1,067 matches
-
de erotism dezlănțuit - se poate vorbi despre trivialitate, ca formă degradată a facilității: "Nuielușă de alun,/ Ce să-ți spun să te îmbun?/ Să-ți dau whisky cu magiun,/ Leafa-ntreagă să-mi consum/ Ca dementul, pe-un furou,/ Pentru dalbul tău popou?// (...) Corabie cu piper,/ Prin ce vrajă, ce mister,/ Mi-a intrat în inimă/ Țâța ta cea minimă/ De-am rămas trăsnit și fix/ Ca Hristos pe crucifix/ Cu glezna și mâna-n cuie -/ Cuișoare de duduie?" (Bocet de
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
în 1936. Clopotelor din secțiunea precedentă le corespunde acum gongul, ca un semnal demiurgic către "făpturile" Domnului, cărora li se îngăduie, efemer, să "negocieze" cu "zorile, surorile", pentru a nu se grăbi să "ne năvălească, până nu și-o găsi dalbul pribeag un car cărător, că e cărător... din țara cu dor, în cea fără dor...". Pânzele eterofonice diafane sunt comparabile cu adevărate sufluri vitale, suprasensibile. Ascuțit ca o lamă de fierăstrău, sunetul corzilor (simbol al purificării de sine) încheie momentul
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
nu era decât gura sacului care se strânge tot mai tare, mai sumbru, în jurul lor. Pentru a-și face totuși iluzii, oamenii caută fericirea, făcând fie metafizică, fie copii. (Jean Paul Sartre) Din tot ce scriseseră acești vechi, faimoși, înțelepți, dalbi dar nu totdeauna albi autori, Peter nu înțelese decât că fericirea nu există. ,E adevărat oare", o întrebă pe bunică, , pe lume nu există fericire?" ,Ba, bineînțeles că există", răspunse aceasta. Cum spune și cântecul: Să fii pe lume e
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
Bergland Trio“ (condus de Karl Ludwig Lupșiasca) și al Corului „Franz Stürmer“ (dirijor: Nicoleta Cozâltea) din Reșița. Duminică, 28 decembrie, ora 17, Spectacolul de Crăciun va fi prezentat pe scena Casei de Cultură a Studenților din Reșița. IOAN STANCIU Florile dalbe... l Concertul de colinde al Filarmonicii „Banatul“ Marți, 23 decembrie, ora 19, Corul „Ion Românu“ și orchestra simfonică ale Filarmonicii „Banatul“ vor susține în sala festivă a Colegiului Național de Artă „Ion Vidu“ un concert extraordinar de colinde, sub bagheta
Agenda2003-51-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281846_a_283175]
-
Vestire“ din localitatea timișeană Banloc, iar Corul Melos, alcătuit din profesori și studenți de la Facultatea de Teologie de la Universitatea de Vest și condus de Nicolae Codrea, ne-a prezentat un veritabil recital de colinde sfinte. Pe „Moș Crăciun cu plete dalbe“ ni l-au adus copiii din cadrul Grupului Flores de la Palatul Copiilor, conduși de prof. Nicolae Pușcașu. Aceștia s-au declarat încântați să fie alături de noi în aceste momente sfinte și ne-au urat „Sărbători fericite“ și un sincer „La Mulți
Agenda2003-52-03-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281876_a_283205]
-
este simțit adânc se spune simplu de tot." Între expresia simplă, pătrunsa de umor și de (auto)ironie, care incinta la tot pasul în aceste pagini întru totul prietenoase și imaginile desuete ale liricii sale populate de frumoase îngerele, flori dalbe sau steluțe este o discrepanță copleșitoare pentru cititor. Alecsandri era conștient de distanță dintre convenția culturală și literară și expresia firească, iar ironia fină la adresa artificializării, prezența în scrierile sale în proza mai puțin canonizate, o regăsim și aici: "atât
