3,132 matches
-
Recanati este un orășel din centrul Italiei, situat pe țărmul Mării Adriatice, Între mai marile urbe-surori Anconă și Macerata. Merită amintit faptul că din orașul-port Anconă a pornit Traian În cel de-al doilea război dacic (105-106), În care avea să fie Înfrânt Decebal. Tustrele locurile sunt legate și de expedițiile de mai tarziu ale unui alt militar de geniu, Napoleon. Recanati, Însă, avea să se impună Întregii lumi prin geniul artei: aici s-a născut
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
acest capitol - ce poate fi considerat nu un punct final al volumului, ci, mai de grabă, un Epilog Deschis -, firul roș-alb, al Mărțișorului renașterii noastre continue, ca oameni, ca neam, ca țară, se împletește mirific cu vuietul roș-galben-albastru al Stindardului Dacic: capul de lup cu trup de șarpe, dar și cu filonul minunatului basm despre Ființa Limbii Române, la nord și la sud de punctul de frontieră Siret (35 de km până la Cernăuți, exact distanța de la Craiova la Filiași!), despre bătăliile
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de vază al neamului, își poate număra strămoșii români vreme de două veacuri”. Dincolo de un asemenea detaliu biografic și de reconstituire a arborelui genealogic, se impune să observăm că magistrala operă eminesciană este scrisă în limba română, că spiritul zamolxian, dacic și spiritul românesc se regăsesc în toată plenitudinea și vastitatea, în toată profunzimea și altitudinea lor, inconfundabile, în poezia și proza, în teatrul și în publicistica vituperantă, de o actualitate bulversantă și dezarmantă, create de Mihai Eminescu. Autoarea trece, în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
romani orbiți de trufia puterii, precum Dioclețian sau Nero. Martirică moarte - în numele adevărurilor fundamentale perpetuate peste milenii de istoria stră-românilor și a românilor, a celor ce au făurit Culturile Gumelnița, Boian, Vădastra, Cucuteni și Cârcea, capitala Sarmizegetusa, zecile de cetăți dacice și biserici rupestre, Păcuiul lui Soare și Troia, bisericile din lemn și icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică. Trăiește în Țara Zarandului ca o preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
tot pe Voichița, că mi-a rupt inima." Dălți, tesle, fierăstraie, ciocane, cazmale de miner, zăbale de frâu, undițe, săgeți, pinteni de os, diademă din fir de aur, de tip ungaro-român, necropole și perle celtice, harnașamente scitice, brâu avar pieptene dacic, fibulă Pelta sarmată, statuete romane de bronz (Mercur și Fortuna), idolul plat de Vatin, paloșul de fier Akinakes, de-acum șapte milenii. ,Dumnezeu că vrea, pământul crăpa, Sfetil se-ntrupa. Dumnezeu că vrea, tronul lui în cal murg se prefăcea
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
Ceaușescu Spuneam în articolul Armonia din Pleiade, comentând imaginea lui Orfeu în poemul Memento mori, că voi reveni asupra altor sensuri pe care Eminescu le conferă mitului legendarului poet. O fac acum referindu-mă de data asta la poemele postume dacice Sarmis și Gemenii. Poemele fac parte dintr-un proiect vast rămas, ca atâtea altele, neîncheiat. Fragmente importante din Sarmis au fost utilizate în Scrisoarea a IV-a, iar din Gemenii în Rugăciunea unui dac. Iată pe scurt subiectul celor două
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
al geților domnind, evident, la Sarmizegetusa, logodit cu prea frumoasa Tomiris. El este frate geamăn cu Brigbelu. Dacă numele de Sarmis, personaj frecvent întâlnit în literatura română a secolului al XIX-lea, este derivat încă din Renaștere din numele capitalei dacice, numele de Brigbelu constituie o problemă neelucidată. în chip misterios Brigbelu dă o josnică lovitură: își detronează fratele și îi fură logodnica! Toată lumea este convinsă de moartea lui Sarmis certificată de marele preot și printr-o procedură magică. în consecință
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
Toată lumea este convinsă de moartea lui Sarmis certificată de marele preot și printr-o procedură magică. în consecință, liniștit, Brigbelu își sărbătorește încoronarea și nunta. La ceremonia nupțială participă ca invitați conducătorii țării - "voevozii, boiarii după treaptă" - și zeii panteonului dacic: Zamolxis, Soarele, Luna; toți comesenii ascultă fermecați faptele mitice ale strămoșilor cântate de un aed, orb, asemenea lui Homer - "când spune cântărețul povești din alte vremuri/ de regi de-a căror fapte te miri și te cutremuri" -, sau râd de
