40 matches
-
admite rezerva asociației bănățene de a-și păstra statutul și de a rămâne singură și definitivă proprietară a averilor sale. În primii ani, asociația bănățeană a înregistrat o frumoasă activitate, adunările sale fiind tot atâtea manifestații românești și de afirmare dăscălească, dar cu timpul au început să apară o serie de probleme, nevoile dăscălimii erau tot mai mari, în special în anii 1931-1932, când nu erau plătiți cu lunile. După 1933, însă, situația se îmbunătățește, iar profesorii și învățătorii școlilor timișorene
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
ci un inginer geolog, dar a rămas un iubitor de literatură română, se conturează portretul unui tânăr profesor, scriitor și pasionat de arte. Elevul de odinioară își scrie memoriile îndemnat și de doi profesori publiciști care au reconstituit documentar popasul dăscălesc bistrițean (la Petriș și la Prundul-Bârgăului) al autorului lui Matei Iliescu, Ioan Ilieș și Mircea Platon. (Amândoi mi-au fost colegi de facultate la filologia clujeană) și ajunși profesori la Bistrița sau Prundul-Bârgăului s-au preocupat într-un mod cu
Radu Petrescu văzut de un elev al său by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7847_a_9172]
-
țară", iar paralel s-a dezvoltat sensul bisericesc, de ,cîntăreț de strană", ,diac". Cuvîntul are multe derivate, unele vag marcate peiorativ - verbul a dăscăli, substantivele dăscăleală și dăscălime - , altele neutre: dăscăliță ; mai multe sînt ieșite din uz: substantivul dăscălie, adjectivele dăscălesc și dăscălicesc. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, D-de, 1949) avem surpriza de a găsi un număr foarte mare de diminutive, majoritatea cu sens depreciativ: dăscălaș, dăscălel, dăscăluț; cel mai pe larg e tratat dăscălici, ,dascăl mic, simpatic", dar
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
putea rosti ceva nou despre „sărbătoare“, „mediocritate“ sau „cinste“ te copleșește și renunți repede. Și totuși, Creția nu renunță, insistența de a defini teme care au fost de o mie de ori definite dîndu-i aerul unui savant cu vădite aplecări dăscălești, pe care rutina repetiției nu-l descurajează. Are răbdare pedagogică și o atenție savantă care îl apără de primejdia plictisului. De aici impresia de spirit sfătos care, pentru a-și povesti variantele de interpretare, își estompează erudiția pînă la ștergerea
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
Barb nu și-a declarat întreaga avere? Iată de ce: controlul averilor nu se poate face! C^ț mai sus, cu orice pre]! După a doua căsătorie, Adrian Nastase a fost "instruit" nu numai de tatăl său. A început să-l "dăscăleasca" și socrul lui, Angelo Romeo Constantin Miculescu, un alt rechin oportunist care, ca și Marin Nastase, s-a îmbolnăvit din ce in ce mai mult de putere și avere, măcinat de cele mai respingătoare ambiții de parvenire. Avându-l ca model pe Nicolae Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
această formulă, obligatoriu a fi folosită în documentele interne ale Securității, se referea de fapt exclusiv la Nicolae Ceaușescu, iar mai târziu și la soția sa. Era și normal, pe undeva, întrucât nimeni nu îl înjura, de pildă, pe Constantin Dăscălesc, chiar dacă era ditamai prim-ministru, sau pe secretarul cu probleme organizatorice al C.C., Emil Bobu. Abia începusem ancheta, reușind să aflu doar numele și celelalte date personale ale celui din fața mea, precum și amănuntul că înaltul demnitar găsise un ciob de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
și m-au podidit lacrimile! Bietul Nea Tomiță Dicescu nu vorbise niciodată atât de pătrunzător!... Și cum se nimerise ca tocmai eu, zurbagiul care-l supărasem de atâtea ori, să-i fac o bucurie atât de mare pentru cariera lui dăscălească! Mi se părea ceva cu totul nemaipomenit, dar așa era! Ora a continuat în mod obișnuit. Nea Tomiță ne-a cetit mai departe nu mai știu ce fabulă de Grigore Alexandrescu și tot timpul m-a privit surâzător, ca un
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
