mărgică (Dodești). În vederea prelucrării lemnului, localnicii se foloseau de o gamă variată de unelte, printre care se numără topoarele (unele erau de luptă, utilizate ca arme, iar altele erau unelte), dăltițe, sfredele, ciocane, dornuri, cuie sau unelte speciale de lemnărit din siturile de la Dodești, Negrești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni. Comerțul ocupa un loc special în viața cotidiană a comunităților locale, prin intermediul său pătrundeau diferite mărfuri (produse de consum perisabile), unelte, obiecte de podoabă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cervicală, în regiunea în care se extinde procesul carios, și spre zonele vestibulare și orale, cu desființarea zonelor de contact sau până în apropierea lor, pentru a evita posibila lezare a dinților vecini. Desființarea punctului de contact se poate realiza cu dăltițe de smalț foarte ascuțite, cu instrumente diamantate conice cu granulație ultrafină sau cu freze de finisat din carbură de tungsten. Dacă aria de contact este lată în sens V-O, așa cum apare între doi molari, nu este necesară extinderea cavităților
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
apoi, cu un instrument diamantat C.I.P. Nr. 2, care va extinde cavitatea de acces în direcție incizală sau gingivală, fără a desființa aria de contact proximală. Orice porțiune de smalț, nesusținută la nivelul ariei de contact, este îndepărtată cu ajutorul unei dăltițe sau cu o freză din carbură de tungsten de formă conică, iar pereții gingivali și incizali sunt finisați cu ajutorul aceleiași freze din carbură de tungsten. Este esențial ca prepararea să nu se extindă incizal, gingival sau pulpar, mai mult decât
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
În ceea ce privește utilajul litic șlefuit, inventarul acestei locuințe constă din un topor de tip 2, o teslă și o daltă fragmentară al cărei tip nu a putut fi determinat. În ceea ce privește uneltele realizate din materii dure animale, acestea sunt reprezentate prin două dăltițe pe segment de corn de cerb (Pl. 38/3-4) și un vârf oblic (Pl. 39/2). Din această locuință mai provin un pahar (Pl. 43/3; 44/2), o cupă cu picior (Pl. 45/1; 46/1) precum și un idol
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de lamă, pentru realizarea tuturor uneltelor utilizându-se silexul ca materie primă. Din inventarul locuinței mai face parte și un topor de tip 2. Din punctul de vedere al utilajului realizat din materii dure animale, acesta este reprezentat printr-o dăltiță pe segment de os lung (Pl. 38/1) și o spatulă (Pl. 39/1). Din această locuință provin, de asemenea, trei pahare (Pl. 43/1-2, 6; 44/1,4), o cupă cu picior (Pl. 45/2; 46/2), un vas
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
conică, piramidală sau prismatică. A doua grupă este dată de netezitoare/ șlefuitoare, pentru acestea fiind specifică partea activă în suprafață, cu o morfologie variabilă, în funcție de materia primă folosită, aceste unelte fiind utilizate prin frecare. A treia grupă este constituită de dăltițe, care sunt definite prin partea activă liniară sau în suprafață, în funcție de tipul de acțiune în care sunt implicate, cu o morfologie variabilă, în funcție de materia primă utilizată. A patra grupă este constituită de linguri spatule, cu partea activă liniară sau în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
trei astfel de exemplare. Caracteristica definitorie a acestui tip de unealtă îl constituie utilizarea osului în forma sa anatomică, fără intervenții de amenajare, definirea acestor obiecte ca unelte fiind posibilă doar pe baza urmelor de uzură pe care le prezintă. Dăltițe În această grupă au fost încadrate patru artefacte caracterizate prin partea activă liniară sau în suprafață. În funcție de materia primă utilizată și de modalitatea și gradul de fasonare/finisare a pieselor au fost identificate trei tipuri de astfel de artefacte. Tip
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
artefacte caracterizate prin partea activă liniară sau în suprafață. În funcție de materia primă utilizată și de modalitatea și gradul de fasonare/finisare a pieselor au fost identificate trei tipuri de astfel de artefacte. Tip 1 Un prim tip este determinat de dăltițele realizate pe fragment de os lung, cu partea activă obținută cu ajutorul șlefuirii bifaciale asimetrice, rezultând astfel o latură utilă liniară. Acest tip este reprezentat printr-o singură piesă (Pl. 38/1). Tip 2 Al doilea tip este definit de dăltițele
