156 matches
-
se dedica poeziei creștine. Într-o scrisoare din Variae, operă a lui Cassiodor, e reprodus decretul de numire a lui Arator în funcția de procurator al lui Teodoric, iar Arator a ținut un discurs în fața regelui în numele unei solii a dalmaților în 526. Ar fi trezit interesul instruitului rege Atalaric, succesorul lui Teodoric, care l-a adus la curtea sa. Însă câțiva ani mai târziu, Arator ar fi abandonat condiția de laic și s-ar fi convertit la o viață creștină
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de a se dedica poeziei creștine. într-o scrisoare din Variae, opera lui Cassiodor, e reprodus decretul de numire a lui Arator în funcția de procurator al lui Teodoric; Arator a ținut un discurs în fața regelui în numele unei solii a dalmaților în 526. A trezit interesul instruitului rege Atalaric, succesorul lui Teodoric, care l-a adus la curtea sa. însă, cîțiva ani mai tîrziu, Arator a abandonat condiția de laic și s-a convertit la o viață mai profund creștină, devenind
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
afecțiune datorată originilor geografice învecinate ale celor doi. Ieronim avea să joace rolul editorului celebru care impune posterității un autor meritoriu, desigur, dar care, altfel, ar fi fost sortit uitării. În 398, la cererea unui prieten călugăr, pe nume Anatolius, dalmatul realizează o ediție a Comentariului la Apocalipsă al lui Victorin, în care își ia libertatea să înlocuiască secțiunea milenaristă din final cu un comentariu personal, alegoric. Această rectificare esențială a asigurat perpetuarea operei în spațiul creștinismului occidental de‑a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
noastre socotindu-le că venia, niciun fel de rău văzăndu-să că nu lipsiia după acest ticălos de pământ ...” - Radu Greceanu) ori așteptau în locuri securizate (incinte care interziceau comunicarea cu un exterior periculos, așa cum l-a găsit Hercul Daissoli [Ercole Dalmatul] pe regele Ioan I Zápolya „la Alba Iulia, împresurat din toate părțile de molima grozavă a ciumei” 555) sau în spații izolate și neinfestate („Iară Dumitrașco-vodă [Cantacuzino], vădzându atâta omor, au ieșit în deal la Gălata cu boierii, și acolo
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scape un suspin adânc. Încearcă să se consoleze. Până la urmă e normal ca și barbarii să tânjească să se înfrupte și ei din bunăstarea civilizației... Imediat se înfioară. Dar dacă doresc să o distrugă? Cum au încercat recent pannonii și dalmații. Oftează din nou. Uite ce avantaje aduce pacea și familiarizarea cu limba și cultura romană! Trage cu coada ochiului către Pusio. Și totuși, tinerelul acesta i-a fost recomandat chiar de împărat. Se pare că-l cunoaște bine. I-a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Tiberius Nero oftează, ostenit de hărmălaie. Triada suovetaurilia. Nici o lustrație de purificare a unui sacrificiu public după vreun eveniment important nu poate fi îndeplinită fără ea. Iar astăzi trebuie cinstită în ochii oamenilor și ai zeilor victoria asupra pannonilor și dalmaților. Constată brusc că l-au pierdut pe Plautius Silvanus. — Unde e? țipă la Paterculus. — Ce? urlă acesta la rândul său. În jurul lor e o gălăgie de nedescris. Flautiștii sună din surlele lor. Mai târziu o să-i asiste pe sacrificatori în timpul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vocea unui Apărător care sosise la galop, dinspre Apus. Il capetano Francisco sta arrivando con sua artilleria. - Finalmente... murmură Angelo. Douăzeci de căruțe escortate de cincizeci de Apărători se iveau pe firul văii, venind dinspre Trieste, de-a lungul Coastei Dalmate. În sfârșit, Francisco... Cu puterea de foc pe care o aducea, una din bătălii putea fi câștigată. Pe flancul drept al noilor sosiți se zărea, Însă, un alt grup de Apărători, pe care Angelo nu-și amintea să-i fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Era suficient să blochezi porțiuni de lagună și să aștepți ca soarele să sece apa; rezultatul? Sare cât cuprinde aproape gratis. Făceau negoț cu pește sărat. Angajaseră meșteri lemnari și călăfătuitori în multe locuri, cumpărau lemn pe coastele istriene și dalmate și construiau acele bărci lungi și iuți. Aveau sclavi și se fereau de străini, dar și unii, și alții, dacă erau de folos orașului, căpătau libertăți și drepturi egale cu toți ceilalți. Erau conduși de tribuni aleși de popor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
avea o lungă relație de gentleman cu domnul Kurbanski - cu accentul pe ban. Domnul Kurbanski, patronul sârb al clubului, pleca În străinătate de mai multe ori pe an. Se pregătea să se retragă la pensie Într‑o vilă de pe Coasta Dalmată. Corpul lui avea o față solidă, Îngrijită - capul și burta asortându‑se cu o față impresionantă, lătăreață, cu un nas scurt, și de o paloare de parcă‑și ținea respirația. Își pieptăna părul lins, spre spate. Purta o redingotă. Îl făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
