81 matches
-
personajele care nu ți-au plăcut? Argumentează într-un scurt text pe care să-l prezinți clasei. 3.6.Aplicații Studiul de caz l-am aplicat la cl. a XI-a, programul prescriind 7 studii de caz obligatorii: Latinitate și dacism Formarea conștiinței istorice Rolul literaturii în perioada pașoptistă Criticismul junimist, etc. Ex. Simbolismul european Direcții de investigație * Tehnici poetice simboliste (simbolul, sinestezia, vagul și sugestia) * Stări și atitudini (sentimentul efemerității, spleenul, apăsarea monotoniei existențiale, trăirile obsesionale, artificializarea și estetizarea vieții
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
și-au construit colecțiile din această perspectivă și au utilizat metoda comparativistă pentru a putea identifica elementele antice (În special greco-romane) În folclorul românesc: instrumenta lizate, acestea susțineau cauza unității, vechimii și continuității etnice a românilor. În perioada interbelică, revelația dacismului a deschis o nouă fereastră spre căutarea rădăcinilor arhaice ale mitologiei folclorice. Perspectiva dacică a fost Îmbrățișată apoi cu mult entuziasm, Începând din anii ’70, de o seamă de cercetători, care, În consens cu intențiile propagandistice ale comunismului-național, au pus
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a urgențelor istoriei, care le animă toate inițiativele. Scrise de un om cultivat, cu stringența expresiei (reflex al exercițiului poetic, poate), romanele (mai ales al doilea) datează totuși, din cauza ideologizării ad-hoc, în spiritul naționalismului practicat oficial în anii 1970-1989 (exaltarea dacismului, imaginea deformată a străinului etc.). Două drame istorice într-un act evocă episoade-cheie din activitatea lui Avram Iancu imediat după 1848-1849 (Iancu și Pajura) și din viața lui Tudor Vladimirescu, ajuns domn (Capul din fântână). Piesele apasă pe inflexibilitatea eroilor
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
de imaginea ruperii timpului în două printr-un uriaș stâlp de foc și de metafora unui dans pasional al ființei, în care se răsfrâng umbrele vieții și ale neantului, precum și umbra lui Hristos. În Somn de lup (1990) predominant este dacismul ancestral al sufletului, proiectat în fantomele lupilor, călăuzite de un sentiment al pustiului și al nopții, ca în istoria neamului românesc. „Poet substanțial în descendență nichitiană” (Eugen Simion), M. este deopotrivă un autor cultivat și modern, care își transpune estetic
MATEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
Călinescu, Liviu Papuc, Cornelia Gagos de la BCU Iași, cărora le mulțumesc și pe această cale. Pot fi citate și alte nume „ideologice” ale artei și literaturii, subordonate de multe ori marilor paradigme ideologice: sociologism, realism socialist, proletkult, protochronism, ceaușism, tracism (dacism) etc. Din prima categorie pot fi citați Virgil Teodorescu (1909-1978), președinte al Uniunii scriitorilor În anii 1970, apropiat, se spune, lui Nicolae Ceaușescu; În a doua, Gellu Naum (1915-2001), În a treia, Geo Bogza (1908-1993). Vezi unele dintre reperele bibliografice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de cultură, Teoria dirijării de Ambrozie Melinte ș.a.) și, fără manifestări șovine, sunt blamate - în concepția utilitaristă și tezistă asupra artei - demisiile de la militantismul național. Comentarii și texte literare sunt consacrate unității culturale românești, tradiției și datinilor, temei obsedante a dacismului și a Marii Dacii. Ca exponenți ai acestor valori, un ciclu susținut de Ion C. Pojana promovează Figuri arădene (Teodor Botiș, Augustin Aron Hamsea, Ioan Suciu). Literatura publicată e modestă. Versuri semnează (printre mulți, inclusiv directorul revistei) D. Iov, Grigore
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