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
se iscă nevoia unei materialități totalizante, frizînd o cosmogeneză. Pornind de la evocarea toposului natal, maramureșean, bardul își etalează sensibilitatea cosmică, expansivă prin intermediul factorilor biologici, neevitînd terminologia de specialitate cu răceala ei sarcastică: "răsar noi zori de ziuă peste Valea Izei/ dalbi zori de ziuă se revarsă/ într-o dimineață primară cum numai în Maramureș/ au mai rămas diminețile/ cu sori levogiri răsucindu-se pe brîiele porților/ peste lanul de cînepă de pe dumbrava Dragomireștiului/ lin unduindu-se în bătaia precambriană a vîntului
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
iubita! o mîndră Românie! Pămînt cu râuri d-aur și bolta aurie! Tu, muma iubitoare a fii nesintitori Ce-adânca ta durere nu poate să reînvie! Trecut-au fericirea s-a tale sărbători, Cum trec d-al toamnei crivat plăpânde dalbe flori. Curat nene Vasile!... P.S. Lista poeților minori români a continuat și va continua. Nu fac un paradox, dar rolul lor în cursul literaturii noastre, ca și al oricărei alteia, este a prin exercitarea limbii a unul însemnat, totuși, ei
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
La ce-i afară, nu mai fă nimic ! Rămâi la locul tău și fii deștept Sau ia-te după mine! Eu aștept Covorul alb, de tot să se topească, Și astrul, gerul tot să-l risipească ! Și-a strâns corola dalbul ghiocel. - Așteaptă până-i fi mai măricel ! I-am spus eu, vântul, și-am plecat pe-afară: - De-abia-n trei zile fi-va primăvară! Tu doar atunci arată-te la față ! Vestește abundența de verdeață, Păstrându-ți rostul tău de vestitor
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382742_a_384071]
-
amintiri perene, Săruturi dulci în dimineți tresar, Veri și zăpezi, amoruri vii sau terne, Mă-nvăluie-n iubire... Aspru jar! Mă simt atât de singur... Câteodată... Chipul tău dulce-mi ninge dor boem, Un gând apus, o filă demodată, În cartea vieții, dalb, caduc poem. Tresar sub pașii tăi muguri și frunze, Fulgi poposesc pe pleata-ți de argint, Ne contopim, încinși... Îți simt pe buze Păcatul, gingaș rai, celest alint. Mă simt atât de singur... Astă iarnă Se frânge elegiacă... Jar și
SOLITUDINE HIBERNALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382819_a_384148]
-
susul”, prin ruptura, ACUM, cu “josul” este păstrat (consecutiv, apare, o, mult-așteptata “DAINA” din colindă!): “Murindu-mi moartea-ntre pământ și cer/Reumplu Nemurirea de Mister./ Al Spiritului, moartea nu-mi dă pace/De-aceea cânt și Florile-sunt-dalbe...” - cf. Florile dalbe. Da, “dainaua” barbilian-soteriologică, prin “orb” Misterul Re-Armonizării Cosmice: “AINA-DAINA, orb misterul/ Zdreanța purpurei, BĂLAUR/ Când îngenunchiase Cerul/ Din splendoare-n frig de aur” - cf. De adio. Balaurul fiind Paznicul Sacru al Misterelor Eleusin-Demiurgice...! ...”SOPHIA” nu este “știință”, ci “șTIRE ÎNTRU
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
distrugă toare, aidoma unui bombardament cu rachete: „Am starea aceea cînd aș inventa o limbă atroce,/ un idiom ce ar numi cu săruturi sulfurice viața și moartea,/ m-aș trezi diminețile, aș spune bună ziua, iar ziua s-ar/ cutremura/ cu dalbe cenuși, aș numi cenușile și sar întrupa/ nimicitorul” (ibidem). Mai adesea avem a face cu o asociere între recul și înaintare, între blazare și vitalitate, în doze dictate de intuiția momentului expresiv. De altminteri ambiguitatea se arată favorabilă impulsului negator
