45 matches
-
o certitudine științifică acceptată în filosofie. Energia vitală, pentru care pleda Paulescu în celebrele sale demonstrații privind morfologia vitală și fenomenologia vitală, ca și finalitatea în biologie, aveau să contribuie la fundamentarea creaționismului științific, doctrină ce înfuria la culme pe darwiniștii timpului său și mai ales pe neodarwiniștii zilelor noastre. Toate acestea sunt realități greu de contestat astăzi. Logica științifică și raționamentul prin analogie, instrumente pe care Paulescu le stăpânea la perfecție, îi permiteau ca de la înălțimea gândirii sale să-i
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ființelor viețuitoare, indiferent de regnul din care fac parte, să se adapteze condițiilor mereu schimbătoare ale mediului. Numai că această adaptare continuă s-a realizat doar în cadrul strict al speciei și nicidecum ca posibilitate de transformare a speciilor cum susțin darwiniștii, speculând pe seama variabilității. Două impedimente majore s-au opus transformismului darwinist din punctul de vedere al geneticii. I. Cu toate cunoștințele acumulate până în prezent și cu toate posibilitățile tehnice actuale viața nu a putut fi reprodusă în laborator decât pornind
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de viață, fondul genetic conținând apriori o imensitate de posibilități de exprimare genotipică și fenotipică în cadrul și numai în cadrul speciei. Pe acest fond (variabilitate și ereditate) operează selecția naturală care nu este nicidecum o luptă pentru supraviețuire așa cum o vedeau darwiniștii (exterminarea indivizilor care, prin variabilitate, au suferit modificări inutile sau dăunătoare) ci realizează o selecție a genotipurilor celor mai apte de a se adapta și reproduce, deci definește aptitudinea biologică de supraviețuire și capacitatea ridicată de reproducere (fertilitate și fecunditate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ăzi. Ele și-au îmbunătățit condiția de supraviețuire prin diversitatea raselor noi, mai bine adaptate mediului înconjurător mereu schimbător doar prin selectarea caracterelor nespecifice favorabile, fără a înceta însă să aparțină speciei în cadrul căreia au apărut; - proba timpului, invocată de darwiniști pentru susținerea teoriei lor, cade dacă se are în vedere pentru organismele superioare faptul că de-a lungul a mii de ani nu s-a observat apariția nici unei specii noi, iar pentru unicelulare (a căror viteză de înmulțire este extrem de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
variații adaptative funcție de exigențele mediului de viață. Atât morfologia vitală cât și fenomologia vitală presupune structuri și mai ales mecanisme ce se întâlnesc la întreaga scară a lumii viețuitoare. Legat de același aspect, ca modalitate optimă în îndeplinirea unui scop, darwiniștii supralicitează etapele dezvoltării embrionare a omului în sintagma „ontogenia rezumă filogenia”, cu alte cuvinte evoluția spre ființa umană trece prin etape intermediare care ar demonstra transformismul. Astfel prezența coccisului (rudiment al cozii), pilozității (lanugo) la făt, straturile epidermice dispuse ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu anumite forme de viață nu presupune câtuși de puțin derivația și cu atât mai puțin mărturia transformării speciilor. Organele atavice, sau structurile vestigiale cum ar fi: timusul, apendicele cecal, musculatura urechii, epifiza și chiar hipofiza, au fost invocate de darwiniști în susținerea transformismului, dar și ocolite cu grijă de neodarwiniști, pentru că între timp s-a demonstrat exact cum prevedea Paulescu că aceste structuri, departe de a fi rudimentare și inutile, au îndeplinit, îndeplinesc și vor îndeplini în anumite circumstanțe un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pe care le făcea în domeniul matematicii, știință exactă care nu admite speculațiile. În stilul său caracteristic, elegant și onest, în două articole de răspuns publicate în aceeași revistă, Paulescu reia argumentația și demonstrează punctual falsitatea afirmațiilor unui materialist și darwinist îndărătnic, ridiculizându-l