91 matches
-
de la Cacuciu Vechi și fluctuațiile de debit pe cursul Crișului. Urmele umane pe teritoriul satului își fac simțită prezența încă din epoca pietrei (paleolitic). Mărturie sunt descoperirile arheologice, mai ales din peșterile din zonă, care au scos la iveală vestigii databile până în epoca bronzului. Prima atestare documentară a satului Vadu Crișului este din anul1332. În cursul evului mediu, au existat două localități Vad, una pe malul stâng și alta pe cel drept al Crișului Repede. Până în secolul al XVIII-lea, Vadul
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
încă mai este multă dezbatere între învățații Iudeo-creștini și cei laici cu privire la plauzibilitatea acestei idei, afirmația irefutabilă fiind că munca agricolă și cultivarea erau ambele prezente înainte și după "Grădina Vieții". A doua carte a lui Enoh, de mai târziu, databilă incert, prevede că atât Paradisul cât și Iadul sunt acomodate în a treia sferă cerească, "Shehaqim", cu Iadul situat pur și simplu "pe latura de nord:". (vezi Al șaptelea Cer) Despre structura și ordinea definite de Dumnezeu în Grădina Edenului
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
din anul 1116, îi descrie ca participanți la bătălia de la Olsava, sub comanda regelui Ștefan al II-lea al Ungariei (1116-1131). O altă mențiune autentică a secuilor pare să fie un document al regelui Béla al II-lea (1108/1110-1141), databil în jurul anului 1131, care pomenește o slugă însărcintă cu transportul sării, cu numele de "Scichul". Câteva decenii mai târziu, în 1146, secuii, alături de aceiași pecenegi, făceau parte din oastea regelui Géza al II-lea al Ungariei (1141-1162), fiind implicați în
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
la începutul celui de-al doilea și 3500-4000 mai târziu. După retragerea romană în zonă este atestată locuirea, pentru ca mai târziu în secolul VII arealul - încă locuit, să fie tranzitat de slavi - spre vest. Pentru perioada secolelor VII-IX vestigiile arheologice databile sunt absente. După secolele X-XI zona este devastată de atacurile migratorilor. Se consemnează reluarea activității de fortificare a zonei din motive de apărare în secolele X-XIII, inclusiv pe fondul invaziilor tătare. Urme ale unor asemenea cetăți medievale se conservă la
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
a fost un exponent al artei mediavale sud-carpatice, format în tradiția picturală a mănăstirii Basarabilor de la Curtea de Argeș. Alt zugrav, poate un ajutor al lui Ștefan, aparțin\nd cu siguranță mediului artistic local, este autorul registrului inferior al picturilor. Ansamblul mural, databil din secolul al XV-lea, pare a fi o donație a cnezilor din familia Mănjina, deseori pomeniți în documentele vremii, atât în legătură cu convocarea unor scaune de judecată, cât și în contextul nesfârșitelor campanii antiotomane întreprinse de regalitatea maghiară. În favoarea acestei
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
icoană prăsnicar, de factură cultă, cu o scenă centrală, înscrisă în partea superioară într-o arcadă polilobă, și altele marginale, cuprinse între chenarul în frînghie și profilele ramei. Icoana, cu Maica Domnului și profeții (0,62 m/0,44 m), databilă către sfârșitul sec. al XVII-lea, începutul celui următor, își află analogii într-o icoană cu Iisus Hristos, de la Lăzești.
