509 matches
-
mai obținut nădejde, lucrări de cercetare devenea o operă de colaj, încă două brevete americane. Ca interesante și chiar teza mea de paragrafele fiind mutate cu foarfeca urmare, peste noapte am devenit doctorat. Pentru scurtă vreme și cu clei. Bietele dactilografe Să nu consultant al Oficiului de Stat pentru atmosfera polit ică f i ind mai mai vorbim de corecturi și tipografie Invenții și Metrologie din țară. destinsă, am putut fi coautor la (cules manual). Desigur ne-a luat Statutul meu
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
analogia dintre pensiunea doamnei Dorn și un sanatoriu, iar ca atare, trimiterea nu la Kafka, ci mai curînd la Thomas Mann. Există o anumită seninătate tristă a personajelor, reflectată mai ales de Clară, o tînără care își cîștigă existența că dactilografa, neavînd pe nimeni în Germania, decît iubirea ei secretă și jenata pentru Ganin, care dă protagoniștilor o alura thomasmanniană. Toți sînt suferinzi, dar nici unul cu disperare, nici macar Potdiaghin odată ce descoperă că și-a pierdut pașaportul. Ce-i drept, revelația îi
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
e a mea, Buc., EPL, 1968, Captivitatea cercului, Buc., CR, 1970, Scrisori neexpediate, Buc., CR, 1978, Opinii despre durere, Buc., CR, 1980, Inima ca un pumn de boxeur, Buc., CR, 1983, Piața cerului, Buc., CR, 1986, Cântece, Buc., CR, 1989, Dactilografa de noapte, Buc., CR și ASB, 1996, Capricii periculoase, Buc., Ed. Vinea, 1998, Spitalul manechinelor, Buc., Ed. Universal Dalsi, 1998), din care a selectat, cu bun-gust, textele pentru "ediția definitivă" de acum. Cartea îl cucerește pe cititor - pe cititorul competent
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
în 1919, și "Sociologie românească", întemeiată abia în 1936. H.H. Stahl a redactat, după trei ani de cercetare a satului Nerej, o remarcabilă lucrare în trei volume, Nerej, un sat dintr-o regiune arhaică (1939), în franceză (dictînd cartea unei dactilografe instruite direct în limba franceză, pe care apoi, firește, a revăzut-o). N-are dreptate Stahl cînd consideră că sociologia românească este numai școala monografică, excluzînd din acest spațiu sociologi români eminenți ca Petre Andrei, P. Sudețeanu, Al. Claudian. Și
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
în detaliu mărturisite - viața la gazetă, relațiile dintre lucrătorii ei, atmosfera din stradă, din cârciumi mai ales, tendința de evaziune, prin mici afaceri, mai totdeauna păguboase, accentuează formele de antisemitism declarat. Totul în po vestire începe de la otrăvirea evreicei Raisa, dactilografa redacției. Fiecare dintre bărbați se culpabilizează într-un fel sau altul, deoarece femeia le oferise, nu o dată... sprijinul său, atât la redacție, cât și în afara ei. Cum băuturile tari au devenit emblemă națională în Rusia, descrierea acestora ocupă un loc
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
trecut, prezent și dezideratele de viitor, acum la aniversarea jubileului de 40 de ani de la înființare. - La ceas aniversar, doresc să ne reamintim de zeci și zeci de redactori, reporteri, colaboratori, regizori, cameramani, producători, lectori, realizatori, ilustratori, editori de imagini, dactilografe, secretare și de toți ceilalți care în această perioadă de 40 de ani au fost în serviciul telespectatorilor și a tuturor românilor. Țin să le mulțumesc. Unii dintre aceștia nu se mai găsesc în mijlocul nostru, dar cred că de undeva
INTERVIU CU MR. MARCEL DRĂGAN, REDACTOR RESPONSABIL A.I RUBRICA PROGRAMULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ AL RADIOTELEVIZIUNII VOIVODINEI [Corola-blog/BlogPost/94074_a_95366]
-
atunci când a intrat a întrebat ca Elena Ceaușescu: Dovada? Arătați-mi dovada. Secretarul de stat Mihai Popa nu avusese curajul să le dea o copie celor pe care îi informase, cum am spus. Procesul-verbal al acelei ședințe, făcut cred de dactilografa Puica, pe care îl dețin de la Mircea Bunea are 47 de pagini, dar nu este integral, probabil Smaranda Oțeanu, dar și alții din câte mi s-a mai spus, dispun de varianta integrală. Dar și ceea ce am primit eu conține
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
Ceață în pădure) Există Ťmiracoleť ce au loc în cazul venirii pe lume a unor poeme, minuni de care autorul este inocent. Un prieten de odinioară, poet la orele lui, mi-a povestit cum primise un asemenea cadou de la o dactilografă. Bătând la mașină un vers plat de-al lui: Ťumbra mâinii mele peste sânul tăuť, ea l-a transfigurat prin simpla înlocuire a mâinii cu inima, de unde unde stihul admirabil (și cu mult mai senzual!) Ťumbra inimii mele peste sânul
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
