8,648 matches
-
trecutului, încearcă (...) să ne convingă asupra identității Dacilor, Geților, Goților și Normanzilor, pe care noi, oricum, NU o contestăm. Ce fericit trebuie să fie acest om - continuă Tocqueville - care, în astfel de momente, mai este capabil să se intereseze de Daci și de Goți”. Imediat după această evidențiere, editorul pune degetul pe o rană imensă, cât deșertul Sahara, Tibetul și Gobi la un loc, rană incredibilă, produsă de ignoranța - privind acest subiect - probată gros, de-a lungul unui secol și jumătate
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
zei de-am fi scoborâtori, C-o moarte tot suntem datori! Totuna e dac-ai murit Flăcău ori moș îngârbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. (G Coșbuc - Decebal către popor) Acest mesaj a lui Decebal, regele dacilor m-a purtat fulgerător pe tunelul istoriei, și scanner-ul memoriei căuta, căuta acea rugăciune a unui dac, cu siguranță un înțelept cu a cărui gânduri numai Eminescu a putut intra în rezonanță anulând veacurile, aducându-l în prim planul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
moș îngârbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. (G Coșbuc - Decebal către popor) Acest mesaj a lui Decebal, regele dacilor m-a purtat fulgerător pe tunelul istoriei, și scanner-ul memoriei căuta, căuta acea rugăciune a unui dac, cu siguranță un înțelept cu a cărui gânduri numai Eminescu a putut intra în rezonanță anulând veacurile, aducându-l în prim planul presei sfârșitului de secol nouăsprezece, ca prin intermediul acesteia să ajungă la popor, să-l trezească, pentru că Eminescu a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
și propun ca nimeni să nu mai citească partea a doua , cea cu blestemele, pentru că se știe că energetic, putem atrage forțele răului. Ele nu așteaptă să fie de două ori invocate, pentru că sălășuiesc printre oameni, în oameni. Rugăciunea unui dac Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viață dătător, Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna, Căci unul erau toate și totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată Erau din rândul celor ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
Nu se putea certa cu ei, căci nu reușise să învețe limba locului. O punea pe seama lipsei sale de talent și a faptului că, neexistînd o scriere, ca să-și noteze vocabularul, uita pînă seara tot ce învăța peste zi. Pe dacii care-l ajutau în lucrări îi botezase latinizînd numele lor mai mult presupuse. Așa, de pildă, pe omul său de alergătură, locțiitor și translator, devotat, dar cam slugarnic, îl striga Hunarus, dar numai zeii pot ști cum îl va fi
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
îi botezase latinizînd numele lor mai mult presupuse. Așa, de pildă, pe omul său de alergătură, locțiitor și translator, devotat, dar cam slugarnic, îl striga Hunarus, dar numai zeii pot ști cum îl va fi chemat în realitate. Pe ceilalți daci din serviciu, paharnici, băieși, maseuri, îi chema aleator cînd Decebal, cînd Scorillo, nume cert dacice, la care băieții se deprinseseră să răspundă. În ziua aceea, fiind radios, făcu gluma obișnuită, punîndu-l pe Hunarus, care-i lega sandalele, să-i spună
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
tot ce se mai păstrase din avutul comun. Iar dacă avea să mai persevereze în nelegiuiri, amenință Tiberius, avea să fie legat de o lance (curia) și ținut astfel pînă se va tămădui (cura) de nărav. Hunarus, cam iritat, traduse dacilor sentința și condamnatul fugi, huiduit de toți. Iar tînăra daciță se apropie de cel ce-i făcuse dreptate și-i sărută genunchii. Prefectul, surprins de gest, simți deodată un lucru foarte curios pe care nu putea să și-l explice
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
trăiesc și mă-ndrept De pe când nu-i fusesem samavolnic și nedrept Smuls de la divinu-i piept Să mă înlocuiască Petru și Pavel cu Puradelul Acela. 13.X.2009 Ca o farsă, istoria Așa a fost și-atunci: în Agora, Păstorii daci Mergeau cu mieii din cetățile de stânci Purtați la piept de mândrii baci, Bărbații Cavaleri Kabiri, Care susțineau acolo convorbiri, Prelegeri în parabole, pilde și fabule Ciugulindu-și codrul de pâine cu fagure; Grecii cumpărau în draci Carnea fragedă, nevinovată
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
iar ea cetate în munte. Eu, călător din Est, deci dinspre Levant, cumva, om totuși dintr-o țară mai friguroasă, năzuind la vinul liturgic și uleiul liguric, prețios ca uleiul verde din semințe de dovleac, din patria mea umbroasă, de dac, câștigându-mi patul și masa cu tălmăciri, din celebritățile acestui țărm rugos. Eu, iubind viile terasate de la Cinque Terre, ca pe orășelele Umbriei, găsind vila lui Montale ușor, sau casa lui Sbarbaro, bând o cafea la Rapallo, între două trenuri
