258 matches
-
creativity, and leadership, Cambridge University Press,....... Simonton, D.K. (1988), „Creativity, leadership, and chance”, în R.J. Steinberg și J.E. Davidson (eds.), The nature of creativity: Current psychological perspectives (pp. 386-426), MIT Press, Cambridge, MA. Simonton, D.K. (1995), „Foresight in insight? A Darwinian answer”, în R.J. Steinberg și J.E. Davidson (eds.), The nature of insight (pp. 465-494), MIT Press, Cambridge, MA. Sternberg, R.J., Lubart, T.I. (1995), „An investment perspective on creative insight”, în R.J. Sternberg și J.E. Davidson (eds.), The nature of insight
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fie cu un pas Înaintea agenților patogeni, iar boli infecțioase precum tuberculoza și holera, o dată dispărute, au revenit cu tulpini mai virulente. În acest sens, vezi Randolph M. Nesse și George C. Williams, Evolution and Healing: The New Science of Darwinian Medicine, Weindenfeld and Nicolson, Londra, 1995. David Pimentel și Lois Levitan, „Pesticides: Amounts Applied and Amounts Reaching Pests”, BioScience 36, nr. 2, februarie 1986, p. 87. Kloppenberg, First the Seed, pp. 118-119. Peste tot În lume, bumbacul și varietățile de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Marglin, „Smallpox in Two Systems of Knowedge”, În Marglin și Marglin, Dominating Knowledge, pp. 102-144. Există mai multe modele diferite și În ceea ce privește medicina științifică, unele dintre ele pornind de la o perspectivă fundamental diferită de practica alopatică standard. De pildă, medicina darwiniană se concentrează asupra funcțiilor adaptative a ceea ce altfel apare ca fiind o stare patologică. Un exemplu Îl reprezintă grețurile matinale cu care se confruntă multe femei În primul trimestru de sarcină. Acestea sunt considerate o adaptare, deoarece determină respingerea unor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unei boli. În mod sigur, abordarea din acest unghi a bolilor plantelor ar putea duce la noi descoperiri. Pentru o introducere accesibilă În această temă, vezi Randolph M. Nesse și George C. Williams, Evolution and Healing: The New Science of Darwinian Medicine, Weidenfeld and Nicolson, Londra, 1995. O mare parte a analizei lui F.A. Marglin privește eforturile bine intenționate, dar coercitive, făcute de britanici pentru a combate inocularea cu virusul variolei și de a o Înlocui cu vaccinarea, referindu-se, totodată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
domeniu al ecologiei. Ecologie vine de la cuvântul grecesc oikos, care Înseamnă „gospodărie”. Biologul german Ernst Haeckel a fost primul care a definit noua ramură a bilogiei ca pe „știința relațiilor dintre organisme și lumea Înconjurătoare”38. Ecologia a contestat modelul darwinian, care pune accentul pe competiția pentru resurse limitate Între creaturile individuale. În noul model ecologic, natura este constituită dintr-o multitudine de relații simbiotice și sinergice, În care soarta fiecărui organism este determinată atât de structura relațiilor reciproce, cât și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
carte ulterioară, publicată În 1926, intitulată Biospheria, Vernadsky s-a distanțat de normele științifice ale vremii, argumentând că procesele geochimice și biologice pe Terra au evoluat Împreună, fiecare ajutandu-l pe celălalt. Ideea sa radicălă era În contradicție cu teoria darwiniană, care presupunea că procesele geochimice au evoluat separat, creînd atmosfera În care au apărut, s-au adaptat și s-au dezvoltat organismele vii - adică mediul Înconjurător ca o magazie de resurse. Vernadsky a sugerat că cilcicitatea chimicalelor inerte pe pământ
