806 matches
-
observația că niciodată Mircea cel Bătrîn sau Ștefan cel Mare n-au întreprins acțiuni de unire politică cu românii din afara Moldovei sau a Țarii Românești, niciodată nu s-au gîndit la o națiune română cuprinsă între frontierele istorice ale statului daco-roman distrus. Și, de asemenea, ca așa-numita lupta pentru păstrarea ființei naționale nu a fost purtată de mase, al căror interes primordial constă în a-și apăra drepturile legale și proprietățile pe cale de dispariție. Tot timpul, sprijinul pe care țăranii
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
ca, de exemplu, Sfântul Grigorie Taumaturgul în istoria popoarelor din Pont, Sfântul Vasile cel Mare în istoria capadocienilor, armenilor și românilor urmași ai geto-dacilor, barbarii de la Istru, Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfântul Niceta de Remesiana, în istoria acelorași daco-romani, Ulfila în istoria goților, Sfântul Ilarie în aceea a Galiei, Sfântul Grigorie cel Mare în aceea a Angliei, Isidor de Sevilla în aceea a Spaniei etc. Un număr însemnat de autori ierarhi sau de clerici de rând au participat la
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
românească” și caracterul „tragic, eroic și sublim” al istoriei românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Edgar Papu, romanele pe care le-a scris sunt discutabile, iar încercarea de a da o Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al documentării. Ceea ce depășește ca limită documentarului în Istoria... sa îi este însă permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București, 2001. Din referințele critico - istorico - literare la adresa operei și activității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, făcute de câteva personalități deosebite „Domnul Profesor Mihail Diaconescu este cel mai reprezentativ scriitor al spiritualității
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
românească” și caracterul „tragic, eroic și sublim” al istoriei românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Edgar Papu, romanele pe care le-a scris sunt discutabile, iar încercarea de a da o Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al documentării. Ceea ce depășește ca limită documentarului în Istoria... sa îi este însă permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București, 2001. Din referințele critico - istorico - literare la adresa operei și activității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, făcute de câteva personalități deosebite „Domnul Profesor Mihail Diaconescu este cel mai reprezentativ scriitor al spiritualității
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
românească” și caracterul „tragic, eroic și sublim” al istoriei românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Edgar Papu, romanele pe care le-a scris sunt discutabile, iar încercarea de a da o Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al documentării. Ceea ce depășește ca limită documentarului în Istoria... sa îi este însă permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
libertatea oferită omului de Dumnezeu, regretatul Profesor Florin Constantiniu ne lasa moștenire un îndemn puternic de care trebuie să ținem cont: Voi refuza să primesc acte biometrice! Dumnezeu să-l pomenească în Împărăția drepților,împreună cu mărturisitorii români, de la primii sfinți daco-romani dobrogeni și până azi! Academician Florin Constantiniu: De ce nu-mi voi scoate pașaport biometric? Să vă spun din capul locului: nu din cauza mult discutatului număr 666, care încifreaza numele celei de-a doua Fiare din Apocalipsa (13, 18). Nu în
In Memoriam – Florin Constantiniu [Corola-blog/BlogPost/94266_a_95558]
-
umoristică, pamflet, volume publicate, au mai presupus luări de cuvânt, recitări de epigrame și texte umoristice, conferiri de diplome și distincții, o expoziție de fotografie umoristică, momente de muzică folk și populară, dansuri populare, alte momente umoristice, vizite la Băile Daco-Romane din Geoagiu Băi, la Casa memorială “Ion Budai Deleanu” din satul Cigmău, jud. Hunedoara și la Muzeul memorial “Aurel Vlaicu” din localitatea hundoreană cu același nume. Organizatorii evenimentului au fost scriitorul Claudiu-Nicolae Șimonați și eruditul om de cultură Aurel Dîncșorean
FRUMOŞII NEBUNI AI MICILOR ORAŞE ( ION BUDAI DELEANU GEOAGIU-BĂI, DOR DE DOR LEHLIU-GARĂ, ZIUA LIMBII ROMÂNE RÂMNICU-VÂLCEA) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378233_a_379562]
-