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dăltițele realizate pe fragment de os lung, cu partea activă obținută cu ajutorul șlefuirii bifaciale asimetrice, rezultând astfel o latură utilă liniară. Acest tip este reprezentat printr-o singură piesă (Pl. 38/1). Tip 2 Al doilea tip este definit de dăltițele realizate pe segment de corn de cerb și, din punct de vedere morfologic, este definit prin realizarea părții active cu ajutorul șlefuirii bifaciale asimetrice. Acest tip este, de asemenea, reprezentat printr-un singur exemplar (Pl. 38/2). Tip 3 Al treilea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și, din punct de vedere morfologic, este definit prin realizarea părții active cu ajutorul șlefuirii bifaciale asimetrice. Acest tip este, de asemenea, reprezentat printr-un singur exemplar (Pl. 38/2). Tip 3 Al treilea tip (Pl. 38/3-4) este reprezentat de dăltițele realizate pe segment de corn de cerb care, din punct de vedere morfologic, se caracterizează prin realizarea părții utile prin șlefuire unifacială. Acest tip este reprezentat de două exemplare. Aceste tipuri de unelte au ca utilitate probabilă acțiuni asemănătoare dăltițelor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dăltițele realizate pe segment de corn de cerb care, din punct de vedere morfologic, se caracterizează prin realizarea părții utile prin șlefuire unifacială. Acest tip este reprezentat de două exemplare. Aceste tipuri de unelte au ca utilitate probabilă acțiuni asemănătoare dăltițelor din utilajul litic șlefuit, fiind utilizate prin percuție, directă sau indirectă, pe un material cu duritate mare (BELDIMAN 2007, 98-99). Spatule Această grupă este reprezentată printr-un singur exemplar caracterizat prin latura utilă de formă trapezoidală, plată și partea mediană
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Glenn Close. N-are iepuraș, Însă părerea mea, urmărind cu atenție pur cinefilă detaliile anatomiei umane de la-nceputul filmului, mai precis partea dorsală inferioară a criminalei și comparînd-o cu aceeași parte a scriitoarei, este că psihiatra era criminala, nu scriitoarea, dăltița de spart gheața dintre oameni de sub patul final cu Sharon și Michael În el demonstrînd că scriitoarea Începea acum să simtă nevoia să se identifice cu propria-i eroină, cu care se identificase deja criminala, devenind astfel, Sharon, o potențială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acesta din urmă asociat mai mult cu numele lui Rafael, ale cărei picturi le-a transpus în gravură. Însă arta gravorilor nordici a rămas multă vreme superioară celor italieni. Maestrul din 1466, prin tehnica sa, a deschis calea gravurii în dăltiță în Germania. Maestrul Cabinetului din Amsterdam este primul care s-a servit de pointe sèche. Martin Schongauer (1450-1491) (Fig. 29) a ameliorat procedeul de gravare în adâncime, demonstrând o îndemânare nemaiîntâlnită până la el în folosirea dăltiței. Tot el a introdus
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
deschis calea gravurii în dăltiță în Germania. Maestrul Cabinetului din Amsterdam este primul care s-a servit de pointe sèche. Martin Schongauer (1450-1491) (Fig. 29) a ameliorat procedeul de gravare în adâncime, demonstrând o îndemânare nemaiîntâlnită până la el în folosirea dăltiței. Tot el a introdus în compozițiile sale un sens al spațiului care anunța Renașterea. Faima lui a depășit hotarele Germaniei, iar numele său a fost alăturat, lui Dürer și Holbein, aceștia fiind trei mari artiști care rezumă calitățile esențiale ale
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
aquaforte, Claude Lorrain și Robert Nanteuil. În Țările de Jos, tehnica aquaforte a înregistrat un adevărat triumf cu lucrările lui Rembrandt (Fig. 36), cel mai mare gravor al secolului al XVII-lea. El a recurs și la procedee combinate cu dăltița și acul. În Franța, gravura în aquaforte a creat o adevărată școală a ilustratorilor de carte: Philippe Choffard, Charles-Nicolas Cochin fiul, Jean-Michel Moreau le Jeune (Fig. 37) etc., care gravau viniete personal sau după desenele lui Charles Eisen, Gravelot, Pierre
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
1965 - Michael Rothenstein folosește suprafețele mari colorate în linogravură METALOGRAFIA 1500 - Franța, Cărțile orelor 1825 - William Blake, „Book of Job” GIPSOGRAVURA 1890 - Sculptorul Pierre Roche experimentează această manieră prin colarea gipsului cu mai multe materiale GRAVURA ÎN ADÂNCIME GRAVURA ÎN DĂLTIȚĂ 1430 - Apar primele gravuri în dăltiță în Germania 1470 - Pollaiuolo „La battaglia dei nudi” 1548 - În Antwerp (Belgia) încep primele distribuții comerciale ale stampelor 1572 - Primul catalog de gravuri de Pianta Lafrery 1657-1764 - William Hogarth, primele picturi făcute special pentru