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-și croi drumul propriu În noua lume. Calea asiatică nu permite Întotdeauna individului să Înflorească. Dacă eul nu este complet sacrificat pentru Întreg, adeseori potențialul său este blocat În interesul promovării bunăstării colective. Dacă mentalul american este prea individualist și darwinian, cel asiatic poate de asemenea fi criticat fiindcă este prea orientat către „gândirea de grup”. Nici una dintre mentalități, luată separat, nu este ideală pentru o lume conectată. Noile tehnologii sunt atât de descentralizate și democratice, dar În același timp conectate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
curriculumului educațional din școlile creștine. O importanță aparte trebuie acordată idealului educațional pitagoreic. Este vorba de vestita metempsihoză (metemyucosi" = „renașterea și transmigrația veșnică a sufletelor în diferite corpuri moarte”). Era vorba de o spiritualizare a instinctului de supraviețuire și a darwinianei struggle for life pe care vechii greci o denumiseră, în diversele misterii, athanasia. Sensul acestei aspirații universale veșnice și absolute va fi lămurit, peste două generații, de Platon. Viața reală a lui Pitagora pare să se fi derulat în jurul celei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modernitate curriculară”; el a transformat metafora sugerată de termenul curriculum într-un concept operațional, care a dat și numele unei științe educaționale noi. Ideile progresiviste promovate de Dewey au fost influențate de filosofia hegeliană și, foarte probabil, de teoria evoluționistă darwiniană. Lucrarea sus-amintită este rezultatul aplicării acestor idei la educație. Este, de fapt, un pamflet virulent. Dewey critica curricula școlii secundare din Chicago care, la începutul secolului XX, reînviaseră și adoptaseră ideile scolasticii medievale. Rutinizarea, memorizarea, recitarea, magistrocentrismul, instruirea livrescă și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
problemele de acest tip, trecerea timpului nu e suficientă. E nevoie de cunoaștere, de reflecție și de acțiune. În România, unde conversațiile publice despre societatea bună sunt aproape exclusiv înfruntări de „animale politice” puțin școlite filozofic, deci ascultând de regula darwiniană a „supraviețuirii celui mai adaptat” mai curând decât de sugestiile disputelor savante, asemenea lucrări sunt (deocamdată?) menite să formeze un mediu profesional și publicistic în stare să se angajeze în și să disemineze polemici doctrinare. Totuși - în acest sens am
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
COPIL ERA UCIS. IACUB I-A LĂSAT ÎN VIAȚĂ DOAR PE COPIII MARO. ÎI LĂSA SĂ SE ÎMPERECHEZE DOAR PE OAMENII CU PIELEA MARO. ― Groaznic! spuse Desdemona sus, la etajul al treilea. Groaznic individ, Iacub ăsta. ― AȚI AUZIT DE TEORIA DARWINIANĂ A SELECȚIEI NATURALE? ACEASTA ERA SELECȚIE NENATURALĂ. PRIN ALTOIREA LUI ȘTIINȚIFICĂ, IACUB A PRODUS PRIMII OAMENI GALBENI ȘI ROȘII. DAR NU S-A OPRIT AICI. A CONTINUAT SĂ ÎMPERECHEZE ODRASLELE DESCHISE LA CULOARE ALE ACELOR OAMENI. ÎN MULȚI, MULȚI ANI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
globalizarea nu este o forță pozitivă unanim acceptată în această lume. Oamenii își vor pierde joburile în America. Restrângerile ar putea sau nu să recupereze joburile pentru economia Statelor Unite. Unele companii vor dispărea, incapabile să facă față competiției din capitalismul darwinian al viitorului extrem. Unele orașe din Statele Unite și din alte locuri din lumea dezvoltată nu vor supraviețui schimbărilor pe care le va impune globalizarea. În acest timp, altele, acele Nat Nast ale lumii vor triumfa. Vorbim despre un viitor extrem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
cu peștii clovn obișnuiți ... și să sperăm că îi va învinge. Cu cât are mai mult succes peștele nostru brevetat, cu atât va fi văzut mai des mesajul nostru, în timp ce peștele original, fără mesaj, va dispărea. Intrăm în era reclamei darwiniene! Fie ca reclama cea mai bună să învingă! O tuse din public. — Scuză-mă, Gavin, spuse o voce. Dar ăsta pare să fie un coșmar ecologic. Nume de firme pe pești? Sloganuri în nori? Și mai departe? Rinoceri în Africa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
