6,404 matches
-
planteze castani, copaci de asemenea necunoscuți pe malul românesc al Mării Negre, cu siguranță că nici presa n-ar fi spus că palmierii dlui Agathon nu se simt bine în sol românesc și nici dl Agathon nu s-ar fi simțit dator să-și viziteze implanturile. * Dincolo de toate afirmațiile și speculațiile despre negocierile predării Ioanei Maria Vlas, cea care a condus FNI la dezastru, Cronicarul are impresia că venirea avocatului ei în România, pentru a-i negocia predarea și toate declarațiile inflamate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
încă îndrăznește să ia autobuzul pentru a merge la serviciu. xistă, fără îndoială, o complicitate între tartorii serviciilor de protecție și pază și șleahta gogoașelor umflate ce-și imaginează că viața lor e atât de prețioasă încât eu, cetățeanul, sunt dator să înfund mâna în buzunar pentru a plăti huzurul celor care m-au adus la sapă de lemn. Primii inventează comploturi rocambolești, ceilalți chiar le cred, și astfel fandacsia-i gata! Nu știu cine s-ar obosi să atenteze la viața lui Petre
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
întîlniri, la tevatura creată de pețitori și pețitoare de ocazie pentru a uni, cu orice preț, viețile a doi oameni fără noroc și pricepere în a-și trezi soarta. Se găsesc unii și alții, care se simt peste măsură de datori să-și vîre nasul în destinul oamenilor, să-l împingă de la spate într-o parte sau în alta. Și să dispară ca fumul dintr-o țigară cînd totul nu se dovedește decît un imens și devastator eșec. Foarte subtil mi
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
să te lase cu gura căscată. Probabil că inșii care-au pus pe masă hoția ministrului nu-i sunt tocmai prieteni. S-ar putea, de asemenea, ca la mijloc să fie și alte interese. Dacă le știe, dl. Beuran e dator să le aducă la suprafață. Altminteri, va fi greu să mai credem vreun cuvânt rostit de augusta sa gură plagiatoare și vom vedea doar o minciună în plus, așa cum a mințit și în legătură cu „acceptul” francezilor. Dincolo de toate acestea, rămâne faptul
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
ar fi fost acompaniată măcar de-o demitere spectaculoasă, poate-poate-ar fi fost o șansă să credem în autenticitatea revoltei prezidențiale. Așa, nu e decât un punct bifat din obișnuitele ore de dirigenție ale unui tătuc al nației ce se simte dator să-și urecheze odraslele - dar nu prea tare, să nu-i traumatizeze pe bieții flăcăiandri... Din contră, nici nu și-a terminat bine discursul, că Ion Iliescu și-a înmuiat pana pentru a-l trimite în diplomație pe de-nimeni-regretatul Joița
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
a ei, ce mirosea a patchouli, obrazul proaspăt ras al lui Costel Jurubiță.. Îți spun aceste lucruri, niște indiscreții de atelier care, de obicei, nu se fac. Eu, însă, în cazurile astea, sunt de o sinceritate deranjantă, poate. Mă simt dator, față de mine, să spun pe șleau anumite lucruri. - Vă mulțumim, domnule Țoiu, și așteptăm cu nerăbdare să citim memoriile și noul dumneavoastră roman.