întocmai ca pe profesorul Leon, situația devenind de-a dreptul penibilă pentru Voinov în cel de-al 2- lea articol „Dovezi nevalabile”. Multe din afirmațiile lui Paulescu folosite ca argumentație în această celebră polemică științifică avea să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de al doilea război mondial. În sfârșit marxismul care ridica ateismul și lupta de clasă la rang de politică de stat, metodă prin care se încerca subversiv distrugerea suportului moral și spiritual al poporului. Demonstrează astfel că Nietzche, Marx și darwiniștii sunt părinții dictatorilor contemporani. Demonstrează, de asemenea, că singura pavăză împotriva acestui tăvălug doctrinar este morala creștină pentru că «morala creștină ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în societate. Soluția? - Înapoi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
stimulatori, modul în care pot fi recunoscute efectele favorabile ale reușitelor încercate asupra performanțelor, cum se ajunge la desăvârșirea performanțelor ridicate, etc. Principiul "încercării și erorii" dobândea sens, era mai mult decât mecanicismul simplist folosit până atunci. Influențat de lucrările darwinistului Lloyd-Morgan, Thorndike a avut șansa să-i aibă ca dascăli pe W. James și pe J. McKeen Cattell, să împărtășească din experiența confruntării acestora cu psihologia subiectivistă europeană. În drumul său spre om, Thorndike a găsit necesar să poposească pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din ceea ce am numit cultură și cercetăm răspunsurile pe care știința le-a dat relativ la originea ei, vom cunoaște varietatea și neajunsul acestor răspunsuri. Cele mai insuficiente dintre ele sunt acelea care se țin de interpretarea materialistă și evoluționistă. Pentru darwiniști, cultura și arta în special n-ar fi decât una din formele luptei pentru existență. Unii caută obârșia în instinctul de conservare; alții în instinctul de reproducție; iar alții în necesitățile practice ale vieții. Dacă facem distincție între civilizație și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de frumos, singura în stare să dea un sens unitar operei, o substanță etică, ordine și măsură și acel accent patetic al sincerității molipsitoare în care Guyau vede chemarea socială a artei. Emst Haeckel pretindea o artă de concepție monistă, darwiniștii una de concepție evoluționistă, marxiștii nici nu-și imaginează arta decât ca un vehicul al idealului proletar. Dar ce înseamnă aceste idealuri atât de grosolane și de sterile față de concepția creștină, care fecundează de două mii de ani tot ce e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Pearson, exponenți ai școlii de gândire biometrică. Aceasta înseamnă că el accepta și ideea „saltului mutațional“, adus în știință de Hugo de Vries, în timp ce W. R. Weldon, Jean-Baptiste Lamark și K. Pearson rămâneau la vechile idei ale transformiștilor predarwinieni și darwiniști ortodocși (în frunte cu Darwin însuși), după care evoluția filogenetică este rezultatul unui cumul de transformări graduale. Așa cum se știe, deviza curentului biogradualist era: Natura non facit saltum. W. Bateson este co-descoperitor al fenomenului de linkaj genetic împreună cu Reginald Punnett
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
stârnit de măturoaie, așa cum și țipetele animalului nu se mai aud din cauza râsetelor și huiduielilor măturătorilor, iar victima nu a scăpat, ci zace lungită în mijlocul străzii. Lentila lui „simț enorm și văz monstruos” a proiectat episodul imaginat, el ilustrează aproape darwinist o luptă pentru supraviețuire, o încleștare dramatică, un energetism al disperării, o survival of the fittest. Există aici o viziune mecanomorfă, senzațiile au un corelat mașinist, organismul își pune în funcțiune fiecare resort consumând combustibilul vitalității până la ultima picătură. Simțim
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
