81 matches
-
lexicală de singular terminată în grupul fonetic -aj (sufix lexical sau fără caracter morfematic): arbitraj/arbitraj-e, sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul - ism, morfem lexical sau simplu grup fonetic: dacism/dacism-e, balcanism/balcanism-e, silogism/silogism-e, sofism/sofism-e, truism/truism-e etc.; • substantive formate de la infinitiv, prin sufixul -et(ăt): strigăt/strigăt-e, geamăt/gemet-e, plesnet/plesnet-e, foșnet/foșnet-e, scrâșnet/scrâșnet-e etc. sau terminate în acest grup fonetic: capăt/capet-e, sunet/sunet-e; • substantive
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
contrainformații, contraofertă, contraperformanță, contrasens, contraserviciu; − diverse substantive care sunt evident preexistente primei ediții a DOOM-ului, dar au fost omise din diverse motive 1: afurisit, ales, arcanul, aschimodie, baș, băltărețul, bebeluș, boancă, bonsoar, botoșel, capra, cascadorie, călușul, căpșunică, chindia, cincisprezecime, dacism, decorațiune, diliu (dilie), drenă, eu, fărșerotă, făzăniță, fricativă, geacă, geminată, guturală, hopa mitică, împielițatul, învățat, labie, mătănii, măturelele, meglenoromâncă, păstăioasă, planetară, plecat, posesie, probațiune, pufulete, răposat, sălățică, sărățea, semigreu sictir, sit, socată, sonor, stagiatură, străromână, tâlv, transcripțiune, transformaționalism, șorecie, țăndărică
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
a cunoscut trecerea gepizilor, goților, avarilor. Au fost descoperite așezări organizate anterioare secolului al XIV-lea, iar diplome imperiale de pe timpul lui Iancu de Hunedoara atestă existența unor juzi și voievozi stăpâni de cetăți și de pământuri,dinaintea pătrunderii maghiare. Dacismul locurilor este atestat de denumirile vechi de ape și localități - Apșa, Borșa, Sighet, a munților Besaba, Dârmoxa, Codrata, etc. Urmașii dacilor liberi au rezistat cuceririlor din perioada feudală, atrăgând prin potențialul lor militar securitatea altor regiuni locuite de români. De
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
continuității elementului român în Dacia. Combate defăimările străine („hulele ungurenilor”) cu argumente preluate din Miron Costin sau din stolnicul Constantin Cantacuzino, susținând că „patrioții” nu și-au părăsit țara. Atenuează însă exagerările puriste ale lui Petru Maior, afirmând cu mândrie dacismul (își luase, de altfel, pseudonimul Dac). Cronicarul enumeră cetățile romane rămase, amintește de năvălirile barbarilor și de imperiul Asăneștilor, pentru a ajunge la descălecatul lui Radu Negru de la 1290. Următoarele două capitole ale cronicii, ce au un caracter compilativ, rămân
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
de cultură, Teoria dirijării de Ambrozie Melinte ș.a.) și, fără manifestări șovine, sunt blamate - în concepția utilitaristă și tezistă asupra artei - demisiile de la militantismul național. Comentarii și texte literare sunt consacrate unității culturale românești, tradiției și datinilor, temei obsedante a dacismului și a Marii Dacii. Ca exponenți ai acestor valori, un ciclu susținut de Ion C. Pojana promovează Figuri arădene (Teodor Botiș, Augustin Aron Hamsea, Ioan Suciu). Literatura publicată e modestă. Versuri semnează (printre mulți, inclusiv directorul revistei) D. Iov, Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
Călinescu, Liviu Papuc, Cornelia Gagos de la BCU Iași, cărora le mulțumesc și pe această cale. Pot fi citate și alte nume „ideologice” ale artei și literaturii, subordonate de multe ori marilor paradigme ideologice: sociologism, realism socialist, proletkult, protochronism, ceaușism, tracism (dacism) etc. Din prima categorie pot fi citați Virgil Teodorescu (1909-1978), președinte al Uniunii scriitorilor În anii 1970, apropiat, se spune, lui Nicolae Ceaușescu; În a doua, Gellu Naum (1915-2001), În a treia, Geo Bogza (1908-1993). Vezi unele dintre reperele bibliografice
