805 matches
-
vor fi soluționate în timpul apropiat, atunci situația socială din țară se va destabiliza și mai profund, atrăgând în sine tot mai mulți factori negativi. Actualmente, fiind la o etapă crucială a destinului, R.Moldova (parte integrantă din cultura și istoria daco-romană, strămoșii poporului român) este obligată și trebuie, în sfârșit, să recunoască cu demnitate componentul realității istorice și anume: confirmarea identității autentice a poporului. În cazul dat, este foarte important ca un popor să cunoască și să-și recunoască originea de
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene by http://uzp.org.ro/unitatea-nationala-substanta-in-salvarea-societatii-basarabene/ [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
de a ne cunoaște trecutul, cu scopul de a ne întări “conștiința patriotică” Am intitulat această cronică “Rusidava-Drăgășani, retrospectivă și actualitate-225 -1975 “, pentru a dovedi continuitatea noastră pe aceste meleaguri. Orașul însuși păstrează neîntrerupt firul vieții Rusidavei de altădată, cetate daco-romană, atestată documentar la 225 e. n., adică acum 1750 de ani. În lucrarea noastră am prezentat orașul Drăgășani cu cartierele lui și cu satele din jur, care, administrativ, au ținut de acesta.” Și, pentru a fi mai convingător, autorul textului, în
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
englezesc În dialoguri ca un "tir" În limba lu' Will Shakespeare ! Mânați măi, hăi, hăi ! Aho, aho, Dascăli confrați De-acuma cu toți titrați Lângă Școli v-alăturați Și elevii învățați : Să scrie și să citească În limba cea strămoșească Daco-romană, românească! Să adune și să scadă Imparțial, fără de sfadă ! Toate să le înmulțească Surplusul să-l "împărțească" Iar la Sport să se călească Trupul să și-l oțelească ! Mânați măi, hăi, hăi ! Să deseneze frumosul Și să cânte melosul... Să
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1451233270.html [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
istorie contrafăcută, izvorâtă din neadormite interese politice și revizioniste, nicidecum din indubitabile documente istorice. Astfel “istoricul” H. Bogdan (surprinzător acest nume neaoș românesc!) susține cu fermitate că retragerea lui Aurelian în anul 271 a antrenat cu sine retragerea întregii populații daco-romane la sudul Dunării! Dincolo de falsul istoric operat cu premeditare (există nenumărate dovezi care atestă continuarea vieții la nordul Dunării), mă întreb ce om cu scaun la cap poate să înghită asemenea gogoși. Mai întâi că scopul împăratului și al armatei
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_istoria_romanilor_scr_george_petrovai_1336719078.html [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
Cozia. {ntemeierea Principatelor găsește în câmpul Coziei un mănunchi de case mici (satul Cozia), ce coborau pe poalele munților până spre apă Oltului. ”{n aceste case își trăiau nevoile câțiva români care, poate făceau puntea de legătura dintre strămoșii noștri Daco-Romani și noi Românii” (I.Simionescu - |ara noastră. Oameni, locuri, lucruri, ed. ÎI București, 1938). De altfel pe toată valea Oltului sunt presărate urme române (castrul de la Daesti, urmele termelor române de la Bivolari, Masa lui Traian etc.) care mărturisesc latinitatea noastră
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
anti-sorosiste, anti-multinaționale, anti-oengiste transmise prin televiziunile pe care le controlează cel mai mare partid - acestea au prins foarte de bine. Veți auzi despre străinii care ne fură pământurile, averile, aurul, inginerii, doctorii, Dumnezeul, despre marea conspirație împotriva poporului de sorginte daco-romană. Despre dușmanul invizibil Soros care ne fură de 27 de ani în fiecare zi și pe care trebuie să-l alungăm prin vot din România. Pe parcursul întregii campanii electorale, România se arată compusă din mici întâmplări izolate, paralele, care par
Priviți acești oameni. Iată ce le-a făcut Soros by https://republica.ro/priviti-acesti-oameni-iata-ce-le-a-facut-soros [Corola-blog/BlogPost/339206_a_340535]
-