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
o lume literară culpabilizată de moartea lui Labiș, dispusă să accepte un alt tînăr purtător de stindard al ,,luptei cu inerția", dar nu și altă modalitate de a scrie. Nichita va trebui să renunțe, printre altele, la poezia ,,mitului național", dacic în spiritul lecturilor din Pârvan și Eminescu (evocarea Sarmisegetuzei într-un poem, îi va pricinui destule neplăceri) și prea ,,gîndirist" în imagistica ortodox-autohtonă din agrestele lui cîntece haiducești, desfășurate în decorul hibernal al munților străbuni acoperiți de zăpezile eterne. Va
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
și o paradigmă proprie, criptică, în care subiectivitatea de abordare este nestingherită, generând, de cele mai multe ori, un hiatus, care poartă amprenta sa, în fluxul cultural. De pildă, în proza fantastică, lupul Dionis stabilește, prin nume și comportament, relația cu simbolul dacic: poartă nume de zeu și este o călăuză, atotștiutoare și binevoitoare, în destinul protagonistului (Trubadurul Acial). Însă, într-O poveste cu lupi, se relatează cum bunicul autorului, forțat de împrejurări, a reușit să treacă, făcându-și loc cu genunchii, printr-
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
consoanei difuze “f” și a celei mai luminoase vocale “a”), intermitentă, ca o aducere-aminte din alte vieți, și salvatoare într-o clipă de vulnerabilitate, care putea să-i fie fatală eului poetic. În această privință, comportamentul Lupului trimite la animismul dacic, la întâmplarea din Povestea cu lupi, dar, mai ales, la întreaga poetică a avatarurilor, rezumată în Reminiscență: Oștenii tulburi, strânși în grea armură. Oștenii tulburi, care stau deoparte, Privindu-ne, din tulburea lor moarte, Din viața lor hieratică și dură
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
soare... XXIX. SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
devenirii noastre Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi. Citește mai mult Să ne amintim de Eminescuîn secolul de lupte răvășitDin traci s-a înălțat către zenitLuceafărul poporului român ținuturilor dacice stăpân.Plecarea lui în lumi necunoscuteA-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glieSă ne jertfim, să nu fim colonie.Chemat de Zeu să lumineze-n haosEl n-a-ncetat pe-un drum fără repaosSă mângâie cu raza
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Pământului, căreia incașii îi sacrificau lame sau alte animale. Atât Pachamama, cât și Inca sunt zeități venerate și în zilele noastre de către peruvieni. Elemente mitologice (precum șarpele, sacrificiile) și tipul comun de civilizație alpină fac ca între culturile incașă și dacică să existe un paralelism interesant.
Agenda2003-35-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281410_a_282739]
-
041 sau 0722 376 115. C. C. Îmbrăcăminte ecologică l Confecții din cânepă Începând din această săptămână, S.C. „Pif“ S.R.L. a pus în vânzare, prin intermediul punctului de vânzare din incinta firmei (str. Preyer nr. 40), o nouă colecție de vestimentație ecologică „Dacica“ (colecție care a fost prezentată în cadrul manifestării „Ziua Cânepei“, ce s-a desfășurat joi, 12 iunie, la Lovrin). Sunt puse în vânzare fuste lungi și scurte la prețul de 350 000 de lei, pantaloni, între 350 000 și 500 000
Agenda2003-24-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281124_a_282453]
-
cazurile de interes public. Iar „Roșia Montană Gold Corporation“ este o companie majoritar privată. România a semnat CEDO, prin urmare autoritățile române nu pot aproba legal nici o strămutare. Nu trebuie uitată nici existența în zonă a unor vechi situri arheologice dacice și romane, Roșia Montană fiind cea mai veche așezare minieră atestată documentar din România, cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Zona a fost protejată până în 1977, fiind considerată Patrimoniu Universal UNESCO. Pe de altă parte, proiectul va reprezenta un impediment
Agenda2004-8-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282082_a_283411]
-
a concediului. Numele unor personalități ale culturii și civilizației române, precum Constantin Brâncuși, Tudor Vladimirescu sau Ecaterina Teodoroiu se leagă de acest oraș. Numele orașului provine de la târgul ce se organiza odinioară pe malul Jiului, localitatea datând încă din perioada dacică, dar apare prima oară menționată în documente în 1406. Municipiul Târgu Jiu are privilegiul de a deține monumentalele opere brâncușiene Masa tăcerii, Poarta sărutului sau Coloana fără sfârșit, simbol al spiritualității și al geniului românesc. Din oraș, turiștii ajunși în
