39 matches
-
medaliile, monezile, cărțile de joc și bancnotele. Fotografia n-a fost așadar primul multiplicator. Dar a însemnat introducerea unui automatism în munca manuală de ilustrare. "Lumina înlocuiește mâna artistului." Gravura și litografia (care deja îl scurtcircuitau pe gravor) erau tehnici. Dagherotipul este deja o tehnologie. Un procedeu impersonal "fără suflet și minte" cum îl denunța Baudelaire (căruia nici nu-i trecea prin gând că mașinile ar putea avea minte). Din acest punct de vedere, 18 august 1839 nu este o dată, ci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
jucătorilor și duelul galeriilor ca de undeva din fundul pământului, de sub miliarde de tone de pământ transparent. Ei erau pielea lumii, făcută să ardă în incendii catastrofale, erau floarea ierbii menită cuptorului, îi priveam cum aș fi privit un 80 dagherotip din secolul trecut (fetițe cu cercuri, urâte și botoase, un băiat ghebos cântând la violoncel...), știind că din cei din poză n-au rămas decât pete de sepia pe o emulsie, că trăiseră și ei, crescuseră mari, avuseseră griji și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pierde în negura oceanică a trecutului meu. Tata a murit când abia împlinisem șase ani și chipul lui mi s-a șters total din memorie, fiind substituit - șters poate - de imaginile artistice sau artificiale, cele din portrete; printre altele, un dagherotip de pe când era un copilandru, nu mai mult decât fiu el însuși la rându-i. Deși nu mi s-a șters orice imagine cu el, ci, confuz, într-o ceață oceanică, fără trăsături distincte, încă îl străvăd într-un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
gîndești că viața Îi este dată omului doar o singură dată!” Profundă, groaznică constatare, la care ajungi mai ales dacă folosești prezervativul chinezesc. Avem apoi În Est-Vest un interviu cu Ilie Verdeț, cu poză, chiar poza lui, realizată după metoda dagherotipului, e tînăr, ca acum, Înflăcărat de ceva, cu părul dat cu briantină sau ulei, nu se mai știe ce-și turnau pe cap marii comuniști ca să le stea freza țeapănă ca paru’, are obrajii bucălați de pasiune și privirile Îndreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
e poate cea mai complexă și mai stranie dintre toate. Derivată direct din tradiția europeană a picturii funerare, încadrabilă unei vaste culturi vizuale cu rol memorial, expansiunea fotografiei post-mortem este de obicei asociată secolului al XIX-lea american. Deși primele dagherotipuri post-mortem au fost făcute în Franța, acest gen de fotografie a cunoscut cea mai mare popularitate în Statele Unite. Dezvoltarea tehnicii fotografice nu face decât să democratizeze o practică veche de trei secole, și ea concentrată în jurul "fețelor" morții. Portretistica mortuară
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fără bucurie, sarcina le revenea de obicei pictorilor de mâna a doua, care nu-și permiteau să refuze o comandă de altfel bine plătită. Realizarea tabloului era precedată fie de măsurători și schițe făcute în prezența mortului, fie, după apariția dagherotipului, de un studiu atent al unei fotografii a celui decedat. În unele cazuri, o rudă apropiată ca vârstă și înfățișare putea fi un bun punct de plecare în conturarea portretului. Motivația ce susține o astfel de "înghețare" a imaginii mortului
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de la mecanisme ascunse ce prind, pe sub haine, corpul, fixându-l în poziție verticală, și până la blocuri de gheață, decoruri teatrale și picături de glicerină ce dau strălucire ochilor deschiși, privind în gol. Deși rivale în anii ce au urmat apariției dagherotipului, tabloul și fotografia post-mortem își aveau, fiecare, publicul predilect: familiile bogate au continuat să comande portrete postume pictorilor până la începutul secolului XX, în timp ce clasa de mijloc cu greu își permitea o singură (și ultimă) fotografie a celui decedat. Faptul că
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