unei literaturi ce se adresa mai ales cititorului simplu. Atractivă prin tematică și realizare artistică, această literatură era totodată și accesibilă, dar nu în dauna calității și nici prin apelul la mijloace ieftine, de foileton senzațional, sau prin excesul de dacism, de ruralism, de „romantică a ciobăniei”, care caracterizează unele texte tipărite în alte periodice. T. a făcut astfel operă de educație artistică, stimulând gustul pentru lectură, trezind interesul pentru activitatea literară și promovând scrierile originale, în spiritul unei tradiții ilustrate
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
versuri pentasilabice, cele mai izbutite ale autorului, unde combină motivul fortuna labilis și ideea privind evoluția ciclică a popoarelor. După un memento al trecutului glorios, vorbind de biruințele dacilor asupra romanilor (Z. se situează, ca și Naum Râmniceanu, pe pozițiile dacismului), el revine asupra contemporanilor și îi avertizează pe cei puternici de instabilitatea măririlor, reflectând că toate în lume „nasc, cresc, au moarte”. Providențialist, Z. vede evenimentele istorice guvernate de imanența legii morale totdeauna biruitoare. Domnia lui Ioan-vodă Caragea alcătuită întâi
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
D. Iov, Emil Zegreanu, Petre Paulescu, V. Spiridonică, Constantin Virgil Gheorghiu (Mucenica) ș.a. Se publică proză de C. Gane, Iordache Răducu, Ion Țolescu-Văleni, Victor Papilian (Fotografia). Eseuri și articole diverse scriu Ion Codrea (Epicureism), Petre Paulescu (Autohtonism), Vladimir Dogaru (Latențele dacismului), C. Moraru-Balș (Singurătatea creatoare), V. Oprescu-Spineni (Tematica poetică a lui Sfarmă Piatră), V. Copilu-Cheatră (Visătorii moților). Ion Potopin semnează un necrolog Gib I. Mihăescu. Revista găzduiește și cronici la cărți recent apărute: Emil Botta, Trântorul, Ion Șiugariu, Trecere prin alba
MUNŢII APUSENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
continuității elementului român în Dacia. Combate defăimările străine („hulele ungurenilor”) cu argumente preluate din Miron Costin sau din stolnicul Constantin Cantacuzino, susținând că „patrioții” nu și-au părăsit țara. Atenuează însă exagerările puriste ale lui Petru Maior, afirmând cu mândrie dacismul (își luase, de altfel, pseudonimul Dac). Cronicarul enumeră cetățile romane rămase, amintește de năvălirile barbarilor și de imperiul Asăneștilor, pentru a ajunge la descălecatul lui Radu Negru de la 1290. Următoarele două capitole ale cronicii, ce au un caracter compilativ, rămân
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
de un text intermediar francez. Obsesia lui B., unul dintre primii noștri arheologi, era aceea de a explora fondul străvechi dacic, pentru a reconstitui o mitologie românească. Înainte de B. P. Hasdeu, formulează, în articole (dar și în unele poezii), teza dacismului. Propunând însă ipoteze riscante, se expune ironiilor, A. I. Odobescu zeflemisindu-l în maniera lui spirituală, ca întotdeauna. Însemnările de călătorie ale lui B. dezvăluie bune însușiri de prozator. Dar el obține performanța scriitoricească în gazetărie. După întoarcerea din exil, se
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
1979), un foarte serios și aprofundat studiu. Pe lângă originalitatea temei, impun bogăția informației, coerența construcției, rigoarea argumentației și, nu în ultimul rând, eleganța și percutanța stilului. Dominându-și subiectul, autoarea reușește nu doar un excelent expozeu al evoluției ideii de dacism (de la primii cronicari, trecând prin Școala Ardeleană, până la Eminescu), ci și o incitantă analiză a creației câtorva dintre romanticii noștri preocupați de temă, fie în calitate de ideologi: Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Cezar Bolliac, B. P. Hasdeu, fie de artiști, prelucrători ai
BABU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
sine, A. se atașează filonului tradiționalist. Treptat, acest filon va fi tot mai apreciat de oficialitatea literară, pe măsura apropierii de sfârșitul anilor ’80. Tradiționalismul poetului se reliefează nu doar în preferințele tematice (folclorism explicit, aluzii retorice cu trimiteri la dacism, rescrieri de balade - precum Legenda Mănăstirii Argeșului), cât mai ales în prozodie. A. cultivă versul și strofa clasice, rima rară, combinațiile lexicale inedite. De aici o serie de poezii cu pretexte „ancestrale”, cu atmosferă vag folclorică. În cele mai bune