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sine, A. se atașează filonului tradiționalist. Treptat, acest filon va fi tot mai apreciat de oficialitatea literară, pe măsura apropierii de sfârșitul anilor ’80. Tradiționalismul poetului se reliefează nu doar în preferințele tematice (folclorism explicit, aluzii retorice cu trimiteri la dacism, rescrieri de balade - precum Legenda Mănăstirii Argeșului), cât mai ales în prozodie. A. cultivă versul și strofa clasice, rima rară, combinațiile lexicale inedite. De aici o serie de poezii cu pretexte „ancestrale”, cu atmosferă vag folclorică. În cele mai bune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
personajele care nu ți-au plăcut? Argumentează într-un scurt text pe care să-l prezinți clasei. 3.6.Aplicații Studiul de caz l-am aplicat la cl. a XI-a, programul prescriind 7 studii de caz obligatorii: Latinitate și dacism Formarea conștiinței istorice Rolul literaturii în perioada pașoptistă Criticismul junimist, etc. Ex. Simbolismul european Direcții de investigație * Tehnici poetice simboliste (simbolul, sinestezia, vagul și sugestia) * Stări și atitudini (sentimentul efemerității, spleenul, apăsarea monotoniei existențiale, trăirile obsesionale, artificializarea și estetizarea vieții
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Într-o lumină cât mai favorabilă, el Îi asimilează cu geții, cărora le conferă o civilizație strălucită. Fără voia lor, dacii i-au servit atât pe goți, cât și pe comuniștii români!) Nici un specialist autentic nu a aderat la teza dacismului pur. Ea a fost Îmbrățișată de falși cercetători-activiști ai partidului comunist, ca și de diverși intelectuali naționaliști, lipsiți de pregătire istorică. Unii români s-au lăsat tentați. S a dezvoltat astfel un curent de opinie care se manifestă și astăzi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ei! Invocată de latiniști, obsedați de noblețea și puritatea sângelui românesc, exterminarea dacilor a servit În egală măsură teza imigraționistă: ce argument mai bun decât golirea Daciei de populația ei autohtonă? Și invers, neromanizarea dacilor, susținută de extrema naționalistă a dacismului pur, nu face decât să ofere argumente, În măsura În care toți lingviștii serioși consideră româna ca limbă romanică, ipotezei expansiunii românilor și limbii române din afara spațiului actual al României. Pe ce se bazează imigraționiștii? „Tăcerea izvoarelor“ dă de gândit, fără a fi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românii sunt vijelii mărețe, Turbate, mândre, aspre ca orice vijelie, Dară și trecătoare ca ele. Iar stejarul Poporului meu tare ridică ș-azi în vânturi Întunecata-i frunte și proaspăta lui frunză..." Episodul "cetatea Sarmisegetuzei" (ocultat de critică, probabil pentru "dacismul" său) este semnificativ pentru a revela singularitatea imaginarului eminescian: "arfa" sa poate ridica "stâncă pe stâncă" într-o construcție de mare forță arhitecturală. Fragmentul din Memento mori e, cu siguranță, un răspuns la întrebarea lui Odin: Mai stă-nrădăcinată-n
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
unei literaturi ce se adresa mai ales cititorului simplu. Atractivă prin tematică și realizare artistică, această literatură era totodată și accesibilă, dar nu în dauna calității și nici prin apelul la mijloace ieftine, de foileton senzațional, sau prin excesul de dacism, de ruralism, de „romantică a ciobăniei”, care caracterizează unele texte tipărite în alte periodice. T. a făcut astfel operă de educație artistică, stimulând gustul pentru lectură, trezind interesul pentru activitatea literară și promovând scrierile originale, în spiritul unei tradiții ilustrate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
