534 matches
-
de durereEzoteric idealulAncestral și din legende însoțește ritualul Dragostei ce ne transcende... VIII. NU-S FERICIT, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2102 din 02 octombrie 2016. Nu-s fericit Nu-s fericit că am ajuns un sclav Și dangătul de clopot sună grav La ce bun să invoc pe dumnezeu Când Țarina respiră tot mai greu Acum, când anul moare de bătrân Noi ne-am pierdut statutul de stăpân Pe plaiuri moștenite din strămoși Ne-au atacat călăii lui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
-s fericit că am ajuns un sclav La prietenii ce ne-au trădat mârșav Și ne-au furat trecut și bogății Ei renumiți în crime și hoții ... Citește mai mult Nu-s fericitNu-s fericit că am ajuns un sclavși dangătul de clopot sună gravLa ce bun să invoc pe dumnezeuCând Țarina respiră tot mai greuAcum, când anul moare de bătrânNoi ne-am pierdut statutul de stăpânPe plaiuri moștenite din strămoșiNe-au atacat călăii lui GavrocheNu-s fericit. Cum suntem colonieNe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
ascultă de această lege. Heinrich bate la ore fixe și din sfert în sfert de oră (o dată la și un sfert, de două ori la și jumătate și de trei ori la fără un sfert). Are un ton maiestuos, un dangăt lung și susținut. Cînd te afli lângă el, lovitura inițială - dată nu de o limbă interioară, ci de o gheară de metal exterioară clopotului, acționată electric la ore fixe - îți pătrunde în ureche asemenea unui pumnal. La nivelul al doilea
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
o sumă exactă a unor momente de reflecție tehnică, ci mai degrabă ca un proces viu, spontan de perpetuă renaștere spirituală. E ca o eliberare de forță și de durere, de patos și de măreție, de credință și de speranță. Dangătul metalului nobil parcă ne transmite acel egoism divin ce provine din maniera de a trăi total, amețitor, fără limite propriul suflet, întregul eu. Mă simt blocat, ca și cum aș fi prizonierul acestor uriașe talăngi. în jurul meu dansează sunete incontinente, efluvii de
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
Guvernului Petru Groza și oaspeți din toate colțurile pământului românesc, de toate confesiunile. O procesiune de 400 de preoți îmbrăcați în odăjdii de sărbătoare, a pornit cu sfânta litie spre a-i aduce la Catedrală pe înalții ierarhi. În ritmul dangătelor de clopote și al acordurilor troparelor, mulțimea primea binecuvântările bătrânului Patriarh. În timpul târnosirii, corala „Banatului“, dirijată de Sabin Drăgoi, și corul Catedralei, condus de către prof. dr. Nicolae Ursu, au interpretat cu rară măiestrie cântece prescrise la asemenea ceremonii. Îndelungatul sacrificiu
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
pentru a putea fi chemați la slujba divină altfel decât prin baterea tobei, primele clopote ale bisericii iezuite din Piața Sf. Gheorghe, ridicate pe locul fostei moschei principale (în fapt, vechea biserică catolică transformată de ocupanți), fiind aduse de la Viena, dangătul lor auzindu-se abia în 1719, „în preseară de Sf. Andrei“. Poarta cocoșului Istorisirea vestitului călător turc Evliya Čelebi, ce trece prin Banat în anul 1660, cuprinde și amintirea ceasului public, ce decora partea de nord a cetății turcești, care
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
NICA Minunea de la Mănăstirea Nămăiești l Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Legenda spune că trei ciobani au ajuns cu oile pe stânca unde se află astăzi Mănăstirea Nămăiești și, înnoptând aici, au avut toți trei același vis: în dangăt de clopot, fiecăruia i s-a arătat un înger care i-a spus că în acea stâncă se află o icoană zugrăvită după chipul Maicii Domnului. „Sculați-vă, apucați poteca până la ea, săpați în piatră adânc și ridicați lăcaș de
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
răzbată în fine bătaia grea, imensă de bronz menită să se audă pînă în Paradis, alții susțineau că în Iad, luîndu-se cunoștință pe-acolo de ea și de pămîntenii tînguind dispariția epocală; ... - cert e că totul dură peste orice așteptări;... dangătul, cel dintîi dangăt funebru, profund, răscolitor ca și viața și faptele nemuritoare ale Dispărutului plîns de întreaga omenire, unde se găsea ea în acel moment, pe ogor, în uzină, în birouri, pe ape, pe uscat și în văzduhuri, încît, - se
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
bătaia grea, imensă de bronz menită să se audă pînă în Paradis, alții susțineau că în Iad, luîndu-se cunoștință pe-acolo de ea și de pămîntenii tînguind dispariția epocală; ... - cert e că totul dură peste orice așteptări;... dangătul, cel dintîi dangăt funebru, profund, răscolitor ca și viața și faptele nemuritoare ale Dispărutului plîns de întreaga omenire, unde se găsea ea în acel moment, pe ogor, în uzină, în birouri, pe ape, pe uscat și în văzduhuri, încît, - se mai susținea, - că
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
un Bang colosal. Poate că la fel răsunase și Bangul universal, cînd cu facerea lumii, răspîndindu-și de atunci și pînă astăzi vibrația concentrică, infinită, înscrisă în materia, în substanța primă a începutului... Se spune,... se mai spune că, auzind primul dangăt al clopotului vestind moartea lui Stalin,...un activist bătrîn mai slab de înger, - dacă or fi avînd și ei îngeri ca ceilalți, căzu brusc în genunchi în praf, smerit, învins de solemnitatea momentului... Clopotul se legănă, bătu o dată, rar, de
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
și diaconii în jurul epitafului pe care este reprezentată Adormirea Maicii Domnului, pentru ca Maica Domnului să ducă la Fiul ei toate rugăciunile și cererile noastre. La sfârșitul slujbei Prohodului se va înconjura biserica cu epitaful purtat de preoți în cântări și dangăte de clopot, apoi acesta va fi introdus în catedrală și așezat în Sfântul Altar“, precizează Ziarul Lumina.
