8,894 matches
-
convingerea în puterea harului sfânt care nu i s-a luat Neamului drag, l-a angajat pe Românul Gabriel Artur Silveștri la o responsabilitate moral-religioasă prea înaltă, cât divinul Cehlău. Nu întâmplător Artur era fascinat și mândru de acest Kogaion dac al nemuririi noastre. „Scrierile sale, mărturisește scriitoarea noastră româncă din Canada-Elena Buică, adevărate străfulgerări de idei cu înțelesuri adânci în care binele este înfrățit cu frumosul, impresionează și prin demnitatea mesajului. A fost un om profund religios. Religia a fost
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru care făcea parte din prima Familie a lumii, din Zorii Creației, binecuvântata de Bunul Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite de alte nații și anume: Autoritatea demnității spiritului că apoteoza Domneasca, de a conduce, de a călăuzi, de a dobândi iubirea dumnezeiasca și
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
l-a hărăzit pe ArturSilvestri să mă caute... De fapt înainte ca Artur să purceadă la drum în aflarea mea, eu deja plecasem mai de mult în calea sa, prin interferență și comuniunea cu multe locuri și personalități pe care Dacul Gabriel Silveștri le-a îmbrățișat cu căldură și suflet. Ceea ce pot spune în încheierea acestei prime părți a studiului, responsabilității și mărturisirii mele de credință ortodoxă-literară este următorul lucru: Gabriel Artur Silveștri este permanent cu noi, alături de Marii Luminători ai
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Acasa > Poeme > Emotie > VIS DE CRĂCIUN... Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2185 din 24 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Arde focu’-ncet în vatră Și aruncă-n jur scântei, Mama toarce fir pe roată, Noi dormim în poala ei. Luna scapătă-n ferestre Pe sprâncene de argint
VIS DE CRĂCIUN... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1482591433.html [Corola-blog/BlogPost/344805_a_346134]
-
lumină Ni se-așterne blând pe față, Iar odaia o inundă, Până-n prag de dimineață. Printre dezmierdări suave Glasul maicii-l auzim, Cum ne-ndeamnă și ne cheamă, Pe Hristos azi să-l cinstim! Referință Bibliografică: Vis de Crăciun... Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
VIS DE CRĂCIUN... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1482591433.html [Corola-blog/BlogPost/344805_a_346134]
-
maicii-l auzim, Cum ne-ndeamnă și ne cheamă, Pe Hristos azi să-l cinstim! Referință Bibliografică: Vis de Crăciun... Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
VIS DE CRĂCIUN... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1482591433.html [Corola-blog/BlogPost/344805_a_346134]
-
Poezie > Vremuri > STRĂBUNII N-AU DORMIT...! Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Străbunii n- au dormit...! Emilian Oniciuc- 23.11.2016 Românu- i deșteptat din zori, Și zorii- i sunt prieteni daci... Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am făcut de- atâtea multe ori... Iar nația de daci, acum română Să ne- o cinstim pe veci în trei
STRĂBUNII N-AU DORMIT...! de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1480066870.html [Corola-blog/BlogPost/368748_a_370077]
-
Românu- i deșteptat din zori, Și zorii- i sunt prieteni daci... Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am făcut de- atâtea multe ori... Iar nația de daci, acum română Să ne- o cinstim pe veci în trei culori! Roșu- i jertfa seculară sub pământ, Spicul galben, este dincolo de Prut... Albastru- i cerul nostru drag și sfânt, Sub care ne- am trezit și ne- a durut! Cum poți
STRĂBUNII N-AU DORMIT...! de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1480066870.html [Corola-blog/BlogPost/368748_a_370077]
-
strice cu cuvinte venite de aiurea, despre tradițiile noastre,despre sărbătorile cu ritualurile lor specifice, despre bătăliile importante date de-a lungul istoriei care ne-au permis să rămânem aici nestrămutați în leagănul carpato-dunărean ”liberi și nemuritori” cum se caracterizau dacii când era vorba despre ei. Trebuie să vă imaginați cum deasupra noastră străluceau luna cu stelele arzând în juru-i și constelațiile : Ursa mare, Ursa mică, Csiopeea, Lira, Dragonul, cunoscute din vechime de oamenii acestor meleaguri care le-au atribuit denumiri