definiție, o circulație limitată la spațiul familial, ea putea fi trimisă unor rude îndepărtate cărora li se oferea astfel șansa de a se implica în mod direct în procesul doliului. Galerii vaste cuprinzând astfel de imagini, numite și "memento mori"- dagherotipuri, ambrotipuri, tintipuri, cărți de vizită - păstrate în muzee și colecții private, exprimă discret, dar tulburător pentru privitorul de astăzi, efortul unei întregi epoci de estetiza, "îmblânzind", așa cum spune Ariès, moartea. "Fast asleep or wide awake. Give us a trial"... Astfel
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
dar fălcile i s-au încleștat înainte de a muri și a avut așa niște spasme, iar fața i s-a schimbat atât de mult încât nu mai părea naturală. Cam atât am timp să-ți spun". Adevărate obiecte de artă, dagherotipurile din jurul lui 1850, cu dimensiunile lor miniaturale (8x7cm), așezate în carcase prețioase, facilitau o intimitate intensă cu imaginea copilului pierdut, putând fi ținute în căușul palmei, de unde și rolul lor implicit în procesul doliului. În cartea sa despre fotografiile post-mortem
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
privire ca de pe Insula Paștelui, care-l face pe acesta să se simtă ca un balon de săpun sau ca musca la arat. În fața acestor profeți fără vârstă, înveșmântați în bărbile lor albe, pe care nu i-ar urâți niciun dagherotip așa cum nu l-au urâțit nici frescele sau miniaturile medievale, și pe care zadarnic încerc mereu să mi-i imaginez copii sau măcar adolescenți imberbi, prea conștient fiind de faptul că deranjez, eu unul mă cam bâlbâi. Ei rămân totuși
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
niște nervuri prin tot corpul, ca un fulger În noapte. Am tușit discret, apoi m-am așezat pe un taburet și am Început să recit. În timpul acestei acțiuni, priveam fix peretele opus pe care văd și acum retrospectiv câteva mici dagherotipuri și niște siluete În rame ovale, o acuarelă a lui Somov (mesteceni tineri, o jumătate de curcubeu - totul foarte duios și umed), o splendidă toamnă la Versailles de Alexandre Benois și un desen În creion făcut de mama mamei În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un prezent eternizat, uneori chiar substituit cu un viitor verbal care derulează înapoi evenimentele trecute, pînă la stadiul de simple proiecte pe cale de a se actualiza. Clipă se păstrează în efigie prin intermediul unor decupaje evenimențiale sincronice asemănătoare unei colecții de dagherotipuri care, puse cap la cap, aspiră a forma, ca într-un puzzle, imaginea întregului: "retragerea în imaginare tablouri de război, (...) asemeni unor ăétudesă, asemeni unor simfonii construite la minut din fragmente de culori și sunete, adevărate ăimages d^Épinală muzical
Memoria pre-apocalipsei by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17643_a_18968]
-
studieze noi limbi; știa să vorbească și să scrie nu numai în portugheză dar și în latină, franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, greacă, arabă, sanscrită, chineză, ebraică, occitană și tupi-guarani. El a devenit primul fotograf brazilian, când a achiziționat un dagherotip în martie 1840. A înființat un laborator în Săo Cristóvăo dedicat fotografiei și altul pentru chimie și fizică. El a avut, de asemenea, un observator astronomic. Erudiția împăratului l-a uimit pe Friedrich Nietzsche atunci când cei doi s-au întâlnit
Pedro al II-lea al Braziliei () [Corola-website/Science/305738_a_307067]
-
Heinrich von Mädler, care și-a continuat lucrarea publicând o carete "La Sélénographie universelle" (În română: „ universală”). Toate măsurătorile erau făcute prin observație directă până când, în martie 1840, John William Draper, utilizând o oglindă de 5 țoli, a obținut un dagherotip al Lunii, introducând astfel fotografia în lumea astronomiei. Primele imagini erau de calitate mediocră, dar așa cum s-a întâmplat și cu telescopul cu două secole mai înainte, calitatea fotografiilor s-a îmbunătățit rapid. În 1890, astrofotografia, și îndeosebi fotografia lunară
Selenografie () [Corola-website/Science/329839_a_331168]