2,937 matches
-
Columnei Cerului din Carpați - menționa Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, Prorectorul Universității «Ioan Slavic» Timișoara, în Prefața volumului - are o triplă valoare: documentară, topografică și artistică. Scenele Columnei sunt ilustrarea fidelă a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat”. Volumul se structurează în cinci cărți / părți: • Cartea I: La început a fost cuvântul; • Cartea a II-a: Columna Cerului; • Cartea a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; • Cartea a IV-a: Columna lui Traian; • Cartea a
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
La început a fost cuvântul; • Cartea a II-a: Columna Cerului; • Cartea a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; • Cartea a IV-a: Columna lui Traian; • Cartea a V-a: «Zalmoxis și Eminescu - genii ale neamului românesc». Columna, martor al războaielor dacice ale lui Traian, elogiază victoria romană, dar și demnitatea și vitejia dacilor. «Columna lui Traian» a vestit lumii că a fost cucerită «Columna Cerului» din Carpații Daciei. Original monument al artei antichității, a geniului artiștilor romani și greco-romani, «comoară cu
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
se afla statuia împăratului Traian, înlocuită cu cea a Sfântului Petru, în timpul Papei Sixtus V (1585-1590).. Este deosebit de importantă inscripția deasupra porții ce permite intrarea în soclul Columnei: SENATUS POPVLVSQVE ROMANVS IMP. CAESARI. DIVI. NERVAE. F. NERVAE TRAIANO. AUG. GERM. DACICO. PONTIF MAXIMO. TRIB. POT. XVII. IMP. VI. COS. VI. P. P AD. DECLARANDUVM. QVANTAE. ALTITVDINIS MONS. ET. LOCVS. TANTIS. OPERIBVS. SIT. EGESTVS care întregită se citește: SENATUS POPULUSQUE ROMANUS IMP(eratori) CAESARI DIVI NERVAE F(ilio) NERVAE TRAIANO AUG(usto
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
TRIB. POT. XVII. IMP. VI. COS. VI. P. P AD. DECLARANDUVM. QVANTAE. ALTITVDINIS MONS. ET. LOCVS. TANTIS. OPERIBVS. SIT. EGESTVS care întregită se citește: SENATUS POPULUSQUE ROMANUS IMP(eratori) CAESARI DIVI NERVAE F(ilio) NERVAE TRAIANO AUG(usto) GERM(anico) DACICO PONTIF(ICI) MAXIMO TRIB(unicia) POT(estate) XVII IMP(eratori) VI CO(n)S(uli) VI P(atri) P(ATRIAE) AD DECLARANDVM QVANTAE ALTITVDINIS MONS ET LOCVS TANTIS OPERIBVS SIT EGESTUS cu traducerea: «Senatul și poporul Roman (au ridicat acest
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
a VI-a oară, ca imperator (comandant suprem învingător), consul pentru a VI-a oară, părinte al patriei, pentru a arăta înălțimea muntelui și a locului săpat cu eforturi atât de mari». Pentru că marea majoritate a lucrărilor privitoare la războaiele dacice ale lui Traian s-au pierdut, Columna reprezintă «reportajul în piatră» al acestora»: «Istoricul I. Cionchin, în studii și articole publicate în țară și străinătate, bazat pe simbolurile episoadelor Columnei și studiile referitoare la aceasta a reușit să localizeze pe
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
nr. 35 (907), p. 6; Cetatea daco-getă «Caput Bubalis», în «ORIZONT», Timișoara, 1986 (anul XXXVII), nr. 41 (1025), p. 6; «Marea victorie» a geto-dacilor împotriva romanilor, în «ORIZONT», Timișoara, 1986 (an XXXVII), nr. 46 (1030), p. 6; Aspecte privind războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, p. 15-20; Războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, pp. 15-21; Podu la Denta - o așezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr.