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
te-ncunună pe merit, Laptele ce-l sugi la sânul Marei Mame din Rithonul de Aur, Poporul ce te întâmpină: numele Legii este numele tău - Salmolsis - Cavalerul Kabyr, Eroul născut dintre păstorii cimerieni în Epir: Epirota Codinu Domnul Nopții învățătorul Dacilor Râpeii, Crai-Nou Copilului Serii Din străbunul de la Tărtăria, Codrin Fiul Nopții }ugulea cel cu picioarele moi, Fiul Mătușii, Dă-mi Colacul împletit, încolăcit, ca doi șerpi înfășurați, Colacul Valac de Capul Veacului, pentru Cavalerul Eponim, Colacul Pita Pythonica, Pythona Cornuta
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Și se dădu de trei ori peste cap, se făcu El, trei Feți, Trei Copii Călăreții Kabyri, Făt Frumos în piele de șarpe, Făt Frumos în piele de colun, Făt Frumos în piele de lup al Râpailor din Iliria, Al Dacilor din Etruria și Cavalerul Trac - Pe ambe maluri ale Istrului ducându-se și întorcându-se. La ei toți, du-mă, suie-mă, pe mine al XXIII-lea Salmolsis Umblând la Erosiile Dotelor.ť P.S.: Acest poem este de fapt traducerea
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
ochiul camerei de filmat; oamenii aveau fețe și vorbe disperate... Era Urgia începutului de secol! Ei, și în asemenea condiții atmosferice de comă și de groază, marii și vitejii noștri oameni politici, sub impulsul unor înălțătoare sentimente și simțind sângele dacilor clocotind-le prin vene, au purces spre Iași pentru a se prinde în Hora Unirii... Desigur că, în prealabil, au făcut chiar declarații în fața camerelor de filmat - unele cam năstrușnice, însă, pe-o așa vreme, cine mai stă să alcătuiască
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
neamul ei, specia umană, decapitată între timp, dar cu spiritul viu și etern, a învins! Vasăzică, Tracia. Halca orientală a Europei. Împărțită în Balcani, după primul război mondial, între Grecia, Bulgaria, Turcia și noi, România... Noi, ce om fi fost, daci, geți... Dar de ce ne-om fi numind noi astfel, când suntem mai vechi și mai aproape de centrul geografic al invențiunii artistice mondiale? Nu știu. Ce știu sigur e că, după victoria lui Demetrios întâiul, noi nici nu existam de fapt
Samothrakia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13217_a_14542]
-
instalat-o pe soacră-sa în funcția de rotweiler pe palierul apartamentelor noastre... Evident, am optat pentru "sub masă" fără să acuzăm pe cineva, ci, dimpotrivă, fiind mândri că trăim în aceeași patrie cu urmași atât de fideli ai vitejilor daci... Însă, văzându-le avântul și voinicia (haiducia, am vrut să spun) cu care au învins cele vreo 200 de animale sălbatice aduse în bătaia puștilor ca în vremea ceaușismului multilateral dezvoltat și glorios-păstrate în gena președintelui PSD, ne-am gândit
Obeliscul realităților noastre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12056_a_13381]
-
o coaliție guvernamentală PSD-UDMR, ceea ce l-a făcut pe Haralampy să reflecteze: -Fain, mă! Înseamnă că, dacă ne ajută bunul Dumnezeu, UDMR-ul și coaliția, vom elibera Ardealul de sub dominația }ării Românești, vom avea două limbi materne, iar puii de daci vor fi admiși la universitatea maghiară de stat din Kolojvar (aprox.Cluj, din l.magh.) numai pe baza unui atestat de dublă cetățenie maghiaro-ungară. Doamne-ajută, bine c-o făcură și pe asta! l Ca fotbalist la Spartak Moscova, Gabriel Tamaș, nu
" Români de români" și la TVR1 - cu felicitări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12224_a_13549]
-
apariției autoritarismului fără principii sau limite al Uniunii Europene?" (p. 97) Logica postmodernului este o carte destul de bizară în care își găsesc locul decupaje din presă, reflecții de tot felul, note epistemologice, interpretări ale unor episoade biblice, impresii de călătorie, dacii (inclusiv cei din nordul continentului) și romanii, masonii, cruciații, templierii, Inchiziția, părinții fondatori ai Statelor Unite, generalul George Pomuț, Stalin și Hitler, Hannah Arendt, Al Gore, Bill și Hillary Clinton, Monica Lewinsky, Madeleine Albright, Pat Buchanan, Donald Trump, Bill Gates, Yasser
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
sau nu un roman, în accepțiunea tradițională a termenului, sau dacă gri-ul lui Adam Michnik (și al lui Constantin Virgil Negoiță) este sau nu minunat. Cert este că acest gri face specificul vremii noastre și că "romanul" scriitorului român (dac, ar spune Negoiță) este o excelentă frescă intelectuală a contemporaneității, o carte care se citește cu real interes și care poate să provoace nesfîrșite discuții în contradictoriu. Constantin Virgil Negoiță a scris o carte care dă de gîndit și acesta