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
cornute care prisosesc țăranilor. De aceea, glăsuiesc versurile mai multor colinde, până și „Birăul“11 mergea la târg cu „turma de noatini“ să o vândă unui „logofăt“12 din alt sat. Așadar, păstoritul nu este neglijat aici ci, dimpotrivă. O „dalbă fecioriță“ din satul Bucureșci, demult, nu dorea să-i fie șoț fiul de împărat ci, un păcurari: „ ... că mi-e mi-i drag / La stână șezând / Oile mulgând“.13 În schimb, Sora Soarelui, curtată de „Un baci de păcurari“ refuză
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
șoț fiul de împărat ci, un păcurari: „ ... că mi-e mi-i drag / La stână șezând / Oile mulgând“.13 În schimb, Sora Soarelui, curtată de „Un baci de păcurari“ refuză mariajul cu acesta, căci îi este „urât“: „Sara, dimineața / Oi dalbe mulgân / Laptele-nchegân / Brânza brânzuin ...“.14 În localitatea Totia, folcloristul a descoperit o prea frumoasă variantă a baladei-colind „Miorița“15 iar la Răpolțel eroul principal al unui cântec de stea era chiar Sfântul Petru care păzea turma șezând „ ... în bâtă rezemat
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
în versuri de tipul S.F. și ne îndreptăm atenția asupra altor ocupații anexe, de astă dată a lelițelor de la Orăștie. Iată ce spun versurile unui colind cules din Balșa despre preocupările privitoare la industria casnică: „Nu te d’a-ntrista / Dalbă fecioriță! / Că noi ți-am venit / La curțile tale / Și noi ți-am adus / Și noi nu ți-am spus: Furcă văruită / Fus mândru-npistrit / Și-un pistru 18 de-argint“.19 Agricultura, ocupația de bază a locuitorilor apare reprezentată o
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
a luat la întrebări odrasla: „Gigioane, Gigioane / Fiu’ maichii, fiu / Șie gând mi ț-ai pusî: / Gând gie-nsurământ / Orie gând gie cătănit?“25 În fine „La fântâna din făget“, unde trei juni au venit s-o petreacă pe „Daliana, fata dalbă“, cu trei cai „împoivanați“, nu oricum ci, în „Poivan verde de mătasă / împletit în cinci și-n șasă“26, am reușit să adunăm câteva noțiuni legate de harnașamentul cailor din vremuri de demult: căpăstru, frâu, poivan, potcoavă, șea etc. Pe lângă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
în față m-o lovit / De fața mi-o rumenit“.30 Tot Soarele i-a îngălbenit „cosița“ (chica) spun cele două variante amintite. Din găteala capului femeilor nu lipsesc: cerceii 31, Cununa 32, „peana lată, fluturată“33 și „salba-i dalbă din bani vechi“.34 Din inventarul vestimentației tradiționale al femeii nu lipsesc „baiera“ (brâul)35 și inelul.36 Dintr-un text de origine cultă se află câte ceva despre portul popular al anilor micuți: „Eu sunt cel mai mic în școală
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Opinii Unu, doi, trei, clătiți-vă bine ochii și mintea, începe înviorarea! Dacă v-au adormit grijile și așteptările peste sărbători, în refren de linu-i, lin și flori dalbe, nicio problemă, are cineva grijă să le deștepte și să le alinieze în poziție de drepți. Pe locuri, fiți gata, start! Am intrat buluc în 2012, iar când nici n-au apucat bine sarmalele să se digere și paharele de
Circus Maximus [Corola-blog/BlogPost/99716_a_101008]
-
speriat, ci l-a urmărit, Atunci și altădată fără al fi prevenit, Căci îi era așa milă de el - necoptul, Să-l ajute ca pe părinții lui făcea totul. Azi așa, mâine așa, numai Alin mai trăia, În fata fetei dalbe veșnicia prea despica, Vedea cum femeia stătea ore nemișcată, Oare ce făcea ea în mintea-i cu a ei erată? Câteodată părea că-l vede și îi surâde, Dar la numai puțin dispărea pe sub dude, Deși încercă să meargă să