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
mirăm că atît de puțini au fost aceia care au dorit să polemizeze cu susținătorii unei vechimi necontrolabile științific, a noastră ca români și a limbii noastre? Unde sînt comentariile pe marginea inepțiilor dnei Enăchiuc? Comunitatea științifică românească ne rămîne datoare nouă celor care vrem să știm unde se află adevărul, dar n-o putem face pe cont propriu. Eu sînt optimist de felul meu și cred că reacția se va produce la un moment dat. În afară de cazul în care există
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
pozitivă a unor persoane necunoscute) ci utilizarea lui în raport cu ființa iubită. Pentru că, orice s-ar spune, Iulia este o prezență mult mai consistentă în viața naratorului decît fauna feminină care populează romanele lui Henry Miller. Nici Iulia nu rămîne însă datoare la acest capitol. Cîteva pagini mai încolo naratorul perorează patetic pe marginea ideii unei despărțiri care va veni mai devreme sau mai tîrziu. Urmează un schimb de replici care se încheie cu o întrebare a Iuliei, rece ca un duș
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
de omul de rând. Expoziția de la ONU a fost o experiență pe care a trebuit să o trecem. Așa a fost să fie. Poate altădată să ne înșelăm mai puțin grav. P.S. Pentru că tot suntem la capitolul artă, mă simt dator cu o completare la un alt subiect, cel al bustului lui Eminescu de la Vevey, al doamnei Bove. S-a scris mult, aproape orice, numai esențialul nu s-a spus niciodată. De ce? Pentru că toți cei care au atacat subiectul nu erau
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
că din ea își extrage puterea, prin ea își colorează natura sa prusacă obiectivă, pragmatică, antrenată spre autodisciplină. A definit un crez al managerului care creează fundații ( pe lângă cea muzicală, există o Fundație Siemens pentru arte vizuale) pentru că economia este datoare să stimuleze arta. La sfârșitul anului 1972, lua ființă fundația prin intermediul căreia s-ar putea scrie azi o bună felie de istorie a muzicii noi. Marile premii de creație acordate anual unor compozitori și interpreți proeminenți oferă confirmarea unui prestigiu
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
lui, trebuie să aibă în el însuși acest elan, această pasiune a progresului, nu-i așa ? Or, rezultatul oricărui progres este un pas mai sus. Deci elitismul nu e nimic negativ, din contră, poate aduce excelență. Cred că omul este dator - de când se naște și până își termină viața - să urmărească, să cultive și să facă eforturi pentru excelență. - Este o aspirație și, dacă nu mă înșel, această idee a Big-Bang-ului despre care vorbeați poate fi întâlnită în lucrarea dvs. pentru
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
instrumentelor de tortură și să fii încercat cu chinuri și să lupți până la moarte, în fața tuturor acestora să nu devii neascultător, ci să ai înaintea ochilor pe Hristos, Care S-a făcut toate pentru tine, cunoscând că și tu ești dator să te faci toate pentru Hristos, și vei învinge în toate, pentru că urmezi Împăratului cel biruitor, Care vrea să te faci părtaș al victoriei Lui. Căci chiar murind, fiind mic, vei învinge desăvârșit, păzind până la sfârșit adevărul intact și având
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tinerilor noștri instrumentiști, studenți, elevi sau absolvenți ai instituțiilor noastre de învățământ muzical, a fost cu totul modestă. Este, poate, o dovadă a faptului că avem, în schimb, vocația atitudinii solistice exprimată în toate domeniile la nivelul de masă. Sunt dator să amintesc numele compozitorului rus la care am făcut referire, care vizitase Bucureștiul în urmă cu mai bine de o jumătate de veac. Cum se explică aprecierea specială pe care Reinhold Glier o acorda semnificațiilor valorilor muzicale camerale? La sfârșit
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
singurătății, sunt mijloace de întrajutorare spontană a cetățenilor. Statul este obligat nu numai să vadă, ci și să recunoască aceste lucruri. Nu are voie și nu are motiv să se amestece în viața lor de zi cu zi, însă este dator să le protejeze, pentru că ele suplinesc incapacitatea tuturor statelor moderne de a gestiona toate problemele societății. Acum religia este unul dintre răspunsurile posibile, și efective, între niște limite la complexitatea lumii în care trăim, tocmai pentru că este, la rândul ei
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
sinergie” a destinului uman cu Dumnezeu. Biserica nu poate sta fără cuvânt și fără acțiune în lumea contemporană, căci misiunea ei nu s-a încheiat, ea fiind legată de concepțiile, ideologiile și situațiile regimurilor politice și sociale trecute. Ea este datoare lumii prin îndeplinirea misiunii ei moral - dunovnicești și sociale, prin îndreptarea anomaliilor, a erorilor, a lipsurilor și a slăbiciunilor politice și sociale la care membrii ei colaborează sau asistă cu indiferență. Pe de o parte, trebuie să se conștientizeze și
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Și prea miroase noaptea a salcâmi înfloriți. Graba ta mă-nhibă, chemarea-ți mă sperie. Văzul, mirosul, auzul nu se pot dezlipi de materie atât de ușor. Cum nu poți desprinde ploaia de nor. Îți prețuiesc devoțiunea, ba chiar îți rămân dator cu... Dar... Dar bufnița, fâl-fâl! se izbea de sticla ferestrei, fâl-fâl! de perdea, de clanța ușii, de tavan. O, scapă acum, scapă acum, scapă acum de animalul uman! Te vei întoarce la clipa nașterii tale, pe circumferință. Vei reveni la
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
După orașul editurii faur, Opt-sute-nouă-ș-unu anul. Și-n Conclav, cum, nalt! Ca-ntre veneți un maur. Voi instala și-o Vita nuova-n față. Brusc Laura, lin Beatrice - vor, O rază, prinde, azi întâia oară. Cu care nu știam să fiu dator. Obiecte pentru vrăji, spre-o altă viață. Și în ce slavă stând! care coboară... Flori de alun Florile cad de-a valma, bărbătești, De pe alunii vizitați de-un vânt. Și-au făcut datoria, oblicești În Flora României - trist comând. N-
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
un Centru de propagandă culturală românească. Volumul editat și bogat adnotat de Virgiliu Florea aduce noi informații, de interes major, despre M. Gaster, și conturează profilul unei distinse româniste în persoana folcloristei și publicistei Agnes Kelly. Cercetătorul clujean ne rămâne dator cu un volum în care să cuprindă cele mai semnificative studii ale românistei.