în prim-plan omul, oricât de mărunt. Mai importante decât evenimentul zilei sau al anului, al istoriei mari, sunt întâmplările ce amprentează, modifică ori, dimpotrivă, reconfirmă cursul banal al existențelor focalizate. Cartea e plină de personaje "umile", de la tanti Cati, dactilografă într-o dugheană, la tanti Magdalena, plasatoare pe Valea Prahovei; de la un Sterică Comănescu, care-i ascunde ochelarii, în glumă, unei bufetiere, la pompierul instituției unde era angajat autorul și care, văzut îndeaproape, se arată a fi un intelectual și
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
au învățat din mers să lucreze la noile și atât de performanțele aparate, capabile să scurteze la maximum distanță dintre autor și cititorul sau. Rând pe rând, din drumul textului către destinatarii săi au fost eliminate mai multe verigi intermediare - dactilografa, culegătorii de litere din tipografie, linotipiștii, în anumite situații chiar corectorii - astfel încât pagina tipărită a ajuns să reproducă întocmai fanteziile filologice și dexteritățile tehnice, cât se poate de diverse, ale autorilor. Dacă, înainte de 22 decembrie 1989, existau niște reguli clare
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
pe pragul depresiunii nervoase." Soarta celor două exemplare ale bucății va fi, spre bucuria pudică a autorului, tragică. Pe unul îl va arunca la coș, distrată, fiica lui, Domnica. Celălalt va fi rătăcit printre alte teancuri de hârtii de o dactilografă din Niger. Cea de-a doua, încă și mai și, era un roman erotic stimulat de voga pe care o avuseseră în epocă Emanuelle și Histoire d'O: "Să scriu și eu un roman erotic! Mă Ťdefulezť și poate chiar
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
vor să trăiască suprema fericire, sunt mânați spre moarte de obscura dorință ca momentul unic, clipa să devină eternitate. Suprem omagiu adus de om propriei nimicnicii: „Deoarece nimic nu ține prea mult, ei, bine! îmi voi da viața (cui? - nota dactilografei) pentru ca măcar ceva să țină o eternitate: neființa mea traversând această clipă!” Presupun că așa s-ar raționa atunci, dacă acceptăm că pe marginea prăpastiei (prăpastia ... înaltului!) se mai pot face raționamente ... Fiindcă, se pare, un coeficient de iraționalitate dilată
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
pe care nu s-a pedalat încă suficient, remarcă, de câte ori are ocazie, tovarășul Constandache, mai ales când se află pe aproape și Radu Mercea. Acesta se face că nu aude, își piaptănă cu degetele părul sârmos, „ușor grizonat”, cum zice dactilografa, și își exersează talentul muzical fluierând Menuetul lui Boccherini în timp ce răsfoiește colecțiile de ziare aflate în holul mare al redacției. I-o va plăti lui Constandache la timpul potrivit! El știe să aștepte! Deocamdată, sarcinile! Să le rezolve repede și
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
nume, „Perju”, era luat numaidecât în atenție. Fusese „mătrășit” (pentru „imoralitate”, după cum se aude) președintele de la I. L. F. (Întreprinderea pentru Legume și Fructe)? „Îl propunem pe tovarășu’ Perju, pentru că este un element (desigur, bun!), a fost verificat (de cine? - nota dactilografei) în munci de răspundere, îl cunoaștem, nu-i așa? cu toții... familie exemplară... apreciat și în cartier pentru spiritul gospodăresc... iese totdeauna primul de pe strada sa la adunatul frunzelor uscate... și asta în fiecare toamnă!”. La ultimul argument, tovarășul Lulu Chiracu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
M-aș bucura să fiți măcar odată sinceri, dar v-aș cere prea mult! Răspundeți la o îndatorire de serviciu... În fond, fiecare cu serviciul lui... unii-s făcuți să muștruluiască, alții să fie muștruluiți! Pe undeva (pe unde? - nota dactilografei) mă încearcă tristețea ascultând atâtea laude din obligație. Dar ce contează? Tot laudă e, deci se consemnează în procesul verbal. Iar acesta nu are păreri, este un ins lipsit de personalitate, nu are voie să aibă opinii asupra lui însuși
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
și scrise cu aur pe cotor, în fapt niște banale cutii goale pe dinăuntru: comandă specială la tipografia Theodor Neculuță, pentru... impresie! În efortul de „înfrumusețare a locului de muncă” nu uită nici „elementul-om”, impune peste tot rigori „estetice”. Dactilografei îi recomandă culoarea pentru păr, parfumul care îi priește lui ( că de când la Radio, la secția agrară, a rămas cu o supărătoare rinită alergică de la fân), culoarea pantofilor și a genții, lungimea părului și a unghiilor etc. Într-un cuvânt
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
evident cadrista, turnătoare pe față. Secretara directorului - soție de ofițer de miliție. Eram împărțiți în trei mari servicii: analiza, programare, explorare. La analiza și programare eram majoritari cu studii superioare și ocupăm fiecare serviciu un etaj. Studiile medii erau clapaciste, dactilografe, desenatoare. Exploatarea reprezenta numeric 70%, fiind formată din operatoare calculator - unul dintre ei, Dascălu, preot consilier cultural al actualului patriarh, perforatoare verificatoare pe Juki la cartele, fete care de-abia terminaseră liceul de informatică și care veniseră de la țară și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