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
La ce-i afară, nu mai fă nimic ! Rămâi la locul tău și fii deștept Sau ia-te după mine! Eu aștept Covorul alb, de tot să se topească, Și astrul, gerul tot să-l risipească ! Și-a strâns corola dalbul ghiocel. - Așteaptă până-i fi mai măricel ! I-am spus eu, vântul, și-am plecat pe-afară: - De-abia-n trei zile fi-va primăvară! Tu doar atunci arată-te la față ! Vestește abundența de verdeață, Păstrându-ți rostul tău de vestitor
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384216_a_385545]
-
ai fost poftit! Ne spune Herodot că în vechime Un împărat persan a dat de tine. Când grecii corăbieri au poposit, Orașe noi la mare ți-au zidit; Din liră ți-au cântat în temple albe, În amfiteatre purtai straie dalbe. Romanii și-au trimis al lor poet Să-i cânte Mării Negre un duet, Al Tristelor și Ponticelor rime, Melancolia dorului s-anime. Ai fost și vatră veche de credință, Ai tăi întâi creștini cu biruință Și-au dus cu cinste
DOBROGEI LA ZI ANIVERSARĂ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384242_a_385571]
-
și povețe, Ne așteptau cu Har de Sărbători, Din cer cădeau fulgi, îngeri... Sub ninsori, Vedeam pe Dumnezeu zâmbind, pe fețe. E Gerul Bobotezei... Sacră iarnă... Cu amintiri, troiene, sănii, vis, Se-ntorc străbuni din timpuri, cer, abis, Cu chipuri dalbe, sfaturi să ne " cearnă ". E Gerul Bobotezei, sfânt și aspru, Mângâietor... Balsam pe Plai și răni! Cu suflet sincer, nuci și vin în căni, Să-I ascultăm povața de Sihastru! Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din
GERUL BOBOTEZEI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384314_a_385643]
-
capodopere... Credem că, în subconștient, criticul l-a zărit pe Fănuș ca pe Mare Meșter Mare: arhetip al povestitorului, al ziditorului (prin cuvinte), un Manole care, pe măsură ce-și înalță opera, își sacrifică soția, pe Ana, zidind-o în dalba Mânăstire, dar - diferit în raport cu nestemata baladă - fără a o părăsi, fără a rupe vraja unirii, autozidindu-se și el, Meșterul Manole, și el, Fănuș Neagu, în propria-i capodoperă. ,,Inițial nu a existat nicio legătură cu Brăila - glosează Viorel Coman. Apoi
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Articolele Autorului Nu-mi doresc să reîntorc o vară Ce a plecat pe furiș sfidând o întreagă țară Aș vrea în schimb o simplă primăvară Decât o toamnă mizeră, ploioasă și amară. Aș vrea să zburd printre flori de zambile Dalbi ghiocei, iriși, lalele și narcise Să petrec efemere clipe incredibile dar umile Să nu fiu într-un somn greu și fără vise. Mi-s în parcul trist și nu mă pot abține Mă preling ușor curtând o doamnă Bătrâna și
RUGĂCIUNE PENTRU O TOAMNĂ NEDORITĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378197_a_379526]
-
văzut, Chiar regele, vrăjit, rămâne mut În fața ei, regină-ntre regine. Puterea ei e mare, cum a vrut, Regatu-i alb, lumini diamantine, Iubirea multă zi de zi o ține Doar într-o-mbrățișare și-un sărut. Iar dragostea, pentru regina dalbă, Devine obicei, se face lege, Pentru supușii toți din țara albă Și chiar pentru bătrânul mare rege, Senine zile și le prinde-n salbă, Astfel, cu fericirea se alege. REGINA NEAGRĂ Pe coridoarele din negrul său palat Își poartă iar
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]