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tăcut e plânsul tău, cu lacrimi din copaci Ce-au ruginit sperând, să dea timpu-napoi, Uscate de necaz, încerci ca să le-mpaci, Cu ochii ațintiți, spre verile din
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1478534293.html [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
pământ. Prind drumul tău grăbit, prin noaptea de lumină Și-n curgerea de stele, în taină mă strecor, Prin poarta gurii tale, când șoaptele-ți suspină, De-atâta frământare, ce strigă al tău dor. Referință Bibliografică: AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1478534293.html [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
poarta gurii tale, când șoaptele-ți suspină, De-atâta frământare, ce strigă al tău dor. Referință Bibliografică: AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1478534293.html [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
Impact > Scrieri > DUNĂREA DE DORUȚA DUMITRU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1344 din 05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Strabon, vestitul geograf al antichității scrie: ,, Cursul superior al fluviului poartă numele de Danubius și curge principal prin țara dacilor; cursul inferior până la Pontul Euxin, și până la vecinătatea geților, este numit Istros. ” Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania prin 2 izvoare (Brege și Brigach), iar în drumul său străbate 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Iugoslavia, România
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > POVESTEA TARNIȚEI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1313 din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului Povestea Tarniței Pe vremea când dacii cei liberi stăpâneau aceste ținuturi iar romanii cuceriseră parte din țara lui Decebal, regele, în cetatea de pe dealul de răsărit trăia, din roadele pământului și din vânat, neamul lui Comanus cel Bun. Și era acest Comanus un om bun și
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
a lui Comanus cel Bun. Tarabostele cu ceata lui de luptători viteji se așezară pe dealurile din jur, așteptând pe romani. Și nu trecu multă vreme că departe, după dealurile de lângă apa Uzului, zăriră flăcări și fum, semn că toți dacii de acolo fuseseră măcelăriți de romani. Și prin fumul ce urca spre cer se vedeau cohortele de soldați înaintând către ei. În acest timp, Tarnita, cu femeile și copiii ajunseră la peștera care era într-o văgăună din vârful muntelui
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
fundul. Și acolo, rostind Tarnita niște vorbe, porțile peșterii se deschiseră și intrară cu mic și mare, om sau animal de casă, în adâncurile pământului. Jos, lângă cetatea, lupta era în toi. Mulți romani au pierit de săbiile și săgețile dacilor lui Comanus, dar și mulți dintre ei au căzut în țărâna pe care o apărau. Și căzu în luptă însuși Comanus cel Bun. Când lupta se termină, romanii, care erau câtă frunză și iarbă, ridicând sulițele și scuturile strigară de
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SIBYLLA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014 Toate Articolele Autorului Sibbyla a fost Marea Preoteasă care l-a slujit pe Zalmoxis, Zeul dacilor. Sibylla își înscria profețiile pe frunze și flori, iar vântul purta pe aripile sale, până în cele mai îndepărtate zări, informațiile inscripționate în parfumul florilor și pe frunzele stejarilor... Ele adeveresc, și vor adeveri peste veacuri, vitalitatea și înțelepciunea Neamului nostru
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