Cu astfel de cetățeni, viitorul României este sumbru. - În timp ce bulgarii își împânzesc țara cu șantiere arheologice, în căutarea tracilor cu care nu au nici o legătură, românii, urmași direcți ai dacilor și romanilor, sunt gata să cedeze străinilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Roșia Montană. Care ar trebui să fie atitudinea statului față de cercetarea arheologică? - Deși se vorbește de conservarea „patrimoniului național”, nu se face nimic pentru păstrarea și valorificarea lui. S-a găsit un alibi: nu sunt bani. Dar banii se
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
Versuri > Spiritual > SF.MUCENICI MONTANUS ȘI SOȚIA SA MAXIMA PREZBITERA Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului La Singidunum era Preot (sub durul Dioclețian) Montanus, ce-L Slujea pe DOMNUL !(primul știut, daco-roman) Alături îi era Maxima, bună soție și Preoteasă În Sfânta comunitate, dar și-n spre Ceruri, Mireasă ! El, cu blândețe și smerit și în Credință râvnitor, Aprig când era nevoie, să-i fie apărător ! Guvernatorul pus de Roma (păgânul Probus
SF.MUCENICI MONTANUS ȘI SOȚIA SA MAXIMA PREZBITERA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377212_a_378541]
-
ai Pătimit Pe Montanus și Maxima ce Te-au Propovăduit, Primește-i în Împărăția, Ierusalimului Ceresc Și crește DOAMNE Turma Ta și pe cei ce-o Păstoresc ! Credința la Singidunum și-n văi la Danubius Crește-o cu noul popor, daco-roman, al lui IISUS ! Și pe-astă latină brazdă, de pe planeta Pământ În limba nouă românească, să cheme Numele Tău Sfânt !" Sub schingiuiri îngrozitoare în Sava fost-au înnecați Dar creștini evlavioși, i-au dus să fie Venerați ! În Ceruri, ei
SF.MUCENICI MONTANUS ȘI SOȚIA SA MAXIMA PREZBITERA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377212_a_378541]
-
am gândit că seamănă și cu literele feniciene, apoi am incercat pe baza vechii scrieri ungurești, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat în foc”. Textile Codexului au fost redactate în secolele XI și XII, într-o limbă daco-romană, însă cu litere moștenite de la daci. „Sunt semne care au aparținut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latină vulgara, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt
Adevărul despre DACI de la BUDAPESTA ne va ZGUDUI. Istoricii ne-au MINŢIT [Corola-blog/BlogPost/93214_a_94506]
-
o conferință despre civilizația dacică desfășurate la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, iar după-amiază manifestările se mută la Cricău, unde la Școala Gimnazială “Decebal” au loc Întrecerile generației “pui de dac”- un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană. Sâmbătă manifestările se desfășoară doar la Cricău unde reînvie vechiul Apoulon prin deschiderea taberei de reenactment. În cadrul acesteia vor avea loc ateliere antice de: monetărie, fierărie, olărit, tir cu arcul, aruncarea suliței, jocuri antice, pielărie, producerea și repararea echipamentelor militare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
în latină, de un martor al uciderii a doi creștini sanctificați ulterior, Epictet și Astion, aproximativ pe la anul 300, într-o localitate din Dobrogea de nord. Martirologiul celor doi sfinți cuprinde referiri la vin, dovedind astfel prezența băuturii pe teritoriul daco-roman, iar faptul că prima sa mențiune pe aceste meleaguri se face în legătură cu valoarea sa simbolică pentru creștinism, anticipează una dintre concluziile cărții - ne avertizează autorul - și anume aceea că vinul nu este pentru români o simplă băutură, ci un produs
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
plecarea romanilor și până la înființarea statelor feudale de-sinestătătoare, Țara Românească sub Basarab Iăc.1310-1352) și Moldova sub Bogdan I(1359-c.1365), teritoriile românești au fost atacate și dominate temporar de neamuri migratoare: goți, huni, slavi, pecenegi, cumani, tătari etc, populația daco-romană continuându-și existența în condiții dificile. În lungul răstimp al migrațiilor, comunitățile românești și-au păstrat organizarea socialteritorială și nu este exclusă activitatea unor mesageri, care să ducă știrile dintr-un loc în altul. Oricum, serviciul poștal roman încetase. De
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
proslăvirii latinității din interes patriotic, B. P. Hasdeu nu putea pricepe însă exclusivismul tratării problemei, până la falsificarea mărturiilor antice și a frizării bunului simț, ce avea ca efect, între altele, evitarea abordării supraviețuirii dacilor și a rolului lor în sinteza daco-romană, din care s-a născut poporul român. Drept urmare, el ridica, pentru prima dată în cultura română, chestiunea moștenirii dace, deschizând calea atât a rodnicei direcții a autohtonismului." în Addenda ediției, I. Oprișan a inclus și conferința lui B. P. Hasdeu
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