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
colorate în linogravură METALOGRAFIA 1500 - Franța, Cărțile orelor 1825 - William Blake, „Book of Job” GIPSOGRAVURA 1890 - Sculptorul Pierre Roche experimentează această manieră prin colarea gipsului cu mai multe materiale GRAVURA ÎN ADÂNCIME GRAVURA ÎN DĂLTIȚĂ 1430 - Apar primele gravuri în dăltiță în Germania 1470 - Pollaiuolo „La battaglia dei nudi” 1548 - În Antwerp (Belgia) încep primele distribuții comerciale ale stampelor 1572 - Primul catalog de gravuri de Pianta Lafrery 1657-1764 - William Hogarth, primele picturi făcute special pentru gravură 1719 - Jacques-Christophe Leblon brevetează procesul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Semnul plastic este asemănător celui din tehnicile xilogravurii. Este de preferat să se folosească hârtie subțire specifică în tehnicile xilogravurii. Etapele tehnice ale gipsogravurii: (Fig. 42), desenul cu tuș negru pe placa de gips; (Fig. 43, 48), gravarea cu o dăltiță; (Fig. 44), încerneluirea cu ruloul; (Fig. 45), așezarea hârtiei pentru imprimare; (Fig. 46), presarea hârtiei cu ajutorul unei linguri de lemn; (Fig. 47), stampa imprimată. METODE MODERNE AlE GRAVURII ÎN RELIEF (cologravura) În cursul secolului XX gravura în relief revine în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
țesături, sfori, bucăți de carton sau materiale organice, cum ar fi frunzele ori pielea unui pește uscat. Odată cu apariția materialelor noi, tehnicile în relief au căpătat noi denumiri, cum sunt cologravura sau colografia. GRAVURA ÎN ADÂNCIME (pointe sèche, aquaforte, aquatinta, dăltiță, maniera creion, maniera verniului moale) Tiparul adânc reprezintă totalitatea procedeelor de tipar cu forme a căror suprafață activă este adâncită față de suprafața lor neutră (Fig. 1), elementele imprimabile fiind dispuse într-un plan inferior față de cele neimprimabile. În timpul încerneluirii, culoarea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cu o racletă sau cu un tampon din pânză tare (canafas). Venind în contact cu forma, prin presiune, hârtia absoarbe cerneala din părțile adâncite ale formei. III. Gravura în adâncime. Etapele premergătoare imprimării: 1: decalcarea desenului, 2: gravarea (incizie cu dăltița sau acul), 3: placa gravată cu dăltița, acul sau cu acid, 4: dăltiță plină de formă rombică pentru gravura în dăltiță, 5: incizie cu dăltița, 6, 7, 8, 9, 10, 11: structuri rezultate în urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
din pânză tare (canafas). Venind în contact cu forma, prin presiune, hârtia absoarbe cerneala din părțile adâncite ale formei. III. Gravura în adâncime. Etapele premergătoare imprimării: 1: decalcarea desenului, 2: gravarea (incizie cu dăltița sau acul), 3: placa gravată cu dăltița, acul sau cu acid, 4: dăltiță plină de formă rombică pentru gravura în dăltiță, 5: incizie cu dăltița, 6, 7, 8, 9, 10, 11: structuri rezultate în urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor și punctelor, 12, 13: secțiune în tabla
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
contact cu forma, prin presiune, hârtia absoarbe cerneala din părțile adâncite ale formei. III. Gravura în adâncime. Etapele premergătoare imprimării: 1: decalcarea desenului, 2: gravarea (incizie cu dăltița sau acul), 3: placa gravată cu dăltița, acul sau cu acid, 4: dăltiță plină de formă rombică pentru gravura în dăltiță, 5: incizie cu dăltița, 6, 7, 8, 9, 10, 11: structuri rezultate în urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor și punctelor, 12, 13: secțiune în tabla metalică cu tipurile de incizie specifice
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
din părțile adâncite ale formei. III. Gravura în adâncime. Etapele premergătoare imprimării: 1: decalcarea desenului, 2: gravarea (incizie cu dăltița sau acul), 3: placa gravată cu dăltița, acul sau cu acid, 4: dăltiță plină de formă rombică pentru gravura în dăltiță, 5: incizie cu dăltița, 6, 7, 8, 9, 10, 11: structuri rezultate în urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor și punctelor, 12, 13: secțiune în tabla metalică cu tipurile de incizie specifice fiecărei tehnici în parte, respectiv: gravura cu acul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]