a urgențelor istoriei, care le animă toate inițiativele. Scrise de un om cultivat, cu stringența expresiei (reflex al exercițiului poetic, poate), romanele (mai ales al doilea) datează totuși, din cauza ideologizării ad-hoc, în spiritul naționalismului practicat oficial în anii 1970-1989 (exaltarea dacismului, imaginea deformată a străinului etc.). Două drame istorice într-un act evocă episoade-cheie din activitatea lui Avram Iancu imediat după 1848-1849 (Iancu și Pajura) și din viața lui Tudor Vladimirescu, ajuns domn (Capul din fântână). Piesele apasă pe inflexibilitatea eroilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
latinitate și fond vechi. Familia lor se numește Pop și abia cu tatăl lui Ovid Densusianu, Aron, pentru a putea fi deosebit de ceilalți elevi la gimnaziu, i s-a spus Densusianu. Iată cum numele satului împrumută și fiilor săi din dacismul lui, de la Densuș, Densusianu . Ovid Densusianu s-a născut la 29 decembrie 1873, la Făgăraș. Fiu al lui Aron Densusianu, profesor la Universitatea din lași, nepot al lui Nicolae Densusianu, istoric al revoluției lui Horia, Ovid Densusianu aparține unui neam
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Est sedusă de politici totalitare. Numeroși intelectuali s-au opus obscurantismului ideologic și crimei politice. Cîteva dintre marile personalități ale vremii (Eugen Lovinescu și aproape toți criticii literari de seamă, apoi, Zeletin, Ralea și alții) au polemizat cu ortodoxismul, cu dacismul, cu Garda de Fier și cu naționalismele de toate spețele. Conduita pro-occidentală este perfect identificabilă în interbelic. Cultura română majoră a epocii se naște din ea. în parte, impresia că printre intelectualii români de odinioară au predominat cei de extremă
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
întreagă de poeme de Victor Tulbure cu supratitlul „Soarele României”. O variație a temei patriei o reprezintă întoarcerea la originile latine, cu ilustrații de monede sau fragmente de sculpturi. Cîteodată, așa cum se întîmplă, de pildă, în numărul 23, latinitatea și dacismul sînt amestecate probabil din greșeală, pentru că o poezie argheziană intitulată „Latium” este ilustrată cu două monede dacice de la Muzeul din Baia Mare. Oricum, patria e indisolubil legată de istorie, așadar multe prime pagini ale Gazetei literare vor suporta în această perioadă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
său și traseele întortocheate ale readucerii în atenție a Blajului îngenuncheat. Aș spune, în încheiere, că recuperarea acestei porțiuni însemnate din istoria noastră culturală întârzie nepermis de mult. Și, pe fondul de devergondaj cultural al momentului, această absență facilitează reapariția „dacismului” (mai corect spus: tracomaniei) și neo-protocronismului, care amintesc, halucinant, de întunericul ultimului deceniu ceaușist. Nu ne cultivăm adevărata natură - pe care tradiția blăjeană a marcat-o atât de fructuos -, dar facem loc imposturii „plăcuțelor de la Sinaia”, pe care s-ar
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
Nu. Fondul nostru, cu care am umplut de fiecare dată formele străine, a fost fondul acela nelatin a cărui revoltă o saluta Blaga în 1921. Fondul acesta ne-a dus spre ce e mai rău în noi, spre tracism, spre dacism, spre protocronism, deci spre toată partea răsăriteană, balcanică a sensibilității și civilizației noastre, spre toată această ortodoxie care ne ține ancorați aici, undeva între Bizanț și Kiev, și de câte ori am vrut să umplem formele cu fondul ăsta au ieșit tensiuni
În labirintul tranzi]iei (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5700_a_7025]
-
în comunitatea supranațională de care țineau firesc, în Europa, cu alte cuvinte, s-a născut în ei impulsul contrar, izolaționist sau aspirînd la un alt spațiu spiritual, cum ar fi acela răsăritean, s-au produs "revolta fondului nostru nelatin", tracismul, dacismul și celelalte. Mi-e greu să găsesc acum o explicație satisfăcătoare pentru excepțiile cu pricina. În ce ne privește, am totuși de făcut unele precizări. Schizofrenia, pomenită de Steiner și evidentă în subtext și la Judt, nu e chiar boala