Sfinții Brâncoveni. Manifestările Patriarhiei dedicate împlinirii a 300 de ani de la moartea martirică (1714-2014) by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21624_a_22949]
-
moral înregistrator. Oricât de frecvente, secvențele de critică socială dobândesc astfel, un caracter centripet, iar jurnalul își păstrează natura de derivație a unui eu liric." (Gh. Grigurcu, Poezia română contemporană, I, p. 55, Editura revistei "Convorbiri literare"). Am întrerupt aceste dangăte de clopot ale dezolării pe un cuvânt important: "slăbiciuni"... Victor Felea nu trece cu vederea nici propriile-i compromisuri sub vremi; pe 12 februarie 1977, el notează: " Spre rușinea mea, am expediat azi la Uniune poeziile patriotice destinate unei antologii
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Vișniec, autoritatea originară a cuvintelor. În general, cei care scriu versuri azi contribuie, dimpotrivă, la devalorizarea lor, folosindu-le superficial, imprecis și tautologic, cu o frenezie iresponsabilă. Matei Vișniec, deși nu este grandilocvent, deși nu transformă fiecare cuvânt într-un dangăt de clopot, utilizează limba română cu atâta precizie și siguranță încât o face să răsune clar în conștiința noastră, îi redă prestigiul de principal mijloc de comunicare. Cine ia în serios, azi, cuvinte ca "vax", "zău" sau "poftim"? Ei bine
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
perioadă, cititorii ei s-au simțit frustrați, deși au înțeles că este vorba de un sacrificiu necesar. Și iată că acum Ana Blandiana este din nou prezentă în librării cu un volum de poeme inedite (există o singură excepție: poemul Dangăt de fructe). în acest volum - al cărui titlu, Soarele de apoi, este el însuși un poem, lapidar și metafizic - o regăsim pe poetă așa cum o știam dintotdeauna: gravă și reflexivă, de o demnitate statuară, cultivând simplitatea ca singura ei formă
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
trebuie să îngenuncheze de trei ori în fața Sfanțului Epitaf (o țesătura pe care este înfățișata Așezarea Mântuitorului în Sfanțul Mormânt), să sărute Sfântă Evanghelie și icoana Mântuitorului. La sfarsitul slujbei, preotul înconjoară împreună cu toți credincioșii biserică de trei ori, în dangăt de clopot. Este ultima oară când mai sună clopotele până în clipa Învierii Domnului. Se ține post negru și nu se aprinde focul. Preoții spun că cei care se spovedesc și se împărtășesc în Vinerea Mare vor fi spovediți și împărtășiți pentru
Tradiţii şi superstiţii în Vinerea Mare () [Corola-journal/Journalistic/26642_a_27967]
-
colțurile gurii. Privirea fixă a devenit imploratoare. Câinele cerșea moartea și a fost omorât de o lovitură de sapă a mamei. Aflând vestea, poetul-copil a căzut în genunchi, a urlat, a lătrat asemenea câinelui, s-a atârnat de frânghiile clopotniței, dangătul clopotelor s-a revărsat peste sat. Câinii din sat au început să urle, iar urechile de tablă de pe acoperiș s-au pleoștit. Nouri grei s-au abătut peste dealuri. Tunetele și fulgerele au tropăit în curtea casei ucigașului, dar nu
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
-i așteaptă, ezitând în a alege, pe doi dintre ei. Romanul debutează cu infomații sumare. Undeva în nordul Franței, aproape de munții Ardeni, într-o zi de august, se stârnește ca din senin un vânt, pe cer apar avioane, se aude dangăt de clopote și toaca începe să bată ca atunci când se anunță un eveniment neobișnuit. De data aceasta e vorba de mobilizarea rezerviștilor, ceea ce sătenii, după un moment de nedumerire și neliniște, vor afla foarte curând. Clopotele și toaca răsună, bineînțeles
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