noi înșine orientăm asemenea vizite. În loc de cunoașterea mănăstirilor bucovinene - încă o tură prin aziluri (probabil, un reflex creat de baroneasa Nicholson). Iar dacă Maramureșul e prea departe, din Sibiu erau posibile cel puțin două mirifice trasee: prin zona de concentrare daco-romană a Hunedoarei spre monumentele brâncușiene de la Târgu Jiu, sau: via Făgăraș-Brașov-Sinaia, căreia i se putea releva similitudinea întru frumusețe cu Sintra. În locul unor asemenea înălțătoare parcursuri, jurnaliștilor portughezi li s-a "oferit" o descindere în pulberea Bărăganului, relatată de d-
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
luând, cum scrisese profesorul meu de filosofie, "forma unei prăpăstii", profesorul secundar impunea respectul, cel universitar - adorația. "Eu l-am avut profesor la limba română pe dl. Ghiță Gheorghe", va spune bătrânul felicitat pentru excelenta stăpânire a limbii strămoșilor lui daco-romani, cu puțin busuioc slavo-cuman. "Eu, la științe naturale, pe Mumuianu, la geografie, pe Antonescu, la franceză, pe Vicol, la germană pe Virgil Tempeanu", (Iar la gimnastică, pe Crăcănel!) i se va replica de către un venerabil rector. Păi ce, n-am
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
unei căcăreze de interjecții, din care avem în vocabular zeci, dacă nu sute, dar nici una singură care să le înglobeze pe toate! La ce s-or fi gândit, după bătăliile din anii 101 și 106 ai erei noastre, perechile mixte daco-romane retrase prin tufișuri ca să pună bazele poporului și limbii române? Ce alte preocupări secundare puteau să le întunece câmpul de vedere asupra necesităților filologice ale urmașilor? E una din marile taine ale Istoriei... Fapt e că nefericita de interjecție nu
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
fi putut alinta strigându-l Tibi sau Tibike, dar, pentru un nume de Împărat și succesor al lui Augustus, nu era consult, zicea Coriolan, iar ea nu avea nici un motiv să-și supere soțul atât de mândru de originea sa daco-romană, de a cărei strălucire ar fi putut beneficia și ea, pe linie maternă, dacă acest lucru ar fi interesat-o În vreun fel, sau dacă Flavius-Tiberius n-ar fi venit odată de la școală strigând cât Îl țineau puterile: Prin pustiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
iar mărețele obiective ale socialismului se cer continuu popularizate. Procesul de rescriere a istoriei în lumina noii realități politice nu putea să ocolească viziunea asupra etnogenezei, un fel de seismograf al istoriografiei din perioada comunistă. De acord cu teoria continuității daco-romane, unul dintre istoricii oficiali ai vremii, Mihai Roller supralicitează efectul civilizator al unor popoare migratoare, superioare ca organizare și civilizație: slavii și sciții. Pe această linie de interpretare, relațiile de prietenie cu rușii își găsesc originea încă din epoca neolitică
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
și până în prezent. Rândurile scrise de Andrei Mureșanu ne-au insuflat curaj în momentele cruciale ale istoriei noastre, ne-au călăuzit spre păstrarea identității europene și reușesc să surprindă tot ceea ce este mai important pentru neamul românesc, de la apartenența noastră daco-romană, la istoria principatelor române, până la trăsăturile definitorii ale poporului român: unitate, fraternitate, credința creștină și limba română. Astăzi, de Ziua Imnului Național, îndemn românii de pretutindeni să-și amintească de cei ce au luptat pentru unitatea și libertatea poporului și
Viorel Badea : Îndemn românii de pretutindeni să ofere respectul cuvenit trecutului nostru şi Imnului Naţional () [Corola-journal/Journalistic/47983_a_49308]
-
temelia analizelor ulterioare - prin descrierea și ierarhizarea implicită a instituțiilor care au însoțit și adesea sprijinit activitatea scriitorilor români din exil: revistele publicate de aceștia, asociațiile culturale importante, judecate după eficiență și impact, nu doar după pretenții (de la Societatea Academică Daco-romană fondată la Roma la sfîrșitul anilor cincizeci și mutată ulterior la München, la micul dar activul cenaclu �Apoziția", animat de poetul și eseistul George Ciorănescu), instituțiile politice ale exilului, mai ales cele din primii ani, între care o însemnătate deosebită
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
din soare, Fără de tine n-aș fi fost nici boare, Nici plop pe deal, nici clopot, nici nimic.” Inscripție pe catedrala de aur a limbii române Nu se putea să nu provenim dintr-un neam infinit, izvodit din lacrima strămoșilor daco-romani și ctitorit în imensa Columnă a lui Traian. Toate drumurile duc la Roma și pornesc de acolo, “noi de la Rîm ne tragem” și voim spovada unei zodii să ne spună spre care din tării ne vrem tărîm. Aici ajunși, vom
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]