86 matches
-
stare psihologică, ci ea presupune conștiința faptului că fiecare este prins în ordinea metafizică într-o rețea de dependențe și într-o lume a interconectivității. Științele vieții ne permit să înțelegem această idee pe care o regăsim în Budism, în Daoism, dar și în filosofia lui Spinoza. Urmare a interconectivității atotcuprinzătoare, omul încetează să mai fie conceput ca o parte diferită a universului, ci el este totuna cu universul, este structural și substanțial dependent de un univers care și el depinde
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
putere globală, considerăm că totuși China ar putea deveni o putere comparabilă, cu două condiții: să ducă la bun sfîrșit reformele economice începute, care înseamnă, de facto, o transformare sistemică, o renunțare la socialism și să renască religia Chinei profunde, daoismul, una din cele mai mari și totodată mai puțin cunoscute religii ale lumii. O religie a misterelor, ce a permis elaborarea teoriilor politice care au dus la unificarea națiunii chineze și au asigurat continuitatea culturii sale. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Dar cum s-ar putea realiza aceasta, în condițiile în care Statul chinez actual se confundă practic cu Partidul Comunist? Alături de reușita reformelor economice, a doua condiție pentru o dominație a Chinei în deceniile următoare este renașterea adevăratei sale religii daoismul, una din cele mai mari și, totodată, mai puțin cunoscute religii ale lumii, îmbrățișată după date neoficiale de aproape un sfert dintre pămînteni. Daoismul este religia Chinei profunde, o religie plină de mistere, cu un potențial încă nemanifestat pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a doua condiție pentru o dominație a Chinei în deceniile următoare este renașterea adevăratei sale religii daoismul, una din cele mai mari și, totodată, mai puțin cunoscute religii ale lumii, îmbrățișată după date neoficiale de aproape un sfert dintre pămînteni. Daoismul este religia Chinei profunde, o religie plină de mistere, cu un potențial încă nemanifestat pe deplin, o religie ce cultivă concentrarea și expansiunea. Țelul este atins se spune în Y King sau Cartea Transformărilor prin mișcarea spre interior, această mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
bază decît către vîrf, existînd acum o întreagă generație pentru care "socialismul biruitor," sau "revoluția culturală", nu reprezintă altceva decît istorie. Ei bine, pentru această generație și nu numai, un nou fundament ideologic poate fi cel religios. În ciuda persecuțiilor multiple, daoismul a subzistat, permițînd chinezilor regăsirea identității culturale autentice, a forței tradițiilor, chiar a rădăcinilor etnice și oferindu-le o cale de ieșire din universul totalitar. Toată propaganda comunistă, îndoctrinarea, persecuțiile, distrugerile par să fi avut un efect invers celui scontat
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
-le o cale de ieșire din universul totalitar. Toată propaganda comunistă, îndoctrinarea, persecuțiile, distrugerile par să fi avut un efect invers celui scontat. Ceva ascuns cu atâta strictețe nu poate avea nu-i așa? decît o mare valoare. Într-adevăr, daoismul este cel care a permis elaborarea teoriilor politice ce au dus la unificarea regatelor națiunii chineze într-un stat imperial (221 d. Hr.), cel care a furnizat confucianismului (ideologie de stat de pe vremea împăratului Wu 110 î.Hr.) armătura conceptuală, teologică
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
221 d. Hr.), cel care a furnizat confucianismului (ideologie de stat de pe vremea împăratului Wu 110 î.Hr.) armătura conceptuală, teologică necesară, cel care a rezistat încercărilor de penetrare a altor religii în spațiul chinez: budismului (devenit Zen, după întîl-nirea cu daoismul), iudaismului, islamismului ș.a. Daoismul a întruchipat continuitatea culturii chineze, grație remarcabilelor sale capacități de adaptare, a fost păstrătorul unei morale specifice, care încurajează atît libertatea, cît și responsabilitatea individuală, a fost baza tuturor sistemelor de gîndire, curentul profund al gîndirii
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