science. National Academy Press, Washington, D.C. Maynard-Smith J 1972. On Evolution. Edinburgh University Press. Muller HJ 1932. Some genetic aspects of sde exemplu, American Naturalist. 66:118-138. Nesse RM, Williams GC 1994. Why we get sick: The new science of darwinian medicine. Times Books, NY. Trivers RL 1972. Parental investment and sexual selection. In B. Campbell (Ed.), Sexual selection and the descent of man: 1871-1971. Chicago, Aldine. Van Valen L 1973. A new evolutionary law. Evolutionary Theory. 1:1-30. Verner J
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
umane este asigurată nu de aceste structuri cognitive generale, ci de o multitudine de structuri cognitive specifice - structuri-expert. Unii autori vorbesc despre psihologii evoluționiste (Caporael, 2001), în viziunea lor existând mai multe tipuri, în funcție de teoria promovată: (1) teoria evoluționistă clasică (darwiniană) - utilizează teoria evoluționistă clasică (variație, selecție, fixare, substrart biologic prin transmiterea genetică a variațiilor selectate) pentru a înțelege mintea umană (Cosmides, și Tooby, 1987); (2) teoriile selecției generale - utilizează trei concepte de bază: variație, selecție și fixare, fără a face
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
grup) (Maynard și Szathmary, 1995); (5) teoriile sistemice - ideea fundamentală este că organismul și mediul evoluează și se definesc reciproc (Wimsatt, 1999). Aceste variații reprezintă nu „psihologii evoluționiste” diferite, ci teorii diverse în cadrul psihologiei evoluționiste. Psihologia evoluționistă nu aplică teoria darwiniană în înțelegerea minții umane, ci teoria evoluționistă modernă; pe măsură ce aceasta se dezvoltă, psihologia evoluționistă asimilează aceste dezvoltări. Astfel, nu este corect să spunem că psihologia evoluționistă clasică utilizează teoria darwiniană, în timp ce celelalte psihologii evoluționiste se bazează pe variante îmbunătățite ale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
teorii diverse în cadrul psihologiei evoluționiste. Psihologia evoluționistă nu aplică teoria darwiniană în înțelegerea minții umane, ci teoria evoluționistă modernă; pe măsură ce aceasta se dezvoltă, psihologia evoluționistă asimilează aceste dezvoltări. Astfel, nu este corect să spunem că psihologia evoluționistă clasică utilizează teoria darwiniană, în timp ce celelalte psihologii evoluționiste se bazează pe variante îmbunătățite ale acesteia! O paradigmă într-un domeniu, cum este psihologia evoluționistă în cadrul psihologiei, acomodează teorii diverse, uneori aflate în contradicție. 2.4. Limite ale psihologiei evoluționiste I. Cele mai multe analize ale structurilor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
public html/Watson Andrews 2002.pdf" Watson, P.J. și Andrews, P.W. (2002). Toward a revised evolutionary adaptationist analysis of depression: The social navigation hypothesis. Journal of Affective Disorders, 72, 1-14. Williams, G. W. și Nesse, R. M. (1991). The dawn of Darwinian medicine. Quarterly Review of Biology, 66, 1-22. Wilson, D.R. (1998). Evolutionary epidemiology and manic-depression. British Journal of Medical Psychology, 71, 375-396. Yerkes, R.M. și Dodson, J.D. (1908). The Relation of Strength of Stimulus to Rapidity of Habit-Formation. Journal of Comparative
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
atâta o putere alături cu parlamentul din Viena, întru cât în urma lor au un popor al lor propriu, pe când parlamentul din Viena n-are pe nimenea în alaiul său, căci e greu de a crede că deputatul Kuranda, prototipul zoologic darwinian al parlamentului vienez actual, e în stare să inspire popoarelor simțământul viu de-a apăra o patrie în care ele n-au nimica și d. Kuranda tot. Așadar, dacă trupe inamice ar intra în Austria, ar avea o armată înaintea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
