14,695 matches
-
și cu o boemă pestriță, jumătate poză, jumătate cu substanță, unii beți, alții aroganți, oricum, surprinși cu talent și vizibilă implicare afectivă. Evenimentele exterioare, vizita lui Gorbaciov, fuga nu-știu-cui în străinătate sunt repere ce aduc consistența reală speciei reportajului și datează discret amintirea. Sunt aproape cele mai bune bucăți de proză. Anchete mult educative, cu calcule prozaice și utile asupra unor chestiuni arzătoare de genul: cât timp lucrează scriitorii actuali la o carte, estimarea cheltuielilor făcute pentru scrierea ei, cât se
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
La 7 octombrie 1835 Gogol îi cere lui Pușkin într-o scrisoare, un subiect autentic rusesc în vederea scrierii unei comedii. Răspunsul a fost prompt, de vreme ce în mai puțin de două luni Revizorul era gata, cum aflăm dintr-o altă scrisoare, datată 6 decembrie 1835, adresată de această dată lui Pogodin. În primăvara anului următor, textul este tipărit, apoi, la 19 aprilie, piesa vede luminile rampei la Teatrul Aleksandrovski din Sankt Petersburg, iar la 25 mai este pusă în scenă la Teatrul
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
mine, n-aveți decât să-i prefaceți chiar și în țapi, însă până atunci nu vi-l las nici măcar pe Derjimorda, căci și el mi-e drag". ...de traducătorul Nicolae Iliescu Prima traducere în limba română a piesei lui Gogol datând din 1874 a fost o prelucrare de Petre Grădișteanu intitulată Revizorul General, dedicată lui V. Alecsandri și montată pe scena Teatrului cel Mare din București (cu M. Pascaly în rolul lui Hlestakov). "Autorul român - preciza Tatiana Nicolescu 1) - a localizat
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
acum zece ani) - Nicoară Beldiceanu - a descoperit în primele recensăminte financiare ale turcilor, doi ani după luarea Constantinopolelui, în târgul Cărpiniș (cântat în cântecele bătrânești ale lui Nicolo Giuvara - cel din secolul al XVII-lea ) o văduvă Djuvaris. Deci numele datează de atunci, dar ca să fac o legătură genealogică este imposibil; precum spuneam, mai sus de mijlocul secolului al optsprezecelea nu mă pot urca, așa că nu-i o familie cu adevărat veche. - Dar din partea mamei? - Din partea mamei, în schimb, ne tragem
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
căci această a doua parte aduce mărturie despre interesul neîntrerupt de care s-a bucurat literatura lui Lampedusa la noi, încă de la primele fragmente apărute în 1961 în "Secolul 20" (prima ediție italiană ce a devenit imediat un "caz literar" datează din 1958) în traducerea lui Alexandru Balaci și până de curând, cu prilejul ultimelor reeditări ale celebrei traduceri a lui Tașcu Gheorghiu. Nu vreau să detaliez aici această instructivă panoramă a receptării românești. Totuși nu pot trece sub tăcere două
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
lumea-lume" a lui Caragiale. Cât privește demersul critic al autorului, acesta este unul "în evantai", cu tendințe comparatiste. Și acest lucru se vede cel mai bine într-un subcapitol precum Veselă sau tristă duminică. Pentru cei ce nu știau de când datează duminicile noastre libere în mod oficial, iată explicația autorului: "O realitate nouă apare în urma repetatelor mișcări de emancipare socio-politică întreprinse în secolul al XIX-lea: cea a repaosului duminical. În martie 1897, se votează de către guvernul român legea repaosului duminical
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
ce gîndea, tot ce-mi spunea era cu totul altfel, decît gîndea și spunea lumea cealaltă. Am dreptate, pentru că și scrisorile lui erau, nu știu cum, altfel... D.T.: - Vreți să ne citiți măcar un fragment dintr-o asemenea scrisoare, iată, din aceasta, datată 6 noiembrie 1930. M.P.I.: - Aceasta e prima... "Dacă ești hotărîtă să faci numai un pas mai mult spre mine, să știi că, așa cum nu sînt acasă în toate zilele pentru multele mele neamuri, tot așa nu voi fi acasă zilnic
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
narativă (căci întrebarea rămîne: cine scrie?), simbioze identitare (în savuroasele comentarii la registrul bisericesc al concubinilor și la notele din incomparabilul Străjoț): &comp. e o cuceritoare arheologie a memoriei și a textului. Prima apariție a Literaturii între revoluție și reacțiune datează abia din 2000 și iat-o ajunsă la a doua ediție, la aceeași Bibliotecă Apostrof. Subintitulată Problema crizei în literatura română și rusă a secolului XX, cartea Sandei Cordoș se ocupă în esență de perioada ce urmează revoluției bolșevice, în
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