pe voi: / E slobod să mai cânt în România?”. Hatul acela pe Feleac, morții de sub glie, țara hăcuită îi chemau pe poeți să cânte Ardealul sfârtecat, Ardealul, acea „conștiință a legăturii veșnice dintre Neam și Pământ”. Iar când răsuna prelungul dangăt ale clopotelor Ardealului, în leagănul de ființă al neamului, din deal în deal au răsunat tulnicele, ardeau munții, ardea cerul înspre Tisa. Din amvonul împlinirilor neamului, Ardealul chema, iar poeții răspundeau: „Noi niciodată n-am trădat Ardealul! / În țara noastră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Suceava[20]. Dacia e Moldova medievală, cu voievozi sau cu regi shakespearieni, iar combinația aceasta insolită nu distonează deloc. Alteori, întâmplările se petrec sub bolți de biserici, între făclii de ceară și pe lângă solemne și înnegrite de fum catapetesme, cu dangăt de clopote și preoți solemni apuseni (ca în „Strigoii” ori „Veneția”)[21] sau în peșteri de sihaștri („zăhastri”), cu iz bizantino-oriental (ca în „Povestea magului călător în stele”)[22]. Apare iubirea galantă a Evului Mediu occidental (l’amour courtois), garnisită
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
poeți îi chema Ardealul sfâșiat, locul nașterii Neamului, „Ardealul care nu sfârșește decât acolo unde sfârșește însăși Națiunea”. Ardealul - „culminația spiritului eroic românesc”, conștiință „a legăturii veșnice dintre Neam și Pământ”. Poeții aceia au avut în auz clopotele Ardealului, cu dangăt de jale pe „gura noastră de rai dintotdeauna”. Unul dintre acei poeți a fost, atunci, înainte de 23 august 1944, și Mihai Beniuc! Înlăturat, în 1965, din funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor, redevine profesor de zoopsihologie la Universitatea din București
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CLOPOTUL Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-a bătut un clopot de aramă cu dangăte ușoare, ca niște șoapte, când tu, cu pieptul gol, mă aruncai în noapte, iubirea mea, ca frunza rătăcind în toamnă. Mi-a bătut un clopot sur, de tuci, când vântul începuse un Recviem, cu ochi orbiți, uitați, uituci, mai căutăm
CLOPOTUL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384152_a_385481]
-
Și voi înflori pe geamulMamei mele care-așteaptă,... VI. NE PLÂNGE DUMNEZEU, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017. Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de gheață, Ne plânge Dumnezeu...se tânguie cu vântul, Și-n dangătul de clopot ce peste sat se-nalță, El pune-mbrățișarea ce mântuie pământul. Cu Dânsul plânge iarba în gheață-ncătușată, Din răsputeri cercând, să rupă firul morții... Și plâng din ramuri merii cu floarea-nmiresmată, Că s-au grăbit să-și
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
iar sufletu-mi răsfață, Și-m umple trup și suflet cu rugăciuni florale. Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de ... Citește mai mult Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de gheață,Ne plânge Dumnezeu...se tânguie cu vântul,Și-n dangătul de clopot ce peste sat se-nalță,El pune-mbrățișarea ce mântuie pământul.Cu Dânsul plânge iarba în gheață-ncătușată,Din răsputeri cercând, să rupă firul morții...Și plâng din ramuri merii cu floarea-nmiresmată,Că s-au grăbit să-și
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. În sat copacii-au dat în floare, Și cântă cucul într-un nuc, Răsună toaca-n depărtare, Chemând creștini la sărbătoare. Tot satul s-a împodobit, Și râd ferestrele în soare, În dangăt clopot s-a pornit, Chemând creștini la sărbătoare. Pe porți ies tineri și copii, Ducând verzi ramuri pe-a lor brață, În urma lor îi vezi trecând, Pe bunii-ncovoiați de viață. Cu toții, tineri și bătrâni, Pășesc cântând cu fericire, Ei
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Doamne, vii căci te iubim, ... Citește mai mult În sat copacii-au dat în floare,Și cântă cucul într-un nuc, Răsună toaca-n depărtare,Chemând creștini la sărbătoare.Tot satul s-a împodobit,Și râd ferestrele în soare,În dangăt clopot s-a pornit,Chemând creștini la sărbătoare.Pe porți ies tineri și copii, Ducând verzi ramuri pe-a lor brață,În urma lor îi vezi trecând,Pe bunii-ncovoiați de viață.Cu toții, tineri și bătrâni, Pășesc cântând cu fericire,Ei
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]