că ea este compusă din particule, dar acestea nu sunt cărămizile lui Newton și Democrit". Fritjof Capra, Taofizica, o paralelă între fizica modernă și mistica orientală, Editura Tehnică, București, 2004, p. 133. 300 Friedrich Hayek, Mecanismul evoluției culturale nu e darwinist, www.fahayek.ro. 301 Ibidem. 302 Hayek arată: ,,Evoluția culturală acționează și în mare măsură prin intermediul selecției de grup...", Friedrich Hayek, Mecanismul evoluției culturale nu e darwinist, www.fahayek.ro. 303 Friedrich Hayek, Mecanismul evoluției culturale nu e darwinist, www
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Tehnică, București, 2004, p. 133. 300 Friedrich Hayek, Mecanismul evoluției culturale nu e darwinist, www.fahayek.ro. 301 Ibidem. 302 Hayek arată: ,,Evoluția culturală acționează și în mare măsură prin intermediul selecției de grup...", Friedrich Hayek, Mecanismul evoluției culturale nu e darwinist, www.fahayek.ro. 303 Friedrich Hayek, Mecanismul evoluției culturale nu e darwinist, www.fahayek.ro. 304 Anthony Giddens trasează limitele conceptului de ,,cultură": ,, Atunci când folosim cuvântul ,,cultură" într-o conversație zilnică, obișnuită, ni-l imaginăm adesea ca fiind echivalent pentru
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
e darwinist, www.fahayek.ro. 301 Ibidem. 302 Hayek arată: ,,Evoluția culturală acționează și în mare măsură prin intermediul selecției de grup...", Friedrich Hayek, Mecanismul evoluției culturale nu e darwinist, www.fahayek.ro. 303 Friedrich Hayek, Mecanismul evoluției culturale nu e darwinist, www.fahayek.ro. 304 Anthony Giddens trasează limitele conceptului de ,,cultură": ,, Atunci când folosim cuvântul ,,cultură" într-o conversație zilnică, obișnuită, ni-l imaginăm adesea ca fiind echivalent pentru ,,lucrurile superioare de minte" - arta, literatura, muzica și pictura. În accepția dată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fel, puterea involuntară și fascinația asociate cu aceste două ne-negociabile înseamnă că întotdeauna va exista ceva nou și interesant de spus despre ele. Sună manipulator din partea mea, să-mi bazez peliculele pe acești doi pivoți, dar sunt ateu și darwinist. Cred că Darwin este cel mai profund om de știință din istoria umanității. El a creat un sistem de înțelegere, care este cel mai aproape de răspunsul la cele trei întrebări (toate incluse într-o pictură celebră): ŤCine suntem?ť, ŤCe
Regizorul- vedetă de la "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11391_a_12716]
-
conspirației că biologii ar fi apărătorii fanatici ai unei dogme. H. Allen Orr afirma despre asta „Deci când Dreapta Creștină încearcă să susțină că în mod instinctiv evoluționiștii sar în defensivă oricând cineva îndrăznește să pună la îndoială status quo darwinist, întrebați-vă de ce Wright și Kimura au reușit să-l schimbe, dar nu și Behe. Răspunsul e, cred eu, simplu: Wright și Kimura știau despre ce vorbesc.” Susținerile din "A Scientific Dissent from Darwinism" au fost respinse de comunitatea științifică
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
evidență bazele filosofice ale darwinismului, susținând principii materialiste pe care le numea însă agnosticism (în loc de materialism). Este primul zoolog care a afirmat deschis descendența omului din maimuță, ca o consecință a aplicării darwinismului în antropogeneză. Biologul britanic Thomas Henry Huxley, darwinist convins, a combătut criticii clericali ai darwinismului, manifestându-se, în deosebi, în cadrul unei polemici deschise (1860) pe tema evoluției cu episcopul Samuel Wilberforce, supranumit „Sam lingușitorul”, anclanșată cu prilejul unei întâlniri anuale (1860) a Asociației Britanice pentru Progresul Științei; dezbaterile
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
grondslagen van het Leninisme", publicată inițial sub pseudonimul J. Harper, și tradusă în limba engleză ca "Lenin ca filosof - o examinare critică a bazei filosofice a Leninismului" (1948). Într-un pamflet, Pannekoek a atacat și a respins cu putere argumentele darwiniștilor sociali precum Herbert Spencer, pe care Pannekoek i-a numit "darwiniști burghezi". Pe baza scrierilor lui Darwin însuși — în special "" (1871)—Pannekoek a declarat:
Antonie Pannekoek () [Corola-website/Science/336390_a_337719]