la poezie cu puterea amărăciunii, în singurătate, și gestul lui echivalează uneori cu nădejdea că se va ridica în sine și se va mângâia. Este, poate, o replică la răul ce ne însoțește fără istov, starea de poezie fiindu-ne dată tuturor, dar nu tuturor ni se trezește și acel simț armonios, util pentru a crește ca din nimic conștiința valorii a ceea ce screim. Anotimpurile sufletului, dar mai ales Nostalgie, arată de ce zestre naturală dispuneți, grația mărturisirii mi se pare însă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14210_a_15535]
-
și simplu Serviteur! Adică, mai pe românește, un fel de "Sluga dumitale!" slujbaș aflat mereu la dispoziția cuiva, dar neexcluzând nici un pigment ironic ce lasă un mic spațiu de joc presupusului orgoliu al "servitorului". Un fragment de dialog cu autorul, datând din octombrie 2000 și preluat acum "în chip de postfață", lămurește acest apelativ mai curând în sensul modestiei și al supunerii față de stăpânii care sunt scriitorul și cărțile lui, căci, la întrebarea dacă se recunoaște ca istoric al literaturii din
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
ale "scriitorilor proletari" și "realismului socialist" ucigaș, promovat mai apoi de Stalin. Punctul de vedere al cronicarului și prefațatorului rămâne, și în acest caz oarecum extrem, suficient de nuanțat, latura "idealistă" a privirii sale neafectând grav luciditatea criticului; opinia sa "datează" totuși, citită astăzi, căci creditul acordat de tânărul din 1953 celui care ordonase reprimarea "cu lovituri de tun" a unor revolte și recursese la "eliminarea uneori brutală a curentelor ’anarhiste’ și mic-burgheze’" ori criticase "fără milă" chiar la marii scriitori
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
teatru, romane (Le couteau vert, Paris 1963 și Care Daniel?, Buc., 1995). Redactat în limba franceză și păstrat în dactilogramă, volumul de povestiri Paiață tristă (Guignol triste), la care ne-am referit este semnat cu pseudonimul Alexandre Treize și este datat 1974. El mai cuprinde alte unsprezece povestiri, de dimensiuni variabile, unele realiste, altele insolite, îmbinând fantezia macabră cu umorul. Acesta este și cazul narațiunii Program. Volumul va apărea anul acesta la Editura Muzeului Literaturii Române. Scumpe Alegător, printre atâția candidați
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
adoptat de coordonatori este tot cel socialist, o juxtapunere de studii realizate de o multitudine de autori. Până aici nimic deosebit, metoda folosită poate fi acceptată sau nu; din nefericire însă se constată că au fost incluse în tratat studii datând din anii optzeci și chiar și din anii șaizeci ai secolului trecut sub semnătura unor autori din zilele noastre! Justificările responsabililor tratatului sunt puerile. Întrucât este în joc prestigiul celei mai importante instituții naționale care, asemenea nevestei lui Iulius Caesar
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
deceniile 8-9 și, definitiv, în 1997, odată cu apariția extraordinarului document care este Jurnalul sau (precedat de o altă carte minunată, Scrisori către fiul și fiica mea - 1994). în 2001, Editura Albatros a publicat și o a doua colecție de scrisori, datînd din perioada domiciliului forțat, fermecătoare, arătînd o Alice Voinescu cocheta încă, puternică, mai ales în credința, după anul petrecut la Ghencea și Jilava, ajunsă într-un sat aproape inaccesibil, Costești, fără nici o sursă de venit și fără să știe cît
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
fel de sectarism, fanatic și strâmt la minte, a devenit pentru mine, de mult timp, insuportabil. Antisemitismul dnei Găzdaru mi-a părut de neconceput”. În aceeași ordine de idei, reținem două extrase dintr-o dezbatere a Grupului de Dialog Social, datată 19 februarie 2003, În care Moshel Idel se pronunța În cunoștință da cauză: „Cărțile despre care ați vorbit au apărut fără nici o problemă În Israel. Aproape toate recenziile au fost lungi și pozitive. Nu este o campanie Împotriva lui Eliade
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
din Calanda Există în câteva sate din Aragón un obicei probabil unic în lume, cel al tobelor din Vinerea Mare. Se bat tobele și la Alcañiz și Hijár. Dar nicăieri cu forța aceea, misterioasă și irezistibilă, din Calanda. Obiceiul acesta, care datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, se pierduse spre 1900. Unul dintre preoții din Calanda, clericul Vicente Allanegui, l-a reînviat. Tobele din Calanda bat aproape neîntrerupt din Vinerea Mare de la prânz până sâmbăta următoare, la aceeași oră. Ele comemorează întunericul
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
și mai accesibilă. Adevărata poveste a vieții lui J.R.R. începe în Anglia, unde mama sa, Mabel Tolkien, îl aduce din Africa de Sud la vîrsta de trei ani. După unii exegeți, pasiunea sa pentru hobbiți și alte ființe de basm inventate ar data din vremea copilăriei și a școlii la Birmingham; după alții, ea s-ar cristaliza în jurul lui 1917, cînd Tolkien și-ar începe marele ciclu de legende și mituri ale lui Middle-earth (ținutul imaginar al aventurilor sale), desenînd o serie de
