109 matches
-
Vodă a dat armenilor o Carte domnească de reorganizare a breslei lor, care putea alege, astfel, patru epitropi, aceștia la rîndul lor, alegînd un staroste și împreună "să dea chezășie la Domneasca vistierie, cum că vor răspunde la vreme cuviincioasă dăjdiile, ce vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau asupra disciplinei din breaslă și făceau dreptate în cazul unor conflicte între armeni. În 1821, față de 187 breslași români în Capitală, se înregistrau 37 armeni. Era vestit, de pildă, în
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Potrivit rezultatelor recensământului din 1774 la Durlești, sat care făcea parte din ocolul Bacovăț, erau 43 de case. Toți proprietarii caselor erau trecuți la categoria rufeturilor - contribuabili scutiți de plată birului și de unele prestații către stat, plătind în schimb dajdie, adică impozit în bani. Erau 29 de călărași serdărești, slujitori care executau diferite porunci ale serdarilor de Orhei și Lăpușna, 2 mazili (boieri sau dregători în locuit (mazilit), dar care păstrau toată viață titlul dregătoriei, precedat de articolul biv, 1
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
pentru boier. Aceștia aveau dreptul să-și schimbe stăpânul, nefiind legați de glie. Ultima clasă socială era cea a robilor țigani. Aceștia erau datori să execute munci grele ori speciale (scoaterea sării din mină etc.) și să furnizeze domniei o dajdie. În timpul lui Mircea, monedele erau folosite mai ales de către străini și negustori. În țară, tranzacțiile se făceau însă preponderent în natură. Spre exemplu în 1440, deci la peste douăzeci de ani de epoca voievodului muntean, ieromonahul Dorotei cumpără șase vii
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
chefalia", un cuvânt de origine grecească ce desemna la origine un fel de guvernator de ținut, ales dintre marii latifundiari. În Dobrogea, titlul "chefalia" avea sensul de cârmuitor de oraș. Veniturile domniei veneau în principal din dările, birurile, prestațiile și dăjdiile cuvenite acesteia, vămile neconcesionate, morile, braniștile și bălțile domniei, amenzile și taxele de judecată percepute în țară etc. Toate acestea intrau în visteria instituției domniei, căci, în afară de orașe, domnul ca persoană de regulă nu mai dispunea de alte moșii. Acest
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
scutiri ori reduceri de bir pentru produsele viniere trecute prin vamă, precum și pentru produsele meșteșugărești pe care le vindeau în Țara Românească. Ei s-au organizat într-o breaslă, pentru a face față mai ușor celorlalți negustori. Conducătorul breslei împărțea dajdia pe membrii comunității, după averea și greutățile casnice ale fiecăruia. Borda este un obicei care prețuiește hărnicia oamenilor care au terminat secerișul. Specific acestui obicei este cununa de spice, purtată de fete. Dărdaica, sărbătoare din [[Feldioara, Brașov|Feldioara]], se leagă
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. "„Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor.”" Cercetările arheologice efectuate aici în perioada 1954-1956 au atestat că nivelul de fondare al zidurilor bisericii, ale clădirii de
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. ""Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor."" Călătorul armean Simeon Lehați care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
a Cupăreștilor. Nu a domnit mult, deoarece a fost pârât pe nedrept turcilor, din răutate, și în consecință a fost mazilit. În 1668, după domnia lui Alexandru Iliaș, cu mari cheltuieli redobândește tronul. De această dată, pornește un șir de dăjdii (dări) care sărăcesc cumplit țara, ceea ce dezlănțuie în octombrie 1671, răscoala lui Mihalcea Hâncu. Răscoala a fost cu greu potolită, în 1672, cu ajutor turco-tătar. În cele din urmă, Duca îl nemulțumește pe sultanul venit în persoană pentru războiul cu
Gheorghe Duca () [Corola-website/Science/299433_a_300762]
-
Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân ("și grâul din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt pe Jaleș la "Dăbăcești" "), Dan al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte sate "și pe Jaleș, Arcani și Tămășiști și Bălești și Rasov" amintite în diploma regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din 28