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
de radio Europa liberă, cu simțămîntul că acesta a reprezentat un soi de „comandă” a destinului: „Mi-am zis că, dacă am fost silit să îmi părăsesc țara - silit de bună voie (iată un paradox în care cred) -, atunci sînt dator să lupt împotriva acelora și a ceea ce m-a silit să mă exilez. Sînt obligat de libertatea pe care mi-am cucerit-o să spun adevărul, să învăț ceea ce înseamnă democrația - pe care nu o cunoști pînă nu o trăiești
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
și care nu s-a terminat nici astăzi. Slugerul Tudor însuși, bogat în rîvnă și sărac în prejudecăți atunci cînd se punea problema soldei, în bune relații, după caz, și cu turcii, și cu grecii, și cu rușii, se simte dator să-l consilieze pe Caragea, cu prilejul unei audiențe la Palat, în legătură cu necesitatea modernizării drumurilor pentru călători și mărfuri, a căilor de comunicații, în general, ,,așa cum am văzu prin țara nemțească, pe unde am mai umblat și eu” (vezi C.
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
sincronizării europene, Creangă și Slavici nu însemnau nimic, din punctul de vedere al lui Lovinescu. Trebuia, neapărat, să-i consacre Lovinescu lui Slavici studii speciale? Cred că ar fi trebuit. Îndreptăm astăzi o maximă exigență spre o mare conștiință critică, datoare să cuprindă totul, să pună în evidență valorile estetice ale tradiției și ale actualității. Dacă ar fi vorba de un critic minor, întrebarea și răspunsul ar fi complet nerelevante. De ce, totuși, nu a contat deloc Slavici pentru Lovinescu? Încerc să
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
și-a desfășurat activitatea, un soi de icoană a dezangajării, bună de scos la ceremonii mai mult ori mai puțin oficiale, la care să se închine cu pitorească evlavie paznicii templului. Și cu toate acestea marele critic s-a simțit dator, cînd astfel de circumstanțe au devenit vădit neprielnice, să-i îndemne pe scriitori și mai ales pe comilitonii săi din domeniul criticii la o atitudine "militantă", "bărbătească". N-a ezitat a acuza lipsa de solidaritate a confraților în fața unor atacuri
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
necunoscut, jocuri și imagini. O enciclopedie cînd sobră, cînd carnavalescă, eficientă dar și mîncătoare de timp, care oferă bune și rele, dar care măcar în parte ierarhizează informațiile provenind din cele mai diverse surse. Această rubrică e de cîțiva ani datoare Google-ului pentru multe atestări ale unor cuvinte și forme românești, a căror circulație am verificat-o cu ajutorul său. Avînd de la început o sonoritate voit comică, conținînd o combinație fonică onomatopeică, expresivă, numele însuși al motorului de căutare Google evocă limbajul
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
în adresare, ea pierde partida, care nu se mai joacă decât în termenii celuilalt. Ca și când nu l-ar fi avut în fața ochilor pe jovialul ei coleg de generație, ci pe cine știe ce somitate patagoneză greu de relaxat, ea se simte păgubos datoare să-i netezească îndelung, cu fiecare întrebare, vanitatea. îl ridică pe un piedestal până la cer, ea făcându-se mică lângă soclu și eșuând cu întrebările ei prea lungi și saturate de informație. Lucru care-l inhibă ciudat pe celălalt, în
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
mine, ca unul ce am fost din primele zile ale lui 1940 și până la moartea lui Lovinescu " cu întreruperi impuse de împrejurările vremii " un frecventator fidel al cenaclului și un vizitator, în particular, al celui ce-l prezida, mă simt dator să-mi spun cuvântul. O datorie pe care o am nu numai față de E. Lovinescu, dar și de opinia publică, în frunte cu cei care urmăresc zbaterile vieții noastre literare din perioada interbelică. Pentru că am fost un martor și încă
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]