care a furnizat confucianismului (ideologie de stat de pe vremea împăratului Wu 110 î.Hr.) armătura conceptuală, teologică necesară, cel care a rezistat încercărilor de penetrare a altor religii în spațiul chinez: budismului (devenit Zen, după întîl-nirea cu daoismul), iudaismului, islamismului ș.a. Daoismul a întruchipat continuitatea culturii chineze, grație remarcabilelor sale capacități de adaptare, a fost păstrătorul unei morale specifice, care încurajează atît libertatea, cît și responsabilitatea individuală, a fost baza tuturor sistemelor de gîndire, curentul profund al gîndirii chineze, izvorul oricărei reînnoiri
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
specifice, care încurajează atît libertatea, cît și responsabilitatea individuală, a fost baza tuturor sistemelor de gîndire, curentul profund al gîndirii chineze, izvorul oricărei reînnoiri. Chiar dacă templele și mînăstirile i-au fost dărîmate, chiar dacă cenzura a fost mai aprigă decît oriunde, daoismul rămîne omniprezent în China, cvasitotalitatea populației rurale și mare parte din cea urbană adoptîndu-l. "Dao niciodată nu acționează, dar nu există ceva asupra căruia să nu acționeze" (Dao De Jing). Nici un fundamentalism nu poate rezista armoniei universale... China a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
trecere spre o așa-zisă lume a „simetriei”. Una însă infidelă și imprevizibilă, precum visele. SCRIERI: Imperiul simpatiei, București, 1990; Simetria fierbinte, București, 1994. Traduceri: André Boulanger, Orfeu (legături între orfism și creștinism), București, 1992; Max Kaltenmark, Lao Zi și daoismul, București, 1994. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, De veghe în „Imperiul simpatiei”, CNP, 1990, 3; Eugen Simion, Prelungirile suprarealismului, RL, 1990, 28; Traian T. Coșovei, Darwin al mângâierilor, CNT, 1991, 17; Adriana Cean, Scindarea realității, ECH, 1991, 7-9; Alexandru Pintescu, „Imperiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
în favoarea statelor asupra cărora arabii își exercitau influența. Regatul neamurilor tibetane a fost supus de dinastia Tang, iar aceasta a avut ca obiectiv important deschiderea drumului de comunicare dintre statele din subcontinentul indian și China, a stabilit relații cu India; daoismul a pătruns în India, iar budismul a ajuns la înflorire în China. "Drumul Mătăsii'' devenise principala legătură a imperiului Tang cu lumea din afară; mii de comercianți soseau din toate colțurile lumii, din taigaua siberiană, junglele Indiei, lumea elenă, arabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
bază în religia sikh ..................................................... .............. 142 XII.6. Sărbătorile sikh ..................................................... ................................ 144 XII.7. Religia sikh și viața politică ..................................................... ............ 144 XII.8. Familia sikh ..................................................... ..................................... 144 XII.9. Căsătoria sikh - un singur spirit în două trupuri .................................. 145 Capitolul XIII. religiile chinei și Japoniei. Daoismul, confucianismul, șintoismul ................................... 147 XIII.1. Daoismul și noțiunea de dao ..................................................... ........... 147 XIII.2. Lao Zi și daoismul ..................................................... .......................... 148 XIII.3. Tehnicile de viață lungă în daoism ..................................................... .. 148 XIII.4. Confucianismul și mitologia întemeietorului ....................................... 149 XIII.5. Doctrina confucianistă ..................................................... ..................... 150 XIII
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
6. Sărbătorile sikh ..................................................... ................................ 144 XII.7. Religia sikh și viața politică ..................................................... ............ 144 XII.8. Familia sikh ..................................................... ..................................... 144 XII.9. Căsătoria sikh - un singur spirit în două trupuri .................................. 145 Capitolul XIII. religiile chinei și Japoniei. Daoismul, confucianismul, șintoismul ................................... 147 XIII.1. Daoismul și noțiunea de dao ..................................................... ........... 147 XIII.2. Lao Zi și daoismul ..................................................... .......................... 148 XIII.3. Tehnicile de viață lungă în daoism ..................................................... .. 148 XIII.4. Confucianismul și mitologia întemeietorului ....................................... 149 XIII.5. Doctrina confucianistă ..................................................... ..................... 150 XIII.6. Șintoismul ..................................................... ........................................ 152 XIII.7. Spiritele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
