169 matches
-
pe o-naltă masă - Cântați până-n ziua de apoi! Scoteau arcușele scântei și trâmbiți suiau hanu-n slavă... curgeau reci sudori pe ei în damf de vin, fripturi la tavă. Ce duduci suave, ce berbanți zburau în valțuri, bolerouri... trecea noaptea danț după danț, îmbrățișări, săruturi prin rondouri... Că din pământ și mirii se iviră în aur și diamante poleiți; la fapturi și gând se nimeriră la copite, coarne potriviți... Se ospătau cu negre gheare gurile de draci necurate; zise Sotea cel
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
-naltă masă - Cântați până-n ziua de apoi! Scoteau arcușele scântei și trâmbiți suiau hanu-n slavă... curgeau reci sudori pe ei în damf de vin, fripturi la tavă. Ce duduci suave, ce berbanți zburau în valțuri, bolerouri... trecea noaptea danț după danț, îmbrățișări, săruturi prin rondouri... Că din pământ și mirii se iviră în aur și diamante poleiți; la fapturi și gând se nimeriră la copite, coarne potriviți... Se ospătau cu negre gheare gurile de draci necurate; zise Sotea cel mai mare
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și copiilor instruiți de ea. Datorită ei și altor asemenea cântăreți, folclorul oșenesc se integrează potrivit și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu spiritual, în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi spirituale
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
incontestabile averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub arcuș sau ciupituri cu pana, ale danțului oșenesc unic. Acompaniamentul lor creează podoabe folclorice oșenești care sunt rădăcini și vârfuri ale identității folclorice dintr-o zonă nord-vestică românească, fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
Locul II: Sebastian PUICĂ - Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” Cluj-Napoca, jud. Cluj Locul III: Paul Ciprian DANCIU - Școala Gimnazială „Avram Iancu” Abrud, jud. Alba Premiu Special: Alexandru TALPĂ - Școala Gimnazială Hodoni, jud. Timiș 4. Dansuri populare Locul I: Formația de Danțuri și Hori „FIII SATULUI Almașu Mic” com. Balc, jud. Bihor Locul II: Ansamblul „Muguri de Cătină”, com. Cătina, jud. Cluj 5. Premii speciale a. Premiul pentru autenticitatea costumului: • Ana Teodora ANUȚOIU- Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, jud. Hunedoara • Andra
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
Autorului saltimbanc Trec seara prin pădure saltimbancii și tumbe fac pe ostenite-alei, vânt roșu se abate înfiorându-mi macii, iar flautele nopții se-anină printre tei. Furiile turbate își zdrăngănesc trompete, la malul nebuniei ne-am adunat acum și-n danțul tămâierii durerilor proclete ne ardem în feștile de măști făcute scrum. Cu mâini nemântuite orbim nemărginirea și ne scăldăm desfrâul în beznele ce vin, trec seara saltimbancii clamând sperjur iubirea lascivă întrupare de ambră și pelin. Se sting încet în
SALTIMBANC de LEONID IACOB în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355552_a_356881]
-
pare, cu cel surprins de Nicolae Labiș în rostirea testamentară din poezia „Începutul“, cea de a doua din șirul de poeme din volumul de debut `Primele iubiri“: „Bătăile versului am prins a deprinde/ Nu din cărți, ci din horă, din danț/ Rimele din bocete și colinde,/ Din doinele seara cântate pe șanț.“ Pentru Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Dr. Timotei Aioanei Prahoveanul șederile în preajma celor care se nevoiesc în mănăstiri, catedrale, biserici, capele au reprezentat unele dintre experiențele existențiale inițiatice cu care
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
a dăruit natura. Mi-i drag să-l privesc și să-l ascult, căci el e simplu și frumos în înfățișarea lui, căci e curat, înțelept, vesel și poetic în graiul său. Îmi plac obiceiurile sale patriarhale, credințele sale fantastice, danțurile sale vechi și voinicești, portul său pitoresc, cântecele sale jalnice și melodioase și, mai ales, poeziile sale așa de armonioase”. Tot referitor la popor, Alexandru Vlahuță afirma: „Poporul nostru e încă sub spaima primejdiilor pin care a trecut. El nu
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