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
-lea, raportată la simbolistica europeană. Iar pe de alta, la o cernere a valorilor pană la contribuția de fond de tipul: influența cultului la noi a Sfântului Hristofor este anterioară dominației austro-ungare în Oltenia (1718-1739) față de Mânăstirile Hurezi și Polovragi, datate prima la 1682-1694, a doua la 1703. În ordinea sumarului ediției, urmează textul Pentru fulgere și pentru tunete cum să fac. Cătălina Velculescu anunță în „studiul introductiv” că tot interesul îi este îndreptat spre texte diferite unele de altele, a
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
prestigioase edituri moscovite și redactor șef al unei reviste nu mai puțin ilustre) autori ca Vladimir Sorokin, Dimitri Prigov, Eduard Limonov. Scrierile unora din membrii acestei generații de strănepoți ai lui Nabokov readuc la suprafața textului o recuzită de simboluri datînd din perioada sovietică. Scoase din contextul lor generic, ele dobîndesc în plan estetic un caracter exploziv. Nu întîmplător, Vladimir Sorokin și Eduard Limonov au devenit prin romanele lor, considerate chiar pornografice, eroii unor scandaluri. La aceasta se adaugă faptul că
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
André Breton, Paul Eluard, Louis Aragon. Prezența, de asemeni, a lui Tanguy și Miró și amintirea prieteniilor suprarealiste bucureștene cu Sașa Pană, Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Ștefan Roll, Sestopal au determinat adeziunea lui temporară la suprarealism. De atunci datează câteva din operele conotate erotic, ca și seria Femeilor pisică. E interesant de observat că Victor Brauner, foarte productiv și generos, atunci când dăruia lucrări românilor veniți în Franța sau tablouri pictate în România, unde va mai sta între 1934-36, folosea
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
excelent desen care îl reprezintă pe Hitler. Ca toți avangardiștii, Victor Brauner era de stânga, fără a fi însă înregimentat în vreun partid. Între 1934-1937 el vine de mai multe ori în România, pentru șederi mai lungi. Din acești ani datează picturile simbolic îndreptate împotriva dictaturilor de tot felul din epocă: există o compoziție cu doi balauri, iar la Muzeul Național de Artă - o lucrare tot cu un balaur, și încă una, de astă dată cu un tigru stăpânit de un
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
și intransigent partizan al revizuirilor vi-l oferă, imputându-vă „incongruitatea demersului, falsitatea argumentației și erorile de istorie literară din cuprinsul destul de succint al editorialului „Dureri înăbușite” dedicat de dv. comemorării lui Ion Agârbiceanu, autorul romanului Arhanghelii, pe care-l datați eronat, 1913, în loc de 1914. Suportând și această erată georgeană, sunt sigur că veți concretiza în mod remarcabil proiectul dv. de istorie literară. Aveți fler de a discerne între elogii banale și obiecții tendențios-minimalizatoare. Vă doresc succes și vă asigur de
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
o campanie furibundă împotriva ei, susținută de o mînă de semidocți și de impostori), am avea o imagine completă a lui Brâncuși, dar și a ceea ce înseamnă opera sa pentru sculptura secolului XX. Deși toate lucrările enumerate mai sus sînt datate într-un interval scurt care marchează începutul secolului, ele sugerează decisiv două vîrste, două estetici, două forme de angajare a privirii și două filosofii complet diferite. Dacă portretul lui Stănescu, al lui Dărăscu, Orgoliul și portretele de copil se sprijină
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
nu al iraționalului ci a altceva decît raționalul și de aceea este important să-i cunoaștem mai ales conținuturile, formele, funcțiile și consecințele asupra vieții umane. „Raporturile între filosofie și imaginar” M. C. - Credeți că termenul „imaginar” (care ca substantiv datează doar de la sfîrșitul secolului al XIX-lea) este uneori folosit în mod abuziv în limbajul curent, cu un sens vag, neclar, în care fantezie, imaginație și evaziune se confundă? Această folosire abuzivă dăunează teoriei și teoretizării imaginarului sau, dimpotrivă, creează
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
Școala Franceză. Mondenități și prietenii În această epocă, soții Stoicescu sunt în mijlocul lumii mondene, merg la baluri și organizează ei înșiși serate ca la carte. Multe dintre amintirile Doamnei Stoicescu, despre personalitățile și personajele românești pe care le-a cunoscut, datează din această perioadă (și, desigur, din cele anterioare): Haig Acterian, Aldulescu, Maria Antonescu, Costache Antoniu, Ana Aslan, familia Avakian, fam. Averescu, Baraschi, Batzaria, Eliza Brătianu, dr. Bruckner, fam. Buzdugan, d-na Calcăntraur, Nicolae Cartojan, fam. Cazaban, fam. Ciorănescu, fam. Crețu
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]