care una, două îi chemați pe ai noștri miniștri de justiție, președinte CSM la ambasada să le frecați ridichea, ce va credeți, stăpânii lumii și noi sclavii voștri, negrii? Și nici nu ne respectați, trimiteți o subsecretară, una sub secretar, dactilografa vreo canapeluța, lasă că știm noi de stricatele voastre, ce nu vedem la film și ne spune Gidea și Ponta. Bine a făcut ca a plecat cu bonă, măi o ruletă, un septic, mai scapă de leșinătura de acasă, ăia
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
cred, îl va înțelege cel mai bine, - bizară afinitate,... "subtilă revenire într-o cușcă spartă". Duminica muților apăruse în 1967. Dedicația e deci posibilă, - deși nu înțeleg... în 1957 lucram, - neangajat - la revista "Secolul 20", primul număr, singur, cu o dactilografă. Edificiul Uniunii Scriitorilor se afla pe Kiseleff, clădirea unde azi e sediul P.S.D.-ului. Veneam, dimineața la șapte, și lucram singur într-un birou uriaș, cameră de oaspeți, până la 7 seara, cu întrerupere pentru masă. Eram dat ca exemplu, de
Cele trei fraze memorabile ale prozatorului Paul Georgescu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8815_a_10140]
-
printr-un accident, în imaterialitatea ce caracteriza ficțiunile și materializată grotesc, ca o posibilă sancțiune a vieții mele ratate. Antidotul îl constuituia însă raportarea livrescă la propria literatură. Când Niculina se purta astfel, o aveam în fața ochilor pe Iuliana Necșulea, dactilografa nimfomană din Ritualul nopții, romanul scris exact la patruzeci de ani. Astfel, prin suprapunere, nu mai pot avea ororare de nimic, mă autoficționalizez și cobor cu ochii larg deschiși într-un iad de hârtie, înfiorător de concret" (pp. 129-130). Dincolo de
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
la flacără mică, în perioada interbelică sau în socialism. Mici funcționari terorizați de șefi, luptători comuniști aflați la pensie, o farmacistă pensionară, o fată acrită de singurătate și neîmpliniri, multe gospodine sfârșite, aproape consumate de obligațiile casnice și profesionale, o dactilografă îndrăgostită de Intelectualul căruia îi bate la mașină opera, o corectoare fascinată de personalitatea Scriitorului, femei bătrâne, singure, decrepite și câte un "cap de familie" cu chef de băuturică și o nevoie copilărească de a fi protejat: iată "eroii" prozelor
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
încă alte două-trei degete, nu mai mult, pentru că niciodată n-am învățat metoda oarbă, sută la sută. Dar, chiar cu două degete, încă din acei ani, scrisesem deja cîteva mii de pagini, chiar zeci de mii de pagini, făcînd pe dactilografa și stilizînd lucrările celor de la fără frecvență. Pe urmă, m-am obișnuit cu mașina de scris. Am avut mai multe mașini de scris, pînă cînd am ajuns la computer, căci mi-a plăcut întotdeauna să scriu la mașină. D.P.: La
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
și are obiceiul enervant de a pune întrebări. Chiar el spune: Nu e cazul să vă osteniți să-mi dați explicații, șefu’. Dați-mi voie să fac eu săpături, să pun întrebări și să mă prind eu singur. Domnișoara Jixon, dactilografa, este o domnișoară ofilită de patruzeci și patru de ani care privește spre toți și toate cu suspiciune. E convinsă că până și cel mai neînsemnat lucrător se află în slujba serviciilor secrete și de aceea se arată absolut șocată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
tratează însă diferit, după calapodul propriei poetici. Prozatorul recurge, de altfel, frecvent la asemenea furnizori de subiecte („informatori“, cum îi alintă el câteodată), precum Nae Stabiliment (personaj cu care cititorii lui Sorin Stoica au făcut demult cunoștință) sau tanti Cati, dactilografa, ca să nu-i mai menționez pe ceilalți (n-aș mai termina...). Rolul povestitorului s-ar limita, prin urmare, la ipostaza de simplu mediator, agent al comunicării directe, de la om la om, cu ajutorul unei „limbi comune“ (pentru detalii, vezi cartea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și cel bisericesc coabitau pașnic pe un același perete, mânjite imparțial de picături de ulei încins sărit din cratițe, și eram împăcați cu gândul că asta trebuie să faci în ziua de „Măcinici“. Altfel cum? Tanti Cati Tanti Cati e dactilografă într-o dugheană. Colegul de serviciu e un moșulică de vreo 75 de ani. Un bătrânel decrepit cu bască cu paratrăsnet. Putem bănui că au fost amanți. Măcar amanți platonici. De 35 de ani lucrează împreună. O familie organizațională. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]