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
recuperarea valorilor trecutului”? Care este poziția statului român în raport cu așa-numita moștenire culturală? Cine răspunde în instituțiile publice pentru păstrarea și popularizarea „creației și datinilor”? Prin ce mecanisme insidioase mult prea multe entități oficiale încurajează prostul gust, naționalismul primitiv, xenofobia, dacismele aberante, protocronismele deșuchiate și alte forme reprobabile de exprimare a identității? Colindul (dacă poate fi numită așa o răbufnire a disprețului și urii față de celălalt) difuzat de televiziunea publică e, probabil, o creație de secol nouăsprezece - e opinia unui prieten
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
întâmplător, involuntar. Istoria literaturii române apare concepută ca o "eternă" luptă dintre estetic și nonestetic (151). Mica și vlăguita literatură română, "însetată de pluralitate, de diversitate" (177), ajunge, cu adevărat, omogenă, dar în tradiționalismul ei (ideologic, așadar, nu estetic), de la dacism la protocronism (281). E. Lovinescu trăise iluzia că esteticul triumfase, literatura noastră comunica cu cea occidentală și căuta febril moduri de diferențiere. Persistă, însă, "starea de provizorat a literaturii române" (165). N. Cartojan, "vechistul" unei literaturi fragede și fragile, are
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
fie pe trei sferturi” Din revolta fondului nostru nelatin... Tradiția heraldică dacogetă e ignorată cu bună stiință, tot ce e astăzi pus în discuție cu privire la aportul elementului daco-get în definirea profilului nostru spiritual este fie elogiat ( a se vedea excesele dacismului extremist, fie expulzat în paria academică - „misticisme”, „idiosincrasii”, „teorii nefodate”. Aurora Pețan și Dan Romalo sunt nume ce se rostesc astăzi cu rezervă sau cu cinism. Soldați de plumb ai teoriilor consacrate, numeroasele argumente „clasice” ale latinității au debordat din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
mii de ani ”evrei de pretutindeni” rămânând evrei în esență. Și, când le-a venit timpul, au renăscut statul Israel din propria cenușă. De ce noi am fi mai răi? Românilor basarabenii le vine acum rândul în istorie să salveze românismul, dacismul, fiindcă nu este normal să gândim ca alde Boia sau Mălăele. Polonezii au fost și sunt măreți, au luptat cu toți inamicii pentru țara lor, au dat lumii un sfânt, un mare papă. Dar și românii au o adevărată istorie
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lacune, valorificând cuvinte de origine dacă (sâmbure, gheară, curpăn, năpârcă, a anina, pârâu, mal, sterp, aprig, balaur, mistreț, burtă, mânz, aidoma, gard, șopârlă, vatră, scrum, baltă, grumaz, gușă etc.), alcătuiește, utilizând preponderent termeni din această categorie, un indirect omagiu închinat dacismului și, totodată, un avertisment: Te bucură, moșule, baciule, de zestrea bordeiului, / brazii, gorunii, păstrează-i ca brâie de viscol..., fiindcă, oricum, ajungem, suntem / pe marginea genunii. Un vădit atașament față de strămoși, față de pământul natal, față de tot ce constituie zestrea neamului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
componența și noblețea originii noastre în evoluția ei spre prezent și spre viitor. Trebuie remarcat faptul că o dată cu apropierea de perioada 1960-1975, în evocarea istorică se cuprind tot mai multe implicații meditative generate de misterul începuturilor, de fantasticul legendar și "dacismul epocii luminilor" (Paul Cornea) al lui Hașdeu. Evocarea istorică devine programatică până la manieră, în poezia de azi, acolo unde talentul este palid și primează voința de-a scrie cu orice preț. Poeții de azi, foarte mulți la număr, ancorează într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]