RUFINUS FESTUS, apoi în secolele următoare a lui OROSIUS, IORDANES, au susținut teoria potrivit căreia după retragerea aureliană teritoriul Daciei a rămas „terra deserta”, însă cercetările științifice și numeroasele descoperiri arheologice au demonstrat continuitatea reală pe aceste meleaguri a poporului daco-roman. (Vezi nota privind împarații REGALION, GALERIU cel BĂTRÂN ți cel TÂNĂR) Menționăm printre altele lucrarea împăratului IULIAN (331 - 363 d.Hr.) care cuprinde discursuri (panegirice și elogii) în care apreciază și judecă faptele și actele împăraților anteriori. Vorbind despre campania
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
mi-au fost străini cu desăvârșire. L-am cunoscut anul trecut pe domnul Aurel Dîncșoreanu, reprezentantul Consiliului Local al Orașului Geoagiu, o adevărată enciclopedie vie, care a reușit să trezească în fiecare participant al festivalului, amorțitele semințe ale originilor noastre daco-romane și dorința de a cunoaște mai amănunțit istoria unor locuri bogate în amprentele vechilor civilizații, așa cum este Geoagiu-Băi, dar și împrejurimile sale. Anul acesta, cu aceeași proaspătă dorință de a împărtăși tainele descoperite în studiile sale, Nea Relu, a fermecat
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1436841462.html [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
Eminescu are toate calitățile; muzicalitate și plasticitate, candoare și frăgezime pe care nu o poate avea decât un poet genial. Eminescu nu este numai poet de geniu, este mai mult. El este cel dintâi poet care a făcut fuziunea sufletului daco-roman cu cultura occidentală. Eminescu - lipsit de diplome școlare este eroul culturii noastre moderne. El a întrupat în poezia sa, cel mai înfiorător sentiment omenesc; zădărnicia universală. El a simțit pe propia-i piele voluptatea amară a neferitei iubiri, poleind-o cu
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
percepția universitară clujeană Constantin Daicoviciu este adulat sau contestat. Foști colegi sau studenți ai istoricului i-au dedicate adevărate „hagiografii”. Istoricul Dumitru Protase într-o broșură elogiază la superlative meritele marelui dispărut: „Substanța lucrărilor științifice ale distinsului învățat, pe lângă dimensiunile daco-romane are incontestabile trăsături și valențe ale istoriei antice europene, așa cum de fapt a fost și autorul însuși: o personalitate complexă, un European autentic, cu rădăcinile puternic înfipte în pământurile străbune de la Dunăre și Carpați. Cu toate dificultățile și vremurile schimbătoare
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
românească" și caracterul „tragic, eroic și sublim" al istoriei românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Edgar Papu, romanele pe care le-a scris sunt discutabile, iar încercarea de a da o Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al documentării. Ceea ce depășește ca limită documentarului în Istoria... sa îi este însă permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mihail_stelian_gombos_1331654279.html [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
gustă din plin, chiar cere supliment la fina ironie savantă. Regret încă cu atât mai intens de a nu putea împărtăși teoria venerabilului meu amic, teorie deja susținută altă dată de Sulzer și Roesler, asupra raporturilor de filiație între ramura daco-romană și ramura macedoromână a gintei traco-latine. Comunicarea savantului nostru încântă asistența atestând străvechimea Dacoromânilor în Vatra lor multimilenară. (B.P.Hașdeu, Sur les elements turcs dans la langue roumaine. Notice lue au VII-e Congres des Orientalistes, a Vienne, le 2 octombre
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1394960759.html [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