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
învățați evrei le-a stabilit o formă, devenită oficială, numită „masoretică” (din ebraica târzie: masoreth „tradiție”, „legătură”). În fapt, până acum vreo cincizeci de ani, cele mai vechi manuscrise ebraice sau arameice ale Vechiului Testament, ajunse până la noi, erau copii databile din secolele IX-X. Dar, pe de o parte mărturia celebrului istoric Flavius Josephus (c. 40-100 d. Hr.), pe de alta descoperirea (1947) a încă și mai celebrelor manuscrise de la Qumran (pe țărmul Mării Moarte) atestă că în secolul I d. Hr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
menționate de De Boor în Notitia Episcopatuum. Informația, susținută de descoperirea unei bazilici, nesăpate și cercetate în totalitate, împiedică definitivarea cercetărilor de specialitate. Bazilica prezintă o navată, o absidă și un nartex, iar sub altar există și o criptă mică databilă pentru secolele V-VI. Datorită poziției sale (imediat după Axiopolis) este foarte posibil ca Episcopia Capidavei, împreună cu cele situate de-a lungul Dunării (de la sud spre nord) să fi funcționat drept centre misionare pentru zona barbară din stânga Dunării. Aceasta se
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fost importate din orașele Asiei Mici. Opaițele (din secolele V-VI), descoperite în stare fragmentară cu excepția unuia intact, sunt de factură locală. Din categoria vaselor de sticlă (fragmente) fac parte și vasele-candelă, folosite la iluminat. Toate aceste vase recuperate sunt databile pentru perioada secolelor IV-VI. Monedele descoperite în interiorul fortăreței depășesc 100 de piese: una din timpul împăratului Septimiu Sever (192-211); două din timpul domniei lui Iustinian (527-565); 97 sunt emisiuni ale împăraților din secolele IV-V. Urmează ca cercetările succesive
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Argamum, plasată sub prezbiteriu; 2) sarcofagul din piatră sau alte construcții funerare de la Callatis (jud. Constanța) precum: a) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M318, M338), care prezintă elemente paleocreștine (o inscripție creștină, semnul frecvent al crucii etc.) databile în secolul V; b) mormintele cu cameră simplă construite din piatră (cavouri), rectangulare, înconjurate cu zid din același material tencuit cu mortar, prevăzut cu un dromos; c) mormintele cu galerie simplă de tipul unei camere mortuare realizate în pereții galeriei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cisternă (C) cu o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), construită sub altar, din piatră legată cu mortar, prezenta spre est o absidă mică, iar spre vest un vestibul în trepte, pavimentat cu plăci de piatră, databilă în secolul V; 2) bazilica cu transept (D) a cărei criptă prezintă nișa unui reliquarium (1 m x 1,20 m x 2,20 m) și se află sub altarul bazilicii (secolul VI). 2.3. Morminte hipogee Construcțiile funerare de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a doi porumbei pe o cataramă de argint aurit), ceramica (uneori ornamentată cu semnul crucii), varietatea formelor de morminte (vezi supra), inscripțiile, inhumațiile, poziția și orientarea defuncților V-E; 16) la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea): ruinele a trei bazilici creștine, databile între secolele V-VI; 17) la Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța): bazilicile paleocreștine, criptele martirice și cele relicvate; 18) la Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța): o stelă funerară cu reprezentări ale banchetului funerar și ale eroizării defunctului, precum și cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ni s-a părut, în impecabila versiune românească semnată de Mianda Cioba, de-a dreptul profetic în sensul esteticii postmoderne, stilistic și ideatic vorbind. Altitudinea intelectuală a dicțiunii, epica învăluitoare, permanenta atingere și alternanță între planul fictiv, livresc și planul databil în timp și spațiu garantează farmecul unei cărți de primă mărime în literatura spaniolă, dar și mondială. Stăpân pe tehnica numită mise en récit, Torrente Ballester păstrează un echilibru admirabil între convenția realistă, familiară informației reminiscente a cititorului, și demersul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fie observațiile detașate ale unor contemporani, fie propria experiență de viață a observatorului - cazul amintirilor intelectualilor de origine rurală. În fine, În al treilea rând, putem cunoaște destul de nuanțat ceea ce iese din lumea satului, cu deosebire prin intermediul eșantioanelor de folclor databil, Înregistrate și fixate În scris În perioada studiată. Această modalitate de analiză este poate cea mai sigură, deoarece ne pune Într-un contact aproape direct cu o mărturie țărănească autentică, mai puțin filtrată de ecranul distorsionant al citadinului care o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
manuscrisului Deși ne-am fi așteptat ca analiza surselor manuscrisului să ne ofere indicii suplimentare (date post quem mai târzii) În vederea unei restrângeri a datării, nu am reușit să identificăm, cel puțin În stadiul actual al cercetărilor, surse de informații databile utile În acest sens, folosite de Dálnoki. Ceea ce trebuie să semnalăm din capul locului este faptul că, din punct de vedere al conținutului, manuscrisul se prezintă ca o lucrare foarte bine documentată cu o abundență de informații istorice și contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mare În ansamblul surselor istoriei României, ceea ce face ca recursul la izvoare străine În vederea reconstituirii unui fenomen românesc să fie, adeseori, obligatoriu; În al doilea rând, există un interes deosebit, aproape obsesiv, pentru identificarea și consemnarea opiniilor străinilor despre noi, databil cel puțin din perioada romantică, a istoriografiei militante, În care se căutau În străinătate referințe cu autoritate, În vederea susținerii dezideratelor naționale. Ea se manifestă, de regulă, În forme superlative (selectarea obstinată a opiniilor laudative), polemice (atacarea virulentă a celor care