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
XXXVII), nr. 41 (1025), p. 6; «Marea victorie» a geto-dacilor împotriva romanilor, în «ORIZONT», Timișoara, 1986 (an XXXVII), nr. 46 (1030), p. 6; Aspecte privind războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, p. 15-20; Războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, pp. 15-21; Podu la Denta - o așezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr. 196, p. 20-23; Valaco-pelasgica - limba primilor scribi ai omenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 1996
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
nr. 46 (1030), p. 6; Aspecte privind războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, p. 15-20; Războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, pp. 15-21; Podu la Denta - o așezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr. 196, p. 20-23; Valaco-pelasgica - limba primilor scribi ai omenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 1996, 80 p.; Geto-dacii de neam valac/pelasg, Editura «Ando Tours», Timișoara, 1997, 172 p.; Columna lui Traian, în
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
politician trebuie să aibă cel puțin o ie în garderobă. Și un batic. Ar putea apărea și în protecția muncii pentru politicieni, la secțiunea uniforme obligatorii. Despre tradiții nu trebuie să știi mare lucru: mămăligă, sarmale, mici, toate sunt specialități dacice. Religie, superstiție, zodiac, vrăjitorie merg bine împreună, sunt de la străbuni. Important e să știe electoratul că ești român neaoș sau româncă sadea, iar acesta nu este format din cunoscători fini precum Leșe. Progresul cultural și, adesea, știința, pot fi trecute
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească by https://republica.ro/zstrainii-ticalosi-impreuna-cu-romanii-tradatori-uneltesc-impotriva-poporului-roman-ideile-fasciste-din [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
certitudine că aceștia au fost strămoșii noștri geto-dacii. Comunitățile geto-dacice s-au stabilit aici datorită bogățiilor din zonă, dar și însemnătății strategice. În localitățile riverane începând cu Baziașul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea și Liubcova au fost găsite urmele unor așezări dacice. Dovada cea mai certă sunt așezarea dacică de la Berzasca și o așezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală. Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune: Lângă localitatea Dubova unde există
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
geto-dacii. Comunitățile geto-dacice s-au stabilit aici datorită bogățiilor din zonă, dar și însemnătății strategice. În localitățile riverane începând cu Baziașul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea și Liubcova au fost găsite urmele unor așezări dacice. Dovada cea mai certă sunt așezarea dacică de la Berzasca și o așezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală. Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune: Lângă localitatea Dubova unde există peștera Veterani, aceasta are o importanță religioasă
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
aici datorită bogățiilor din zonă, dar și însemnătății strategice. În localitățile riverane începând cu Baziașul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea și Liubcova au fost găsite urmele unor așezări dacice. Dovada cea mai certă sunt așezarea dacică de la Berzasca și o așezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală. Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune: Lângă localitatea Dubova unde există peștera Veterani, aceasta are o importanță religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care în ,,Monografia ținutului Clisura" tipărită la Oravița în 1934 aduce unele argumente prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât și pentru viitorii cuceritori romani
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât și pentru viitorii cuceritori romani, dar și alte cetăți din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinți inexistenți la acea vreme. Descoperirile arheologice arată că au fost găsite
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
și impresionantă. Tot atât de mult m-a impresionat drumul făcut pănă la Orheiul Vechi, unde m-am deplasat spre a vizita vestigiile arheologice carpato-dunărene-nistrene ale poporului român, și anume cel mai important sanctuar cel de la Butuceni care reprezintă o veche așezare dacică din timpul paleoliticului superior. Pe fundul albiei acestui sanctuar, șerpuiește un râu lung însă nu prea lat, care din spusele unui călugăr bătrân ( de la Sf. Mănăstire ce se află sus pe colină) cu veacuri în urmă, pe acolo treceau corăbii
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zile_de_octombrie_la_chisinau.html [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