milei. / Bănuți de toamnă, despletite flori - / În timp ce sângele, afară, pe comori / Se va negocia, la prețul zilei - // Să nu pui niciodată nici-un sfanț / Aici, lângă icoana afumată; / Lăsați măcar un Dumnezeu fără de plată, / Și flori ușoare, neplătite-n pat, la danț - // Atunci e-atât de lină și pustie / Biserica în care o bătrână / Mai vede-un rest la toată lumea vie, / Un rest de flori, ce-i tremură în mână...” (Cutia milei). “Cu lumina vieții de apoi” vrea să-i fie unse
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
vine socru’ mare s-arate la calici, ce socru mic el are. vin șmenarii țării, plini de aroganță, ca din vârful scării, să ne-o dea la clanță. descalecă și bossul, al marmorei șeic, să verse la miri grosul în danțuri din buric. în haită vin coioții, cu zgardă de căței, pupând, ca mafioții, pe șeful de pedei. e nuntă la palat, dar mirii nu au vină, că proștii au votat un rege de bășină. dezmăț e în saloane, miros de
E NUNTĂ LA PALAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359068_a_360397]
-
Secerătorii vin cu coase crunte! În secolul al patrulea-n Bizanț ... În secolul al patrulea-n Bizanț, Împărăteasa zisă Plagudia, Neajungându-i ei, Împărăția, Ca guda ce își rupe al ei lanț Venit-a chiar pe Munte-n pași de danț Ca să-și arate toată semeția. Deodată, însă-i împietri trufia, Când auzi de dincolo de-un șanț Al Maicii Domnului, temutul glas: „Întoarce-te! Eu sunt Împărăteasă Pe Sfântul Munte; el îmi este vas! De-aici-'nainte, nici femei cu rasă
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
sale în teatrul Bossel. D-sa a angajat o trupă franceză de operette, pe lângă care seratele vor fi variate prin jocuri de canzonete și altele. Chiar duminecă reprezentația va fi ridicată prin concursul d-lui Moceanu, care va esecuta frumoasele danțuri naționale, atât de mult aplaudate de publicul capitalei. Urăm d-lui Ionescu deplină reușită în tot decursul acestei stagiuni pentru care, pe cât știm, d-sa n-a cruțat nici un sacrificiu. [ 4 octombrie 1880]
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vizitatori din toate ținuturile spectacolul facinant al trecerii acestui trufaș hidalgo printr-un capăt de mileniu mîrșav și minunat. Să mă întorc la ale mele? După momentul astral al picturii? Doar un pic. După expoziția zglobie de la Cupola, deci după danțul prin saloanele și foaierele ațîțătoarelor mondenități, voi reveni, îngîndurat, la pînzele mari, începute cu ani în urmă, cele care vor spune de drumurile spre nicăieri ale desculților lumii, într-o Apocalipsă de nimeni văzută, de nimeni numită. Pînă atunci însă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și la ceafă, purtând pe creștetul capului un mititel fes roșu cu fundă de mătase albastră”3. Deloc mai breji se Înfățișează „boierii cei tineri”, printre care ne-am aștepta să bată un aer emancipat. În clipa În care Începe danțul (nimic de spus: la modă, ca În toată Evropa- „poloneză, parol, vals” și chiar „écossaise”), „boierii cei tineri Își lepădau giubelele și papucii, rămâneau numai În meși și alergau de luau fetele și cucoanele la joc”4. Aduncându-ne aminte că
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să aud suspinul a arpei ce iubesc. O, Maio, barde june! lungi visuri înfocate {EminescuOpVIII 179} Transpoartă al meu suflet în norii de palate Unde ginii cântă și visele suspin, Unde umbrele-alintă în vânt plăcut și lin; Din a lor danț fantastic, eolicul prelud, Eu glasul tău cel dulce îmi pare că-l aud. L-aud? Or nu? MAIO Da, Doamne, l-auzi l Sfărmata liră - ȘTEFAN 2254 Prin noaptea [mea] cea plină cu umbre de argint, Cu gânduri zâmbitoare, cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ceresc, Voi să aud suspinul a arpei ce iubesc O, Maio! barde june! lungi visuri înfocate Transpoartă al meu suflet în norii de palate Unde ginii cântă și visele suspin, Unde umbrele-alintă în vânt plăcut și lin; Din a lor danț fantastic eolicul prelud - Eu glasul tău cel dulce îmi pare că-l aud. L-aud or nu? [M[AIO] Da, Doamne! L-auzi! Sfărmata liră Odată-ncă din visuri, din fum, din vin se-nspiră Și-ți cântă furtunoasă ca marea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