influențele exercitate de câte ceilalți agenți. Aceasta constituie, după Axelrod și Cohen, ideea fundamentală a sistemelor adaptive complexe. Selecția celei mai bune strategii are la bază anumite criterii. Ea poate sau nu să fie un act conștient. De exemplu, selecția darwiniană și mână invizibilă a lui Adam Smith sunt mecanisme de selecție fără intervenția conștientă a agenților. Agenți cum ar fi firmele, guvernele, organizațiile economice internaționale ș.a. încearcă să selecteze strategii pentru a-și atinge scopurile proprii utilizând, în mod conștient
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mai uimitoare proprietăți a sistemelor adaptive complexe, fie că este vorba despre sisteme umane, ecosisteme sau organizații. Kauffman într-o carte a sa (,Origins of Order: Self Organization and Selection, 1993) arată că selecția nu este, așa cum afirmă concepția evoluționistă Darwiniană, singura forță care determină adaptarea. Există și o a doua forță care produce spontan ordine, și anume autoorganizarea, aceasta fiind, alături de selecția naturală, absolut necesară pentru evoluție. Proprietățile emergente, calitățile noi, paternele structurale apar în CAS din interacțiunea elementelor individuale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
la influențele exercitate de ceilalți agenți. Aceasta constituie, după Axelrod și Cohen, ideea fundamentală a sistemelor adaptive complexe. Selecția celei mai bune strategii are la bază anumite criterii. Ea poate sau nu să fie un act conștient. De exemplu, selecția darwiniană și „mâna invizibilă” a lui Adam Smith sunt mecanisme de selecție fără intervenția conștientă a agenților. Agenți cum ar fi guvernele, firmele, organizațiile economice internaționale ș.a. încearcă să selecteze strategii pentru a-și atinge scopurile proprii utilizând, în mod conștient
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
una dintre cele mai uimitoare proprietăți a sistemelor adaptive complexe, fie că este vorba despre sisteme umane, ecosisteme sau organizații. În cartea sa Origins of Order: Self Organization and Selection Kauffman arată că selecția nu este, așa cum afirmă concepția evoluționistă darwiniană, singura forță care determină adaptarea. Există și o a doua forță care produce spontan ordine, și anume autoorganizarea, aceasta fiind, alături de selecția naturală, absolut necesară pentru evoluție. Proprietățile emergente, calitățile noi, pattern-urile structurale apar în CAS din interacțiunea elementelor
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
din aceste proiecte de restructurare a Științei Economice nu ar putea să însemne ceva dacă nu se realizează și repoziționarea cunoașterii economice față de obsesia privind idealitatea echilibrului, pe care a împrumutat-o din mecanică, cea a concurenței, preluată de la evoluționismul darwinian ca selecție naturală, cea a creșterii, mânată de ambiția controlului prin avuție a celorlalte puteri ca și cea a excluderii căii de mijloc pentru a imita matematica în utilizarea cu succes a metodei reducerii la absurd pentru soluționarea problemelor formale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ciclului vieții, cât și în clonare și în modificarea geneticii embrionilor umani. Dacă umanul protezat sau interfațat în ipostazele cyborgului sau avatarului poate fi considerat o încercare de autodepășire, umanul transgenic are codul genetic manipulat până la limita sfidării proceselor evolutive darwiniene. În fine, nanotehnologia se angajează în augmentarea sistemului imunitar, în curățirea mediului înconjurător, în vindecarea cancerului etc. Pe de altă parte, aceste tehnoștiințe pot crea, în secolul XXI, arme militare sau teroriste mai periculoase chiar decât armele de distrugere în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]