Fiicei Risipitoare, p. 219-223) Convingerea Alexandrei-Svetlana că Seva românismului nu va seca este motivată nu atât de cei care încă s-ar mai putea trezi, cât mai ales de purtarea de grijă a Bunului Dumnezeu, ca misiune providențială prin legiunile dacice de eroi, de mărturisitori, de martiri și de sfinți, Surâsuri înflorite în Primăvara cerului Său. Apelul înlăcrimat, ruga fierbinte ca o implorare chiar, a Alexandrei Svetlana, impune o chemare excepțională, sfântă, curat românească, privind ieșirea din încremenire, din nepăsare, din
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
produselor de calitate. MENIURI AROMA CIORBE: Rădăuțeana Burtă Legume Fasole Văcuța MÂNCARE GĂTITĂ: Pulpa pui la tavă Snițel pane de pui Costița de porc Pulpa porc în sos curry Ceafa cu piper verde Tigaie picanta Cotlet în sos brun Tocana dacica Pui vienez Pulpa pui în sos parmezan Pui salsa Snițel parizian Piept pui cu brânză și mărar Somon la grătar în sos de capere PREPARATE DE POST: Varză Iahnie de fasole Sărmăluțe de post Dovlecei pane Parjolute GARNITURI: Cartofi la
Aroma Autoservire by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7120/restaurant-aroma-autoservire [Corola-blog/BlogPost/100118_a_101410]
-
-ului ocupat de hunii lui Atila, fosta Dacie dezmembrată după retragerea Aureliană, adică părăsită de legiunile romane care o apărau, a devenit terenul de pradă al popoarelor migratoare care au lăsat adânci urme. În plus apropierea Otomanilor turci de teritoriile Dacice extra-carpatice, apoi suzeranitatea economico-politică impusă de ei a făcut ca sclavia antichității să dăinuie până aproape de zilele noastre. Despre țările Române unite se poate vorbi doar începând cu Cuza deși cu aproape o jumătate de secol înainte zona între Dunăre
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471366710.html [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
o putere comparabilă cu aceea a imperiului Roman cu care au existat multe diferende in zona de graniță din dreapta Dunării. După cucerirea Daciei de către romani sub regele Decebal[2] a început românizarea (formarea limbii și culturii române) pe tot spațiul dacic cuprinzând lanțul carpatic integral și largi vecinătăți, la est inclusiv câmpia panonică până la Dunăre. În anul 275 au fost terminate retragerile romane datorate puternicelor invazii ale popoarelor migratoare, restabilind granița imperiului roman pe Dunăre. Dacia de atunci, mai mare decât
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
cianură. Povestea aurului de la Roșia Montană este mult mai veche. Ea datează din vremea Imperiului Roman, când romanii au exploatat această mină într-un mod foarte simplu, cu dalta și ciocanul. La acea vreme, Legiunile împăratului Traian au luat aurul dacic la Roma, lăsând în urmă o rețea unică de galerii de 25 km. În prezent, Roșia Montană Gold Co. (RMGC) este deținută în proporție de 80% de compania Gabriel Resources din Canada și doar în proporție de 19,3% de
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
se făcea pentru a corespunde cu credința că împerecherea păsărilor (simbolul primăverii) are loc de ziua Sf. Valentin Legendele povestesc despre Dragobete ca fiind un fecior chipeș și puternic, cunoscut și sub denumirea de “Logodnicul Păsărilor”, pentru că în vechile tradiții dacice el oficia în ceruri nuntă tuturor vietăților de pe pământ. La sate, în dimineața zilei de Dragobete, fetele și băieții porneau în căutarea ghioceilor, viorelelor și tămâioarelor pe care le așezau apoi la icoane și le foloseau pentru diferite descântece și
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_luna_a_dragostei_cornelia_curtean_1392370680.html [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
timpului poate aduce cu sine o anume înțelepciune, o calmare a stărilor intempestive. S-ar putea intrepreta în această cheie invocarea anumitor nume referențiale din arta noastră (Brâncuși, de pildă) sau, nu fără un sens adânc, invocarea firelor cu istoria dacică: “În aripi largi cât Dunărea, mereu cocorii prind apusul / Închis deasupra apei. În linia lui scursă, cuprind opusul Zilei prin drum de chihlimbar / Decebal cu brațe de gigant/ Își scrie drama în zbor de astre. / Însemn și sacrificiu de atlant
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1412775067.html [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape.La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
George Cristinel la 1936 și sfințită pe 2 septembrie 1945, Muzeul de Istorie și arheologie, care de curând a sărbătorit 60 de ani de la înființare, unde am fost primiți cu multă căldură sufletească, instituție ce conservă și păstrează prețioase vestigii dacice și romane. În această zi au mai fost vizitate și alte monumente din localitate. A doua zi, la Geoagiu-Băi( Germisara) au fost vizitate băile termale romane, datând din secolele II-III , reprezentând divinitățile tămăduitoare Aesculap și Hygeea, și unde s-au
ÎN ORGANIZAREA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/In_organizarea_ligii_scriitor_al_florin_tene_1366604184.html [Corola-blog/BlogPost/345940_a_347269]