EminescuOpVIII 188} Tu ești ziuă, eu sânt noapte, Tu ești cântec, eu sânt șoapte, Eu sânt iarnă, tu ești mai. * De la Brateș pîn-în poartă Fetele cu cozi în flori Întind vesel mândre hori Și flăcăii beau la toartă Chiuind în danțul lor, Flori și bete-n pălărie, Cămăși albe, fețe vii, Doruri dulci, doruri pustii Mestecate-n veselie, Înecate în beții. Iată ziua ce-azi-întinde A ei raze pe pământ, Ce aduce-n sânul sânt Viitoruri surâzânde Pentru îngeru-mi plăpând, Pentru scumpa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de vin negru, precum se părea, și pecetluită cu îngrijire cu ceară roșie și o strânse cu iubire la inima lui. Râsete frenetice ieșiră din toate părțile; sergentul, indignat, lăsă să cază sticla ce se sparse în mii de bucăți. Danțul se opri, țipete de spaimă se auziră în toate colțurile pimniței și sergentul își simți părul zbîrlindu-se, văzând că vinul vărsat părea că formează un val de sânge. Trupul unei femei goale, al cărei păr blond se răspândea pe pământ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
amîndouă), într-o activitate care nu creează un op de artă obiectiv, care se efectuează afară de personalitate, ci o preface pe ea însăși într-un op de artă momentan, unde așadar artist și op de artă sânt identice. Pentru femei danțul, pentru bărbați e esercițiul gimnastic acelea ce ne arată numai pentru un moment personalitatea în lumina cea mai bună a frumuseței și înfrumusățează și înnobilează mișcarea ei și, mijlocit, chiar figura ei. Însă nu numai în mișcarea întregei figuri, ci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Sf. Ion se „libovește” într-un „pat mândru frumos” (14, p. 45) sau/și bea vin până se îmbată : Of, Ioane, Sfânt Ioane, Tu de vin te-ai îmbătat. Sfântul Petru, paznicul raiului, adoarme „în post”, în timp ce Dumnezeu „trage” un „danț” cu îngerii : Joacă-o horă de îngeri, Dar danțul cine mi-l trage ? ’l trage bunul Dumnezeu (14, p. 59). Omul pare să-și „construiască” un model divin pentru propriul său comportament ritual și ceremonial (73). „Precum în cer, așa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
14, p. 45) sau/și bea vin până se îmbată : Of, Ioane, Sfânt Ioane, Tu de vin te-ai îmbătat. Sfântul Petru, paznicul raiului, adoarme „în post”, în timp ce Dumnezeu „trage” un „danț” cu îngerii : Joacă-o horă de îngeri, Dar danțul cine mi-l trage ? ’l trage bunul Dumnezeu (14, p. 59). Omul pare să-și „construiască” un model divin pentru propriul său comportament ritual și ceremonial (73). „Precum în cer, așa și pe pământ.” Nu pare deci să fie vorba
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui personaj mitic, anume Desengano - dezamăgirea, deziluzia. Amândoi tinerii văd aceleași lucruri, aud aceeași esplicare din gura dezamăgirii, dar fiecare din ei se poartă cu totul altfel; pe Critil [î]l indignează ceea ce vede, pe Andrenio-l atrage de intră-n danț. A fost din partea Delfinului o trăsătură de satiric de-a sfătui pe conservatori să lase focului idealismul lor politic și să imiteze pe roșii. - Dar daca ne vor imita, zic onorabilii, ne răstoarnă?! Și c-o furie dictată de instinctul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu strivesc glasul poetului, nu ocultează ceea ce el are personal, autentic, nu îi transformă versurile în simple pastișe. Ciclurile de poeme se centrează pe o imagine sau pe un simbol. În Sărbători trupești laitmotivul este dansul, și titlurile sunt sugestive: Danț pe aproape de păcat, Melodie pentru dansul pântecului. În Vedenii sălbatice poetul recurge la imagini a căror simbolistică trimite spre peisajul autohton, ca fundal al unor ocupații ancestrale: culesul viei, poveștile ce „curg în ulcele”, „raiul turnat într-un picior de
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
d.) sunt surprinse cu agerime și zugrăvite în trăsături apăsate, care pun mai bine în relief grotescul, uneori evidențiat prin numele personajului. Viața în provincie e o adevărată schiță, creionând automatismele, tabieturile, toropeala, plictisul existenței dintr-un târg de provincie. Danțuri vechi, danțuri noi este o meditație asupra vremelniciei, sub semnul unei resemnări senine din care nu lipsește o undă de melancolie. Între Capșa și Palat... Impresiile unui trecător (1904) conține notațiile unui observator atent, preocupat de o tipologie diversă, ironizând
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]