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
printre care și Cântecu lu Angealâu, baladă neatestată de nici o colecție folclorică și pe care n-o posedă nici Institutul de Folclor. Balada aceasta, consider eu, că e neîntrecută în folclorul românesc în privința conținutului social, glăsuind despre cele mai grele dajdii impuse țărănimii în epoca fanarioților, sub domnia lui Constantin Hangerli. Cele 400 de piese folclorice ce vor apărea în Folclor din Oltenia și Muntenia 4, nu înseamnă mare lucru. Eu m-am și supărat un timp pe Șerb5, pentru că mă
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
că mănăstirea exista la începutul secolului al XV-lea. Profesorul Constantin C. Giurescu identifica cu Mănăstirea Strugalea, menționată într-un document din 11 mai 1409, scris în cetatea Giurgiului. Prin acest document voievodul Mircea cel Bătrân scutește de slujbe și dăjdii un sat ce se chema Pulcouti, dăruit respectivei mănăstiri. Dintr-un hrisov domnesc al lui Radu cel Mare, datat la 20 iulie 1507, aflăm că Mircea cel Bătrân ar fi dăruit în vremea sa Mănăstirii Glavacioc satul Călugăreni de pe Neajlov
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
interzis dreptul de a achiziționa terenuri. În lucrarea "Descriptio Moldaviae" (Descrierea Moldovei), scrisă de către voievodul cărturar Dimitrie Cantemir în limba latină în perioada 1714-1716, se vorbește astfel despre evrei: ""Asemenea și evreii se socotesc supuși; ei trebuie să plătească o dajdie deosebită în fiecare an, mai mare decât aceea obișnuită. Nu au altă îndeletnicire decât neguțătoria și să țină hanuri. Pot să-și facă sinagogă oriunde voiesc, însă nu de piatră, ci numai de lemn."" Conducătorul evreilor din toată Moldova se
Evreii din Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/318667_a_319996]
-
aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. ""Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor."" Călătorul armean Simeon Lehați care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
Szaplonczay scria bistrițenilor din Moisei, la 3 iunie 1658, întrebându-i ce nădejde putea lega de sfânta pace și că poartă frică de hoțiile de la marginea Moldovei și Poloniei. În anul 1700, Stoica convoacă un sobor la Moisei „pentru colectarea dajdiei, judecarea proceselor în apel și pentru examinarea preoților cu privire la cunoștințele lor în legătură cu sfintele taine, căci cei mai mulți dintre ei erau neștiutori de carte” În 1650, Popa Lupu din Moisei avizează Bistrița că din cauza omătului mare nu a putut să meargă cu
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. "Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor." Una dintre cele mai puternice comunități de armeni din țară s-a conturat la Iași. Fiind un popor religios
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
până la oștean, toți luau parte la contribuțiunile statului. Cu toate că de la început boierii nu primeau lefi pentru slujbele lor, cu toate că ei erau îndatorați să facă o parte însemnată în armată și să meargă la război cu cheltuiala lor, dar tot plăteau dăjdiile cele mai însemnate. Astfel ei au plătit în tot anul haraciul, ploconul bairamului, banii calului și oieritul la trei ani. Visteria făcea chibzuire după starea fiecăruia cât se cuvine să plătească. Constantin Mavrocordat, la 1741, prin actul reformei desființând multe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot anul haraciul, ploconul bairamului, banii calului și oieritul la trei ani. Visteria făcea chibzuire după starea fiecăruia cât se cuvine să plătească. Constantin Mavrocordat, la 1741, prin actul reformei desființând multe drepturi ale boierilor îi scuti de tot de dăjdii. (N. Bălcescu. Puterea armată pag. 24 et. sq). Bălcescu citează șase hrisoave consecutive cari desființau drepturi politice, cîteșișase din timpul domniei străine. Armata și aristocrația, iată cele două mâni puternice ale vestiților și marilor Domni din veacul nostru de aur