românească” și caracterul „tragic, eroic și sublim” al istoriei românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Edgar Papu, romanele pe care le-a scris sunt discutabile, iar încercarea de a da o Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al documentării. Ceea ce depășește ca limită documentarului în Istoria... sa îi este însă permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-mihail-diaconescu-prelegeri-de-estetica-ortodoxiei-editia-a-doua-editura-doxologia-a-mitropoliei-moldovei-si-bucovinei-iasi-2009/ [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
și au căzut repede în ruină. Peste ruinele fostei cetăți s-a întins paragina și pe locul ei nu s-a mai ridicat niciodată o altă așezare”[7]. Cel mai probabil, acest eveniment s-a petrecut în al doilea război daco-roman al lui Traian. Arheologul Ioan Glodariu, după ce a analizat trăinicia zidului dacic, a avut revelația eficienței întregului sistem, printr-o recunoaștere aeriană. „Nu puteam să-mi explic de ce au avut nevoie romanii, cu tehnica lor militară remarcabilă, de atâta timp
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
misiunea românească" și caracterul „tragic, eroic și sublim" al românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Dinu Săraru, romanele pe care le-a scris sunt discutabile, iar încercarea de a da o Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al fantazării. Ceea ce depășește ca limită a credibilului în Istoria... sa îi este permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Mihail_diaconescu_un_artizan_al_cuvan_stelian_gombos_1331297631.html [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București, 2001. Din referințele critico - istorico - literare la adresa operei și activității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, făcute de câteva personalități deosebite Domnul Profesor Mihail Diaconescu este cel mai reprezentativ scriitor al spiritualității
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Mihail_diaconescu_un_artizan_al_cuvan_stelian_gombos_1331297631.html [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
perioadă de relaxare politică de după anul 1989. Se poate constata din carte că,în pofida suferințelor și a politicii de rusificare, românii basarabeni și-au păstrat identitatea. O altă contribuție istoriografică importantă realizată de Părintele Academician Mircea Păcurariu este lucrarea Sfinți daco-romani și români (în trei ediții, 1994, 2000 și 2007). Este tot o premieră publicistică din cea de-a doua jumătate a sec. XX în România. Părintele prezintă, pe baza unei bogate bibliografii române și străine, viețile mai multor sfinți care
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO by http://confluente.ro/O_scurta_scrisoare_deschisa_adresata_stelian_gombos_1343735317.html [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
și culturale de mare preț, multe dintre acestea fiind unicate precum mânăstirile: Cozia, Hurezi, Govora, Bistrița, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, Episcopia Râmnicului, Mănăstirea Frăsinei cu fascinantă ei istorie(Athosul Valcii). Acestora li se adaugă castrele și cetățile geto-dacice și daco-romane de la Buridava sau de pe Calea lui Traian, pe Valea Oltului, Castrul Român Arutela și Masa lui Traian. În rezervațiile naturale din munții Coziei și Munții Buila, Vanturarita și Căpățânii sunt ocrotite, ca monumente ale naturii, o serie de specii rare
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
Versuri > Spiritual > SF.MUCENICI MONTANUS ȘI SOȚIA SA MAXIMA PREZBITERA Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului La Singidunum era Preot (sub durul Dioclețian) Montanus, ce-L Slujea pe DOMNUL !(primul știut, daco-roman) Alături îi era Maxima, bună soție și Preoteasă În Sfânta comunitate, dar și-n spre Ceruri, Mireasă ! El, cu blândețe și smerit și în Credință râvnitor, Aprig când era nevoie, să-i fie apărător ! Guvernatorul pus de Roma (păgânul Probus
SF.MUCENICI MONTANUS ȘI SOȚIA SA MAXIMA PREZBITERA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1427435521.html [Corola-blog/BlogPost/377212_a_378541]
-
ai Pătimit Pe Montanus și Maxima ce Te-au Propovăduit, Primește-i în Împărăția, Ierusalimului Ceresc Și crește DOAMNE Turma Ta și pe cei ce-o Păstoresc ! Credința la Singidunum și-n văi la Danubius Crește-o cu noul popor, daco-roman, al lui IISUS ! Și pe-astă latină brazdă, de pe planeta Pământ În limba nouă românească, să cheme Numele Tău Sfânt !" Sub schingiuiri îngrozitoare în Sava fost-au înnecați Dar creștini evlavioși, i-au dus să fie Venerați ! În Ceruri, ei