care și Biserica, care devenise fiica sa. Apusul gloriei imperiului, insensibilitatea cetățenilor săi care, în loc să-l protejeze duceau războaie fratricide, dar și noua putere a vandalilor și a goților, care se întrevedea sinistră în lume, zguduia fibrele intime ale preotului dalmat, legat prin cultura sa clasică de Atena și de Roma, asemenea tuturor marilor scriitori ai vremii. Tocmai această lume este cea pe care Ieronim o vede dispărând. Lamentațiile pe care și le face auzite din adâncul deșertului Chaltris sunt într-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iar Domnul îi dădea biruință (cf. 2Cron 26, 21); Moise, care a luptat împotriva lui Amalec nu cu sabia, ci cu rugăciunea (Exod 17, 11). Dacă vrem să înviem, să ne aruncăm în genunchi. Prin aceste cuvinte și altele asemănătoare, dalmatul căuta să-i trezească pe romani amintindu-le sacralitatea pământului lor, pe care până și dușmanii se temeau să-l calce, ca și cum amenințarea unei morți oculte ar fi apăsat asupra lor, dacă ar fi profanat locurile sacre ale măreței istorii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ei și ce au realizat, aș spune: Dacă s-ar ajunge la acest nivel ar fi bine, mai încolo o să vedem". La fel cu iugoslavii, până ce au comis actul de sinucidere din anii '90. Eu fusesem în Iugoslavia, vizitasem coasta dalmată, fusesem și la Belgrad, care mi s-a părut atunci, prin anii '60, un oraș inferior Bucureștiului, cam din toate punctele de vedere. Pe de altă parte, avea încă de atunci o anumită deschidere spre Vest. Iugoslavia pornise deja în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
90. Nu se mai inițiau mari lucrări publice și restaurări de clădiri istorice din anii '70, ca pe la noi. Exista ceva cheag la nivelul indivizilor care lucraseră în străinătate și adunaseră bani muncind pe brânci. În preajma orașelor și pe Coasta Dalmată se vedea fenomenu-l apărut mai târziu și la noi: construcția sălbatică de reședințe secundare. Dar se constata o altă patologie a dezvoltării, un fel de "construcție a subdezvoltării" ca să-l parafrazez pe Joseph Love. Oamenii de vârstă mijlocie, obosiți de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
se găseau în nordul Dunării, comunitățile latinofone din sud au fost nevoite să se retragă în zone extrem de izolate (Munții Pindului, mlaștinile de pe coasta adriatică). Și nu a fost doar cazul nostru, ci și al triburilor traco ilire. De pildă, dalmații s-au refugiat pe insulele Mării Adriatice și pe promontoriile ușor de apărat unde au creat orașe comerciale puternice (Ragusa). Confruntați cu riscul decimării, localnicii s-au repliat în regiuni inaccesibile năvălitorilor. Autohtonii au mai avut și varianta deplasării spre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
litoralul țării mele. Îl știi, firește. Faulques a Încuviințat. Cunoștea bine cei cinci sute cincizeci și șapte de kilometri ai șoselei șerpuite dintre Rijeka și Dubrovnik, litoralul cu golfulețe povârnite și nenumărate insule, verzi de chiparoși și albe de piatră dalmată, care Împestrițau o Adriatică cu ape Închise, liniștite și albastre, fiecare cu cătunul, zidul venețian ori turc și clopotnița ascuțită la vârf a vreunei biserici. Văzuse și cum părți din acest peisaj fuseseră demolate cu tunul În săptămâna pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Înverșunat de Înșelăciunea căreia Îi căzuse victimă, Vasile refuză să retracteze și este ars pe rug. În 1167 mai existau Încă biserici bogomile influente la Constantinopol, precum și În teritoriul pe care izvoarele italiene Îl denumesc Sclavonia - probabil Bosnia de pe coasta dalmată, unde creștinii heterodocși, a căror existență e menționată pentru prima oară În 1199, aveau să ajungă să Întemeieze, treizeci de ani mai tîrziu, o biserică puternică. Din păcate, doctrina lor ne este cunoscută numai din surse tîrzii (din secolele XIV-XV
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
din bogomilism. Catharismul radical a fost, probabil, inventat pe teritoriul Imperiului bizantin; preotul bizantin Nicetas, care a vizitat În 1167 Provența, aparținea deja ordinului de Drugunthia-Dragovița. Se presupune că bogomilismul a pătruns În Europa occidentală Înaintînd de-a lungul coastei dalmate și trecînd prin Veneția, Lombardia, Piemont, Provența și apoi Franța (la vremea aceea Provența nu aparținea coroanei franceze). Două episoade izolate de la Începutul secolului al XI-lea ar putea deja să indice pătrunderea catharismului. În 1143 catharii sînt atestați la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