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vreme a ideei monarhice cad cele două domnii a lui Grigorie Ghica Voievod; iar cronicele noastre, în limba lor frumoasă, ne arată pe acest domn întrunind în sine calitățile mari ale monarhilor. Mult se silea cu dreptatea țării - zic ele;... - dăjdiile cum le-au găsit nu le-au mai urcat, ci încă le-au ușurat și prea bine se îndreptase țara, știind fieșcare darea lui pe an. Greci nu adusese mulți, numai câți erau de trebuință curții sale, și numai de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ne identificăm cu referiri la așezările, oamenii și întâmplările vieții lor pe actualul teritoriu al județului Vaslui - care totalizează în el arealul fostelor județe Fălciu, Tutova și Vaslui, familiarizându- ne cu evoluția localităților, stratificările sociale, evoluția dregătoriilor dar și a dajdiilor, cunoscând mișcările sociale care au condus către modernitate și o anumită stabilitate economică și culturală, vom cunoaște însăși evoluția instituțiilor statului. Pe parcurs, cercetarea noastră va avea și alte obiective de interes. Satele fiecărui fost județ - Vaslui, Tutova și Fălciu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Când, prin alegerea locuitorilor satului, cineva era desemnat să reprezinte răzeșii în fața autorităților satului, ocolului sau isprăvniciei, purtau numele de vechil de mazili. A fi mazil era un privilegiu, se înțelege. Chiar și fii de mazili erau favorizați la plata dăjdiilor. Adesea plăteau dajdea stabilită pentru tatăl lor, mazil sau fost mazil. S-a înțeles, credem, că atât birul cât și celelalte dăjdii ale mazililor nu erau socotite după starea materială sau moșia acestora ci în așa fel ca ei să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mazili. A fi mazil era un privilegiu, se înțelege. Chiar și fii de mazili erau favorizați la plata dăjdiilor. Adesea plăteau dajdea stabilită pentru tatăl lor, mazil sau fost mazil. S-a înțeles, credem, că atât birul cât și celelalte dăjdii ale mazililor nu erau socotite după starea materială sau moșia acestora ci în așa fel ca ei să le poată mai cu ușurință achita. Mazilii erau boieri de rang inferior ai satelor, recrutați dintre țăranii fruntași ai satelor ori moștenitori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ținuturi erau doi ispravnici (câte 2 prefecți, cum ar veni astăzi), care aveau în grijă și modul de funcționare a menzilurilor (a poștei). În organizarea fiscală realizată de Constantin Mavrocordat mazilii au avut un regim special de tratament social. Pentru dajdia mazilească care li se fixa, fiecare plătitor primea o carte mazilească în care, după averea pe care o aveau, li se fixa valoarea dajdiei, plătibilă în sferturi sau în două rate anuale. În categoria mazililor intrau foștii mici slujitori domnești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
organizarea fiscală realizată de Constantin Mavrocordat mazilii au avut un regim special de tratament social. Pentru dajdia mazilească care li se fixa, fiecare plătitor primea o carte mazilească în care, după averea pe care o aveau, li se fixa valoarea dajdiei, plătibilă în sferturi sau în două rate anuale. În categoria mazililor intrau foștii mici slujitori domnești, dar la cerere, cu aprobarea domnului, pe bază de dovezi și după o cercetare, intrau și alte persoane. Se cunosc de exemplu, diplome de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
drept confirmare a cererii lor. Din rândul ruptașilor puteau face parte și fiii diaconilor și al preoților, tot pe bază de cerere adresată marelui vistiernic și care dacă se aproba ori se respingea, aceasta rezulta dintr-o anaforă a domnitorului. Dăjdiile ruptașilor se încasau de ispravnici cu ajutorul ocolașilor. Când ruptașii nu ascultau de poruncile ispravnicilor puteau fi pedepsiți, pe loc, chiar de către vornicul din localitate. Mazilii însă, în asemenea cazuri, erau puși în butuci și erau trimiși la Iași, la Divan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și măsurarea terenului, a locului de casă, a viei și a livezilor, despre care raportau mai întâi privighetorului de ocol. Gh. Ghibănescu, în Surete, vorbește despre asemenea însărcinări. Crucile de ruptași reprezentau categorii fiscale care constau în plata solidară a dajdiei de către un număr mic de contribuabili, doi sau trei. Obiceiul de a plăti dări anuale practicat de ruptași și admis de vistierie s-a transmis, cu timpul, și băștinașilor. De aceea existau prin sate locuitori fruntași trecuți în rândul ruptașilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]