Agenda2003-49-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281810_a_283139]
-
care participă invitați din județele Sibiu, Brașov și Caraș-Severin. După cum ne-a informat președintele clubului, dl ing. Mihai Goloșie, expediția, organizată cu sprijin tehnic și material din partea unui club similar din Canada, are ca temă relevarea unor elemente de paleoinginerie dacică. ( O. N.) Post de poliție De săptămâna aceasta, în clădirea Școlii cu clasele I-VIII din cartierul Sânnicolau Mic din municipiul Arad funcționează un post de poliție. În viitorul apropiat, în acest cartier va fi înființat și un post de
Agenda2003-30-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281284_a_282613]
-
sunt foarte apreciate atât de locuitori, cât și de turiști. Printre obiectivele turistice ale zonei amintim: Muzeul sătesc din Rășinari, localitate unde se află și casele memoriale Octavian Goga și Emil Cioran, Muzeul de la Sibiel, Cetatea scurtă din Orlat, Cetatea dacică de lângă Tilișca, Biserica cetate din Cristian etc. De o frumusețe aparte este și Biserica din Cisnădioara, așezată în vârful unei movile de 70 m înălțime, denumită Dealul Cetății. La ieșirea din Cisnădioara se află un monument natural de o importanță
Agenda2003-45-03-45-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281698_a_283027]
-
aflându-se dirijorii Nicolae Șincari, Doina Bocșa, Ioța Bugarschi, Emanuel Alăzăroaie. Miercuri, 10 decembrie, ora 18, vor cânta, sub bagheta dirijorilor Flóra Tóth, Achim Pele, Hindrich Sándor, Nicolae Belean, lucrări corale din creația românească și universală, Corul de femei „Carmina Dacica”, Corul „Harmonia” al Comunității Baptiste, Corul „Szabolcska Mihály” al Bisericii Reformate, Corul „Melos” al profesorilor de religie din Timișoara. Corul „Laudes Christi” al Bisericii Adventiste de Ziua a 7-a, Corul „Filocalia” al Ligii Tineretului Ortodox și Corul Bărbătesc „Eclasia
Agenda2003-49-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281790_a_283119]
-
Se apropie timpul constituirii celei de-a doua tabere Zamolxis 2009, între 7-12 septembrie. Plec în Munții Bucegi cu două zile mai devreme. Nu numai că mă voi întâlni cu constituienții taberei, dar vreau să continui proiectul meu cu vetrele dacice și să îmbunătățesc aria altarului de la Sfinx. Cu telecabina ajung la Babele. Vremea s-a înrăutățit considerabil. Aici este ploaie și furtună cu piatră. Abia reușesc să ajung la timp să mă adăpostesc la Cabana Babele. Spre seară vremea s-
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
ne pregătim de drum. Vasile va rămâne cu ceilalți până la terminarea taberei Zamolxis 2009 septembrie. Schimbăm ultimele impresii asupra celor întâmplate ieri și astăzi când apare un moment inedit. Doi protagoniști ai taberei noastre vor să se căsătorească în rit dacic zamolxian. Nu avem experiență în acest domeniu, dar spiritul creator care ne animă ne va inspira ce să facem. Vom crea un cadru natural inedit. Cei doi, înveșmântați în ținută „dacică”, sunt urcați pe două pietre. Ceremonia va fi oficiată
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
ai taberei noastre vor să se căsătorească în rit dacic zamolxian. Nu avem experiență în acest domeniu, dar spiritul creator care ne animă ne va inspira ce să facem. Vom crea un cadru natural inedit. Cei doi, înveșmântați în ținută „dacică”, sunt urcați pe două pietre. Ceremonia va fi oficiată de Zâna Apelor. Viitorul cuplu au și nași dacici. Noi participanții, zâne și daci liberi, costumați ca de zi de sărbătoare, oferim binețe mirilor. Evenimentul deschide astfel posibilitatea sudării legăturilor de
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
spiritul creator care ne animă ne va inspira ce să facem. Vom crea un cadru natural inedit. Cei doi, înveșmântați în ținută „dacică”, sunt urcați pe două pietre. Ceremonia va fi oficiată de Zâna Apelor. Viitorul cuplu au și nași dacici. Noi participanții, zâne și daci liberi, costumați ca de zi de sărbătoare, oferim binețe mirilor. Evenimentul deschide astfel posibilitatea sudării legăturilor de iubire în prezența focului sacru zamolxian. Se înfiripă în această direcție un nou imaginar spiritual. Suntem toți foarte
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]