se străduiește în aceeași măsură și cu acelaș efort având și dragoste de muncă, tovarășa sa de viață, doamna Steluța Brumă, învățătoare definitivă. La tot ce s-a realizat aici a pus și domnia sa inimă și muncă, întru cinstirea apostolatului dăscălesc. Sunt pe deplin mulțumit de tot ce am văzut lucrat și realizat la această școală. Acești doi învățători izolați de lume au reușit să ridice valoarea muncii la rangul de ideal și spre cinstea acestui neam i-au dat toată
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ridice valoarea muncii la rangul de ideal și spre cinstea acestui neam i-au dat toată curăția sufletului lor. Sper că în viitor, în orice loc s-ar afla, vor continua marea operă dăscăleasscă și vor trece pe drumul vieții dăscălești cu aceeași cinste ca și până acum”. Semnat revizor școlar Cezar M. Stratula. Îmi zici, domnule învățător, secretul? Păi, ceva muncă, ceva mai multă dragoste... Noi studiem locuitorii dar și ei ne studiază foarte amănunțit. Dorim să ne judece cu
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
politicos. - Nu se aștepta nimeni ca animalele alea s-o ia razna și să mănânce muflonul ... - Să mănânce ce? o invit vag uimit să repete. - Mu-flo-nul, silabisește ea, crezându-mă mai tare de ureche. Și, pe urmă, cu oarecare îngăduință dăscălească: - ...berbecul sălbatic de la Grădina Zoologică, cu coarne mari, răsucite, strămoșul... - Bine, bine, opresc Discovery-ul ad hoc, știu ce e. Cum s-a întâmplat? - Nimeni nu știe cu precizie, îi vine la îndemână clișeul jurnalistic. Se fac presupuneri, se caută urme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
146, r. 4 6 : „numitul autoriu și tânărul învățătoriu a copiat de-a întregul adică mai mult decât galantonește.” inspirația nu este condamnată atât timp cât nu se transformă în plagiere fără limite; p. 147, r. 23 25: „Înțelegem, în sfârșit, critică dăscălească, serioasă, nepărtinitoare și neinteresată, întemeiată pe dreptate și adevăruri științifice și pedagogice” critica în scop nobil, educativ și progresist și întemeiată pe adevăr este întotdeauna de bun augur. POSTUME [FRAGMENT DE AUTOBIOGRAFIE] p. 151, r. 7 : „Întăi și-ntăi, am început
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Sachelarie derivat de la sachelar administrator al bunurilor unei biserici, aceeași informație conservînd-o și numele celebrilor Lache Diaconescu și Mache Preotescu (O lacună) iar în Lanțul slăbiciunilor defilează o veritabilă mafie feminină de aceeași extracție: la Mitică Dăscălescu ține mamița sa Dăscăleasca, la care ține Piscupeasca, la care ține Sachelăreasca, la care ține Iconomeasca, la care ține Diaconeasca, la care ține Preoteasca la care ține mult grațioasa Popeasca... Din categoria xenismelor, Caragiale mînuiește cu mare efect nu numai grecismele ci și latinismele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
socotit unul dintre ideologii curentului „gândirist”. Colaborează intens, mai bine de douăzeci de ani, cu eseuri pe teme de filosofie, literatură, sociologie, pedagogie, cu articole, cronici, portrete literare, impresii de călătorie și cu încercări în proză, la diverse publicații: „Cuvântul dăscălesc”, „Revista generală a învățământului”, „Vox studentium” (Geneva), „Revista de filosofie”, „Fântâna darurilor”, „Solidaritatea”, „Tiparnița literară”, „Luceafărul literar și artistic”, „Foaia învățătorului”, „Viața literară”, „Analele Brăilei”, „Calendarul”, „Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești și Condeie teatrale. Se mai remarcă articolul Literatura. Folosul literaturii. Ce și cum trebuie citit, iscălit cu inițiala S, o amplă analiză făcută de I.C. Drăgescu creației Dorei d’Istria, urmată de lista completă a scrierilor și picturilor ei. Într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
din București. A debutat în 1921 cu note și recenzii în „Buletinul Institutului de Literatură” al lui Mihail Dragomirescu. Este prezent, de asemenea, cu articole referitoare la aromâni sau articole de cultură în „Anuarul Școlii Normale «V. Lupu»”, „Adevărul”, „Cuvânt dăscălesc” (unde, în 1924 și 1925, este și redactor), „Gândul vremii”, „Cuget moldovenesc”, „Minerva”, „Peninsula Balcanică”, „Săgetătorul”, „Porunca vremii”, „Vremea”, „Vremea școlii”. Începând din 1935 D. tipărește o serie de cărți în care probează calități incontestabile de analist politic și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]