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
limbajul cultural în care am fost educați cu sau fără voie condiționează operația de traducere țintită de orice cunoaștere istorică. E de prisos să adăugăm că și rugăciunile pe care creștinii le rostesc în biserici sunt rezultatul unor sinteze istorice databile, care suferă și astăzi legile corupției și ale uitării. Ce a rezultat din toată această trudă nevăzută și foarte rar apreciată a savanților, dacă nu în primul rând o relativizare a condiției culturale a europeanului? Utopia ideologică a iluminiștilor a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
arătat mai sus. A face "concurență stării civile", a se înfățișa ca "proces-verbal", dar mai ales ca Istorie, tipar integrator al vieții pe care opera o recreează estetic, devin, pentru genul romanului, tot atîtea desiderate, respectiv particularități ce compun profilul "databil", ca vîrstă, al realismului: Fără îndoială, dimensiunea sensului istoric scrie un analist al curentului se definește în primul rînd prin prezența efectivă și prin manifestarea istoriei în opera de artă. Acestea se concretizează în date, în evenimente aparținînd memoriei colective
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cele mai vechi și mai numeroase sunt, evident, osemintele, începând din musterian (~ 70000-50000) se poate vorbi cu certitudine de morminte. Dar s-au găsit cranii și mandibule inferioare în straturi mult mai vechi, de exemplu la Ciu-Ku-tien (la un nivel databil ~ 400000-300000) și prezența lor a ridicat probleme, întrucât nu e vorba de îngropări, conservarea acestor cranii ar putea să se explice prin motive religioase. Abatele Breuil și Wilhelm Schmidt au amintit obiceiul, atestat la australieni și la alte popoare primitive
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
la hotelul-dormitor din colț? Cel în care m-am oprit, la lăsarea serii, lângă vechiul kibbutz de la Ginossar (unde este expus, ca niște sfinte moaște, scheletul de lemn înnegrit al unei bărci mari de transport, găsit în nămolul lacului și databil din secolul I), o fostă casă de oaspeți transformată în complex hotelier, m-a primit cu ostilitate. Recepționerul considera categoric suspect faptul că eram singur și a făcut absolut tot ce a putut ca să afle cam ce hram port. Bolnav
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
geschichtlich (istoric), preluată și de părintele Stăniloae în "istoricitatea", respectiv "experiența istorică" a Învierii lui Iisus, îi va servi mai târziu lui Rudolf Bultmann la pentru a separa istoria (Historie), narațiunea istorică, înțeleasă ca studiu științific al faptelor obiective și databile ale trecutului, de Istorie (Geschichte), evenimentul în sine, ceea ce conferă sens existenței umane. În timp ce Kähler conchide că Hristosul credinței nu este independent de omul Iisus, căci el este "o viață umană tangibilă"130, Bultmann, împrumutând din filozofia lui Heidegger, care
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
oferă cîteva repere pentru plasarea unui discurs juvenil de-a lungul mai multor decenii. Nu sînt foarte sigură de raportul dintre ultimele elemente citate și succesiunea generațiilor mai noi; cuvîntul ceai mi se pare însă un exemplu cert și ușor databil: curent în anii ’70, pare să mai circule azi doar în melodii nostalgice („Mi-e dor să mai merg la un ceai, la un ceai, / Să fiu liceanul bălai etc.”). Există, în plus, clare diferențe regionale. Un schimb de mesaje
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
ciclice, altele liniare, unele cantitative, altele calitative, unele interioare, altele exterioare" (pe care autorul le analizează în felul în care ne străbat sau ne supun zi de zi). Pe urmele lui Heidegger, timpul cotidian este întotdeauna timp potrivit sau nepotrivit, databil (databilitatea ținînd mai curînd de structura relațională a timpului, și nu atît de precizările calendaristice), considerat sub aspectul intervalului dintre două momente, spațiat ("acum" nu este niciodată punctual). în plus, "el nu este numai trăit, exlpoatat, cîștigat ori pierdut, ci
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
de emoție. Și totuși, aerul fanat al poeziei din Eclectica nu e de găsit nici în ceea ce se scria acum două (sau trei, sau patru) sute de ani, aici sau aiurea. Aparent datată, formula lui nu e, sub nici un chip, databilă. Nici chiar în poemele ticluite cu metodă, ca acesta: Foaie verde, fir de mentă/ Îndeletnicire lentă -/ eu te frec, iar tu m-alinți/ îmi trezești stinse dorinți;/ iar te frec, tu mă-nsoțești/ în visări împărătești;/ de te frec un pic
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
noaptea fîntînilor/ ce-au strigat în somn vinovat/ sfinții s-au desprins din icoane/ și umblau printre noi// era noaptea lepădării pietrei/ v-am spus: (era noaptea lepădării pietrei v-am spus). Apocalipsa nu mai constituie doar reverberația unor circumstanțe databile și localizabile, ci și expresia unui tragism al existenței în fondul său, o furioasă revărsare de irațional rezultată din spargerea membranei aparențelor. Materia văduvită de grai suferă laolaltă cu omul, în chip uman, într-o confuzie ce înghite disparitățile, așa
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]