144 XII.8. Familia sikh ..................................................... ..................................... 144 XII.9. Căsătoria sikh - un singur spirit în două trupuri .................................. 145 Capitolul XIII. religiile chinei și Japoniei. Daoismul, confucianismul, șintoismul ................................... 147 XIII.1. Daoismul și noțiunea de dao ..................................................... ........... 147 XIII.2. Lao Zi și daoismul ..................................................... .......................... 148 XIII.3. Tehnicile de viață lungă în daoism ..................................................... .. 148 XIII.4. Confucianismul și mitologia întemeietorului ....................................... 149 XIII.5. Doctrina confucianistă ..................................................... ..................... 150 XIII.6. Șintoismul ..................................................... ........................................ 152 XIII.7. Spiritele kami ..................................................... ................................... 153 XIII.8. Șintoismul în viața socială ..................................................... ............... 153 Capitolul XIV
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sikh - un singur spirit în două trupuri .................................. 145 Capitolul XIII. religiile chinei și Japoniei. Daoismul, confucianismul, șintoismul ................................... 147 XIII.1. Daoismul și noțiunea de dao ..................................................... ........... 147 XIII.2. Lao Zi și daoismul ..................................................... .......................... 148 XIII.3. Tehnicile de viață lungă în daoism ..................................................... .. 148 XIII.4. Confucianismul și mitologia întemeietorului ....................................... 149 XIII.5. Doctrina confucianistă ..................................................... ..................... 150 XIII.6. Șintoismul ..................................................... ........................................ 152 XIII.7. Spiritele kami ..................................................... ................................... 153 XIII.8. Șintoismul în viața socială ..................................................... ............... 153 Capitolul XIV. Biserica Scientologică ..................................................... ................. 155 XIV.1. Ce este scientologia? ..................................................... ....................... 155
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în familie. Nu mai primesc nume de la bunici și mătușa paternă, ci aleatoriu, de la „prima literă de pe pagina la care se deschide Adi Granth și se alege un nume care să înceapă cu aceasta”. Capitolul XIII religiile chinei și Japoniei. Daoismul, confucianismul, șintoismul XIII.1. Daoismul și noțiunea de dao Statisticile anunță existența câtorva milloane de daoiști în întreaga lume. Majoritatea trăiesc în china, Taiwan și Asia de Sud-Est. În SUA și Europa de vest există un număr impresionant de gânditori daoiști. Tradiția
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nume de la bunici și mătușa paternă, ci aleatoriu, de la „prima literă de pe pagina la care se deschide Adi Granth și se alege un nume care să înceapă cu aceasta”. Capitolul XIII religiile chinei și Japoniei. Daoismul, confucianismul, șintoismul XIII.1. Daoismul și noțiunea de dao Statisticile anunță existența câtorva milloane de daoiști în întreaga lume. Majoritatea trăiesc în china, Taiwan și Asia de Sud-Est. În SUA și Europa de vest există un număr impresionant de gânditori daoiști. Tradiția religioasă a daoismului în china
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
XIII.1. Daoismul și noțiunea de dao Statisticile anunță existența câtorva milloane de daoiști în întreaga lume. Majoritatea trăiesc în china, Taiwan și Asia de Sud-Est. În SUA și Europa de vest există un număr impresionant de gânditori daoiști. Tradiția religioasă a daoismului în china a avut de suferit, fiind violent suprimată „în timpul revoluției culturale (1966-1976)”. Ea și-a revenit abia după perioada de dezgheț ce a urmat acestei revoluții. astăzi, chinezII aplică deopotrivă idei și principii din daoism, confucianism și budism. china