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
lacune, valorificând cuvinte de origine dacă (sâmbure, gheară, curpăn, năpârcă, a anina, pârâu, mal, sterp, aprig, balaur, mistreț, burtă, mânz, aidoma, gard, șopârlă, vatră, scrum, baltă, grumaz, gușă etc.), alcătuiește, utilizând preponderent termeni din această categorie, un indirect omagiu închinat dacismului și, totodată, un avertisment: Te bucură, moșule, baciule, de zestrea bordeiului, / brazii, gorunii, păstrează-i ca brâie de viscol..., fiindcă, oricum, ajungem, suntem / pe marginea genunii. Un vădit atașament față de strămoși, față de pământul natal, față de tot ce constituie zestrea neamului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Pactul cu moartea sfârșește în ironie: "O să mor brusc și frumos, / Lăsând în urmă primire surdă indiferentă (...) / O să mă legăn în moartea mea ca-ntr-un hamac" (Scherzo). Persistă în metafizica Anei Blandiana ideea netemerii de moarte a dacilor, însă dacismul său, trecut prin Eminescu, se constituie într-o soluție iluzorie, într-un Amân mereu. Luciditatea destramă mitul: O, de-aș avea riscanta credință a dacilor Orice secundă să simt că-mi înapoiază milenii, O, de-aș avea absurda credință a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
componența și noblețea originii noastre în evoluția ei spre prezent și spre viitor. Trebuie remarcat faptul că o dată cu apropierea de perioada 1960-1975, în evocarea istorică se cuprind tot mai multe implicații meditative generate de misterul începuturilor, de fantasticul legendar și "dacismul epocii luminilor" (Paul Cornea) al lui Hașdeu. Evocarea istorică devine programatică până la manieră, în poezia de azi, acolo unde talentul este palid și primează voința de-a scrie cu orice preț. Poeții de azi, foarte mulți la număr, ancorează într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
latinitate și fond vechi. Familia lor se numește Pop și abia cu tatăl lui Ovid Densusianu, Aron, pentru a putea fi deosebit de ceilalți elevi la gimnaziu, i s-a spus Densusianu. Iată cum numele satului împrumută și fiilor săi din dacismul lui, de la Densuș, Densusianu . Ovid Densusianu s-a născut la 29 decembrie 1873, la Făgăraș. Fiu al lui Aron Densusianu, profesor la Universitatea din lași, nepot al lui Nicolae Densusianu, istoric al revoluției lui Horia, Ovid Densusianu aparține unui neam
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
românești amintite mai sus este stăruința asupra perioadei național-comunismului și a miturilor sale politice, așezate cu abilitate "într-un raport de continuitate cu ceea ce se considera a fi istoria reală a țării". Clișeele mentalului tradițional (originile dacoromâne, cu accentul pe dacism, ca în toate miturile izolaționiste, mitul unității, ce ocupă un loc important și în cartea clasică a lui Raoul Girardet, mitul "cetății asediate", victimizarea românilor, supuși adversităților celorlalți etc.) se vor vărsa din paginile unor publicații de tristă amintire (gen
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
perioadă absoarde totuși o influență romantică sensibilă în pozitivarea retrospectivă a dacilor. Dacă la cărturarii luminiști ardeleni dacii nu erau demni de atenție istoriografică, odată cu mutația romantică are loc o schimbare de optică, a cărei zenit se va împlini în dacismul care va irumpe în cultura română prin lucrările lui Nicolae Densusianu. Primul pas în această direcție a fost făcut chiar în interiorul paradigmei latiniste, prin valorizarea bravurii militare a dacilor, și în special prin admirarea spiritului de neatârnare manifestat de către aceștia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apoi trială (paradigma substrat-strat-adstrat a lui