din vremea respectivă. 6. Creștinii din Bosnia Această erezie de proveniență bizantină este atestată pentru prima oară În Bosnia la anul 1199. Însă Încă din 1167 preotul Nicetas/Nichinta, prezent la Conciliul Cathar de la Saint-Félix-du-Lauragais, menționa existența unei biserici cathare dalmate, iar scrierea De haeresi catharorum in Lombardia (datînd din jurul anului 1200) face referință la relațiile nemijlocite dintre comunitățile cathare din Mantova și Vicenza și „Sclavenia” sau „Sclavania”, identificate de Anselm din Alexandria ca fiind terra (quae) dicitur Bossona (Bosnia, parte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Duican, "Pictori streini", în Ileana, An I, nr. 1, iunie 1900, p. 5. 508 Vasnețov realizase un iconostas Art Nouveau la Biserica Rusă din București. 509 A. Garguromin Verona chiar era de origine nobilă, se trăgea dintr-o familie aristocrată dalmată. 510 Mircea Demetriad, "Unicei", în Idem, p. 7. 511 L. Bachelin, "Tannhäuser", în Idem, p. 8. 512 Titlul poeziei acestuia este ortografiată greșit în franceză "Ehen Fugaces", în loc de "Eheŭ fugaces". 513 Numele este ortografiat diferit: Roguska, Roguzka, Rogouska. 514 Mircea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
calcul numai vorbitorii nativi) Sursa: Enciclopedia online WIKIPEDIA, accesibilă la adresa: http://ro.wikipedia.org/wiki/ Limba româna, cu cele patru dialecte ale sale dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna este continuatoarea latinei vorbite în părțile răsăritene ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele italiene centrale și meridionale, româna face parte din grupul apeninobalcanic al limbilor romanice 65. Graiurile sau subdialectele limbii române sunt: * graiul bănățean; * graiul crișean; * graiul moldovenesc; * graiul maramureșean; * graiurile oltenesc, muntenesc și dobrogean, acesta din
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
se va vedea, i-a adresat șase scrisori din Pontus. Cum se știe, Germanicus este fiul lui Drusus, nepotul lui Tiberiu. Ovidiu îi scrie respectiva scrisoare în 766 = 14 d.H., cu ocazia triumfului înregistrat de Tiberiu împotriva panonilor și a dalmaților, cu un an înaintea morții lui Augustus. Sulmonezul se inspiră din descrierea triumfului lui Tiberiu la Roma, pentru a face să ni se deruleze prin fața ochilor diversele faze ale ceremoniei triumfale, pe care Ovidiu o descrie cu plăcere și într-
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Poate și una și alta. Și continuă Ovidiu: și din punct de vedere politico-militar Augustus și oamenii săi dacă e să-l credem pe poet sunt în aceeași stare de bunăstare la care nu mai ajunseseră până atunci: Peonii și Dalmații tocmai fuseseră învinși (de către Tiberiu), Iliria se supusese; Tiberiu însoțit de fiul său Drusus și de Germanicus Caesar, nepotul său aduseseră însemnele triumfului. La acest triumf participase, ca unul dintre locotenenții lui Tiberiu în războiul din Iliria, Messalinus însuși... Dar
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
destinatari ai Tristelor, care nu pot fi identificați cu certitudine. 184 Ex Ponto, II, V, 7-8. 185 Deși poetul face trimitere (v. 27 și urm.) la o carte scrisă de el însuși depre triumful lui Tiberius asupra panonilor și a dalmaților obținut cu un an înaintea morții lui Augustus: cfr. și Ex Ponto, II, I. 186 Ex Ponto, II, V, 75-76. 187 Cf. RIPERT, op. cit., p. 538 nota. 188 Cf. E. RIPERT, op. cit., p. 538, nota Epist. VIII. 189 Despre acesta
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
că trăia undeva, la Comana, un patriarh al unei altfel de poezii a fost mereu important pentru mine. Iar dispariția lui dintre noi m-a întristat ca atunci când am citit cum s-a stins ultimul bătrân care mai vorbea limba dalmată. 108 Pe singura carte pe care mi-a dat-o vreodată cu autograf se poate citi, cu cerneală neagră, cu un scris mărunt și tremurat: Poetului Mircea Cărtărescu, L'obscenite des prophetes, Gellu Naum Doinaș melancolicul Moartea tragică a lui
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Conciliul de la Lateran (1514), spunea „căci ei spun că sunt oșteni de odinioară ai romanilor”; o Johannes Honterus, originar din Brașov, înscrie în harta sa din 1542, numele Dacia pe întreg teritoriul locuit de români; Anton Verancsics (1504-1573), de origine dalmată, în lucrarea „Descrierea Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești”, confirma existența unei conștiințe a descendenței latine a românilor. -În sec. XVI-XVIII, ideea descendenței românilor din „coloniile romane” ale lui Traian a prins și mai mult contur. o călătorii străini care au
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]