SF.MUCENICI MONTANUS ȘI SOȚIA SA MAXIMA PREZBITERA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1427435521.html [Corola-blog/BlogPost/377212_a_378541]
-
Premiu de excelență Cultură; Gală Celebrităților - Femei de succes - Premiu cea mai activă femeie în domeniul culturii; Gală Celebrităților România-Spania - Premiu de excelență Cultură. 2011 - Doctor în dacoromânistică, diplomă de excelență, apare în Enciclopedia Academiei Dacoromâne. 2012 Doctor honoriscausa Academia Daco-Romană. Diplomă de excelență Congresul UNIFERO - Uniunea Internațională a Femeilor Române, 2012. Trofeul ARTĂ PENTRU ARTĂ, Favorit TV, 2014. Congresul Academiei Româno Americane de Artă și Știință, Roma-Italia, 2015. I FESTIVAL INTERNACIONAL DE POESÍA “BENIDORM & COSTĂ BLANCA” 2016: POETAȘ PARTICIPANTES: RODICA
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Rodica_Elena_Lupu.html [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
umoristică, pamflet, volume publicate, au mai presupus luări de cuvânt, recitări de epigrame și texte umoristice, conferiri de diplome și distincții, o expoziție de fotografie umoristică, momente de muzică folk și populară, dansuri populare, alte momente umoristice, vizite la Băile Daco-Romane din Geoagiu Băi, la Casa memorială “Ion Budai Deleanu” din satul Cigmău, jud. Hunedoara și la Muzeul memorial “Aurel Vlaicu” din localitatea hundoreană cu același nume. Organizatorii evenimentului au fost scriitorul Claudiu-Nicolae Șimonați și eruditul om de cultură Aurel Dîncșorean
FRUMOŞII NEBUNI AI MICILOR ORAŞE ( ION BUDAI DELEANU GEOAGIU-BĂI, DOR DE DOR LEHLIU-GARĂ, ZIUA LIMBII ROMÂNE RÂMNICU-VÂLCEA) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1441804002.html [Corola-blog/BlogPost/378233_a_379562]
-
rândul lor, alți episcopi, preoți sau diaconi pentru noile comunități creștine de la Pontul Euxin, ca să se asigure „succesiunea” neîntreruptă a preoției, si care au devenit propovăduitori ai noii credințe, - prin predică și botez - în rândul autohtonilor geto-daci, iar mai tarziu daco-romani. Având în vedere caracterul misionar al creștinismului din primele veacuri, se poate susține că unii dintre cei increstinati de Sfanțul Apostol Pavel și ucenicii săi în Peninsula Balcanică, dar și dintre cei increstinati de Sfanțul Apostol Andrei în zona apuseana
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei by http://uzp.org.ro/30-noiembrie-ziua-sfantului-andrei/ [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
cei din rândul localnicilor, învățătură creștină și-a câștigat noi adepți, încât din secolul al IV-lea se poate vorbi de o generalizare a învățăturii creștine, nu numai în provincia Sciția Mică, ci și în teritoriile nord-dunărene, locuite acum de daco-romani, deveniți apoi români. în provincia Sciția Mică, vigoarea creștinismului este dovedită de numărul mare de martiri de la sfârșitul secolului III și începutul celui următor, ca și de organizarea bisericească temeinică ce există aici în secolul IV, cu o episcopie la
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei by http://uzp.org.ro/30-noiembrie-ziua-sfantului-andrei/ [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
Ne pierdem pe noi înșine“, conchide Părintele Profesor Dumitru Stăniloae („Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie“, p. 24). Despre identitate națională prin credința ortodoxă Pe de altă parte, Profesorul Ioan Savin exprimă această identitate ca specific al simbiozei daco-romane. În decursul timpului însă, unii au atribuit esența spiritului românesc laturii autohtone, afirmând că aceasta s-ar datora dârzeniei poporului dac, de la care „am fi luat structura intimă și organică a ființei noastre etnice, ca și legătură cu solul și
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429519984.html [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]