munții sacri ai României, pe vârful Kogaionon, numit și Muntele Sfânt al Geților, într-una din peșteri, s-a retras Zalmoxis.... Pe creștetul albit al Kogaiononului se află Crucea Cerului, pădurile ce cresc aici sunt încărcate de mister și magie... Dacii au crezut în nemurire, iar noi suntem urmașii dacilor și ne numim ROMÂNI. E-nmărmurită și albă pădurea, Înveșmântată în cristale sclipitoare, Prin inima ei, sanctuar de Lumină, Străbate Calea o frumoasă, suavă, Sibyllă. Fecioara în taină se roagă La
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
Muntele Sfânt al Geților, într-una din peșteri, s-a retras Zalmoxis.... Pe creștetul albit al Kogaiononului se află Crucea Cerului, pădurile ce cresc aici sunt încărcate de mister și magie... Dacii au crezut în nemurire, iar noi suntem urmașii dacilor și ne numim ROMÂNI. E-nmărmurită și albă pădurea, Înveșmântată în cristale sclipitoare, Prin inima ei, sanctuar de Lumină, Străbate Calea o frumoasă, suavă, Sibyllă. Fecioara în taină se roagă La zeii ce suflet i-au dat Să traverseze în
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
trunchiul comun al limbii pelasgilor, care vorbiseră limba protolatină, ne-au dovedit-o mărturiile poetului latin Ovidiu din „Tristele” și „Ponticele” sale, precum și însemnările istoricului Dio Casius citat de N. Densușianu în „Dacia Preistorică”, pag.1065, din care rezultă că dacii vorbeau cu romanii înainte de cucerire, fără interpreți. Capcane pentru erudiți Tocmai această asemănare între cele două limbi a făcut să pătrundă cu ușurință în limba geto-dacilor atâtea cuvinte latine, însă fără să determine dispariția limbii lor. Numai că asemănarea dintre
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
nestrămutată a cuvioșilor, cu mărturia mărturisitorilor întru adevăr, cu dragostea atât de dăruită a iubitorilor de Hristos se țese porfira Cerului pe care sunt brodați permanent Aleșii: Eroii, Mărturisitorii, Cuvioșii, Mucenicii, Drepții și Sfinții lui Dumnezeu întru nemurirea lor serafică. Dacii nemuritori ai Mișcării Ortodoxe Naționalist-Creștine purtau la gât alături de Sfânta Cruce, un săculeț din piele în care era amestecată țărâna martirică cu sângele ei sfânt de-a lungul vremurilor din mai multe zone ale țării noastre. De fapt se poate
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Fii ai Națiunii Dacoromâne. Cartea-Amintiri, DE LA INIMĂ SPRE CER este un omagiu adus de cei doi mărturisitori, Vetrei Strămoșești, o cinstire întru slava Neamului și o venerare a Oamenilor Aleși de Dumnezeu ca Vizionari ai Săi pe pământul sfânt al Dacilor nemuritori. În această lucrare, care se adaugă altor două: „Pui de țigan” și „Cei șapte beduini”, inginerul-naționalist Călin Kasper se depășește cu mult pe sine, dat fiind argumentele sale solide, raționale, îndrumătoare, pedagogice, de îndreptare, de cunoaștere, de luare aminte
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
anticii numindu-l pe Apollo „hiperboreanul”, zeul hiperboreenilor. Cum am discutat deja despre faptul că istoricii greci și romani numeau hiperboreene teritoriile de la nodul Dunării și numeau hiperboreene popoarele din această regiune, rezultă că Apollo hiperboreanul este, prin excelență, zeul dacilor. Istoricul Nicolae Densusianu, în lucrarea „Dacia preistorică”, furnizează un material extrem de bogat cu privire la cultul lui Apollo pe teritoriul Daciei începând cu perioada preistoriei, demonstrând că acest cult a iradiat din zona țărmurilor Mării Negre, mai exact din Insula Șerpilor, unde a
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
cum ni le furnizează creștinismul, dar se potrivesc perfect cu tradițiile greco-romane referitoare la Latona, mama lui Apollo, care a fost persecutată de Hera astfel încât să nu poată da naștere fiului lui Zeus.” În aceeași idee vă reamintesc că pe daci, în afară de denumirile de pelasgi și hiperborei, îi mai aflăm și sub alte denumiri, cum ar fi: arimi, arimani, arimaspi, arimphaei, rami sau râmi. În acest context afirma Grigore Ureche: „Noi de la Râm ne tragem”; de la Râm și nu de la Roma
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]