Iorga). Aceste schimbări survenite în genetica românească sunt răsfrângeri tardive ale prefacerilor petrecute în avangarda reflecției istoriografice. Cristalizarea progresivă a filonului dacic în conștiința romanticilor români, transformată ulterior într-un autentic program cultural al dacismului, a fost examinată minuțios de către O. Babu-Buznea (1979). În stadiu embrionar, dacismul virtual se găsește încă în scrierile Stolnicului Constantin Cantacuzino, singurul din tradiția cronicărească ce nu doar că respinge teza exterminării, susținând în schimb continuitatea dacilor, ci și formulează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românească sunt răsfrângeri tardive ale prefacerilor petrecute în avangarda reflecției istoriografice. Cristalizarea progresivă a filonului dacic în conștiința romanticilor români, transformată ulterior într-un autentic program cultural al dacismului, a fost examinată minuțios de către O. Babu-Buznea (1979). În stadiu embrionar, dacismul virtual se găsește încă în scrierile Stolnicului Constantin Cantacuzino, singurul din tradiția cronicărească ce nu doar că respinge teza exterminării, susținând în schimb continuitatea dacilor, ci și formulează prima variantă a doctrinei daco-romane a etnogeniei românești. La baza sa stă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
motivul pentru care latinismul ca program cultural-politic nu doar că a apărut și s-a afirmat cel mai plenar în Ardeal unde a continuat să rămână doctrina identității naționale mult după ce în principate latinismul a devenit anacronic -, ci și că dacismul și-a făcut apariția în afara arcului carpatic. Succesele politice ale principatelor dunărene, culminate cu cascada unirii-independenței-regatului, a creat contextul propice pentru înlocuirea doctrinei defensiv-emancipatoare a latinismului cu programul ofensiv-afirmator al dacismului. Dacă prima era o idee integratoare aspirând la acceptarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în principate latinismul a devenit anacronic -, ci și că dacismul și-a făcut apariția în afara arcului carpatic. Succesele politice ale principatelor dunărene, culminate cu cascada unirii-independenței-regatului, a creat contextul propice pentru înlocuirea doctrinei defensiv-emancipatoare a latinismului cu programul ofensiv-afirmator al dacismului. Dacă prima era o idee integratoare aspirând la acceptarea românilor în rândul popoarelor europene la un nivel de paritate etnico- națională, dacismul s-a manifestat ca idee delimitatoare prin intermediul căreia românii au dorit să își sublinieze specificitatea și originalitatea în cadrul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
culminate cu cascada unirii-independenței-regatului, a creat contextul propice pentru înlocuirea doctrinei defensiv-emancipatoare a latinismului cu programul ofensiv-afirmator al dacismului. Dacă prima era o idee integratoare aspirând la acceptarea românilor în rândul popoarelor europene la un nivel de paritate etnico- națională, dacismul s-a manifestat ca idee delimitatoare prin intermediul căreia românii au dorit să își sublinieze specificitatea și originalitatea în cadrul concertului popoarelor în cadrul cărora își făcuse cu greu loc (Babu-Buznea, 1979, pp. 38-39). După ce terenul este brăzdat de Mihail Kogălniceanu cu a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
făcuse cu greu loc (Babu-Buznea, 1979, pp. 38-39). După ce terenul este brăzdat de Mihail Kogălniceanu cu a sa faimoasă denunțare a romanomaniei, răscolit de Alecu Russo și însămânțat de Cezar Bolliac (autor al unui însemnat studiu "Despre daci" în 1858), dacismul țâșnește în conștiința romantică românească prin Hasdeu. "Fantasmagorico-galvanicul înviitoriu al dacilor" cognomenul sarcastico-elogiant îi aparține latinistului V.A. Urechia a dat publicării în 1860 decisivul studiu Perit-au dacii? în care afirmă paradigma duală și egalitară, daco-romană, a formării naționalității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]