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
și pentru asigurarea unei platoșe cât de cât salvatoare, majoritatea produselor erau aruncate în recipientul inexpugnabil al suprarealismului, postmodernismului, ermetismului sau al filozofiei, fapt care putea să-l proiecteze în mijlocul marilor și neînțeleselor spirite ale lumii... Ca orice pui de dac (cum l-au susținut entuziaștii, patriotarzii și, mai ales, răuvoitorii), cele câteva poezele insipide, le-a declamat teatral familiei înțepenită de uimire și fericire în poziția de "pe loc repaus", copleșită fiind de genialitatea insului...; acest lucru i-a născut
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
de lașitatea românească, de secolele de tăcută resemnare ale compatrioților săi, Vlad vrea să schimbe... imaginea Valahiei în lume, să facă să se vorbească și să se tremure pe marginea acestui subiect. Dar tot el, schițând filiația din bravii strămoși daci, notează cu mândrie că, de la sinuciderea lui Decebal, valahii ,n-au mai acceptat niciodată (...) vreo supunere totală față de alte popoare". Și atunci? Nici interpretările Mioriței nu fac corp comun cu materia jurnalului, ele fiind agățate, mai degrabă, de pana hermeneutică
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
încadra mai bine în propria grilă de lectură. Rezultatele acestui punct de vedere, care se repercutează și în vocabularul analizei - autorul vorbește despre o "politică a iluziei" sau despre o "politică a alegoriei" -, conduc la suprainterpretări fanteziste: în Rugăciunea unui dac "reprezentarea unei lumi Ťconsistenteť, Ťomogeneť este marca unei intenționalități publice, orientată către Ťreconfortarea emoționalăť a comunității"; Glossa "presupune o pedagogie morală adresată unei Ťelite birocraticeť" etc. Caius Dobrescu omite aici faptul că, deși resursele imaginarului au fost adesea utilizate în
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
patefon cu arcul defect: -Superb! Superb! Superb! Aceasta în timp ce eu, cu sentimentul părtașului la o conspirație nelegiuită dar patriotică, începusem să apreciez corespunzător politica de austeritate practicată de Guvern în văzul lumii: în definitiv, nici UE, nici majoritatea urmașilor vitejilor daci și cu atât mai puțin alții, nu era nevoie să știe chiar toate cele despre cum erau gospodărite avuțiile patriei. Și-apoi, ce suprafață era aia de vreo 325 de metri pătrați de foițe de aur lipite “ici-colo” prin noul
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
al universității bucureștene, Constantin C. Petolescu, carte ce a văzut lumina tiparului în anul 2010. Preocupările autorului față de istoria Daciei pot fi urmărite pe întreg parcursul carierei acestuia, printre cele mai importante titluri dedicate acestui subiect amintim doar: Decebal, regele dacilor, apărută în anul 1991, Scurtă istorie a Daciei romane, publicată în 1995, sau Dacia și Imperiul roman, apărută în anul 2000. Domeniul care l-a consacrat pe profesorul Petolescu în rândurile comunității academice naționale și internaționale este epigrafia. Contribuțiile sale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sunt trecute în revistă toponimele de sorginte celtică din această regiune) și a bastarnilor. Dacă în debutul primei părți autorul se referă exclusiv la problematica geților de la sud de Dunăre, în partea a doua se face referire la geții și dacii din Carpați și de la Dunărea de Jos. Cu riscul de a se repeta, se face din nou apel la opera lui Herodot, ca primă scriere istoriografică antică ce-i consemnează în istorie pe geți. Apoi sunt trecute în revistă, de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
primă scriere istoriografică antică ce-i consemnează în istorie pe geți. Apoi sunt trecute în revistă, de o manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând asupra diferenței de natură etnică dintre geți și daci. De asemenea, sunt menționate sursele literare antice ce-i atestă pe daci, remarcând că, de această dată, avem de-a face cu scrieri latinești (Frontinus în sec. I p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Apoi sunt trecute în revistă, de o manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând asupra diferenței de natură etnică dintre geți și daci. De asemenea, sunt menționate sursele literare antice ce-i atestă pe daci, remarcând că, de această dată, avem de-a face cu scrieri latinești (Frontinus în sec. I p.Chr.). Pentru perioada protoistorică a civilizației geto-dace, autorul se referă în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]