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
daoiști. Tradiția religioasă a daoismului în china a avut de suferit, fiind violent suprimată „în timpul revoluției culturale (1966-1976)”. Ea și-a revenit abia după perioada de dezgheț ce a urmat acestei revoluții. astăzi, chinezII aplică deopotrivă idei și principii din daoism, confucianism și budism. china antică a completat în mod original relația micro-/macrocosmos în ciclul „principiilor antagonice, dar complementare cunoscute sub numele de yang și yin”. Opozițiile yang-yin se referă la opozițiile cosmice, la antitezele arhetipale, la contrariile existente peste
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
spune” în sensul de doctrină. Este o cale spirituală de urmat în comunitate, un anumit tip de conduită morală, dar și arta armonizării cerului cu Pământul, a magiei cu religia și a oamenilor cu sacrul. XIII.2. Lao Zi și daoismul lao Zi, un mare gânditor al chinei, incompatibil cu confucius, a pus bazele religiei daoiste. Aceasta conține anumite idei reprezentative, dintre care amintim: * Omul trebuie să trăiască în accord cu Dao, ascuns și anonim. * Lao Zi este autorul lucrării de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
amintim: * Omul trebuie să trăiască în accord cu Dao, ascuns și anonim. * Lao Zi este autorul lucrării de „peste 5.000 de cuvinte” Dao de Jing, „cel mai profund și enigmatic text din literatura chineză”. El reprezintă filonul ideatic al daoismului. * Trebuie să practici în calitate de lider și conducător metoda wu wei, adică „nonfapta”, „nonacțiunea”. XIII.3. Tehnicile de viață lungă în daoism în ultimă instanță, țelul daoismului era „dobândirea imortalității fizice”. „Nemuritorul” era modelul social ultim al credinciosului daoist. Ideograma străveche
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de cuvinte” Dao de Jing, „cel mai profund și enigmatic text din literatura chineză”. El reprezintă filonul ideatic al daoismului. * Trebuie să practici în calitate de lider și conducător metoda wu wei, adică „nonfapta”, „nonacțiunea”. XIII.3. Tehnicile de viață lungă în daoism în ultimă instanță, țelul daoismului era „dobândirea imortalității fizice”. „Nemuritorul” era modelul social ultim al credinciosului daoist. Ideograma străveche era aceea „a unui om care dansa, fluturându-și mânecile, ca o pasăre”. Zborul era simbolul recunoscut al nemuririi. Obținerea nemu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cel mai profund și enigmatic text din literatura chineză”. El reprezintă filonul ideatic al daoismului. * Trebuie să practici în calitate de lider și conducător metoda wu wei, adică „nonfapta”, „nonacțiunea”. XIII.3. Tehnicile de viață lungă în daoism în ultimă instanță, țelul daoismului era „dobândirea imortalității fizice”. „Nemuritorul” era modelul social ultim al credinciosului daoist. Ideograma străveche era aceea „a unui om care dansa, fluturându-și mânecile, ca o pasăre”. Zborul era simbolul recunoscut al nemuririi. Obținerea nemu ririi avea la bază principiul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
continuitatea situațiilor sociale și poziția individului în ansamblul societății. * confucianismul oferă o morală burgheză (i.P. Culianu) ce a stat la baza imperiului chinez până în 1911. consolida privilegiile sociale obținute nu prin naștere, ci prin educație și comportament formal. * alături de daoism și budism, confucianismul constituie „patrimoniul tradițional al chinezilor”. * într-un anumit sens, confucianismul n-ar fi o religie: demitologizează cre dințele tradiționale. * „cerul încetează să mai fie zeu, dar rămâne ca un principiu care garantează ordinea”. * confucianismul are o încărcătură
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
universală” a început. Dar, la fel de brusc, în primii ani ai secolului XXI s-a înălțat amenințător din genunile istoriei un obstacol uitat, dar niciodată surmontat: cel religios. În anii ’90 se părea că marile religii - creștinismul, mozaismul, islamismul, budismul, confucianismul, daoismul, shintoismul - și puzderia de secte desprinse din ele se „topesc” văzând cu ochii în clocotul globalizării economice și informaționale care ștersese toate granițele naționale. Cele câteva răbufniri naționaliste, precum cea iugoslavă, ar fi putut fi luate în derâdere dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]