3,868 matches
-
care avea loc printr-o tot mai profundă pătrundere a sufletului în sine însuși, unde afla pe Dumnezeu prin harul Său. Această acțiune de ridicare a sufletului peste sine și, în general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a a odihnei de puterile naturale”, „în Duminica vieții îndumnezeite”, sau „Sâmbăta odihnei”<footnote Dumitru
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Timișoara, Editura Amarcord, 1997, p. 311-312. footnote>. Beția sobră care învăluie sufletul răpit în extaz subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. Ea se datorește unei intense participări la viața dumnezeiască, ceea ce Sfântul Grigorie, după cuvântul psalmistului, simbolizează prin grăsimea casei lui Dumnezeu și râul desfătării (Ps. 35, 8<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 989C. footnote>), din care
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
este păcat. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu e păcat neînfrânarea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sensul că, în viața lui, acestea nu primează iubirii. Pe Dumnezeu Îl iubim pentru că este iubire, ni S-a revelat ca iubire absolută, pe om îl iubim pentru că Dumnezeu l-a iubit și l-a prețuit mai întâi și suntem datori să iubim creația lui Dumnezeu pentru că este opera Lui, frumoasă, armonioasă și vrednică de a fi iubită. Iubind toți pe Dumnezeu, toți pot să devină una, căci iubirea este cea care călăuzește lucrurile și le unește. În duh filocalic, Ava
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
sensul că, în viața lui, acestea nu primează iubirii. Pe Dumnezeu Îl iubim pentru că este iubire, ni S-a revelat ca iubire absolută, pe om îl iubim pentru că Dumnezeu l-a iubit și l-a prețuit mai întâi și suntem datori să iubim creația lui Dumnezeu pentru că este opera Lui, frumoasă, armonioasă și vrednică de a fi iubită. Iubind toți pe Dumnezeu, toți pot să devină una, căci iubirea este cea care călăuzește lucrurile și le unește. În duh filocalic, Ava
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
slăvit și lăudat, să putem să le primim pe toate cu bucurie, cu folos duhovnicesc și cu smerenie și să îndrăznim înainte cu Mântuitorul, căci „El a biruit lumea” păcatelor, inclusiv cea a necredincioșilor postmoderni și contemporani, pentru care suntem datori să ne rugăm, chiar la orele și slujbele pe care ei le resping, să zicem cu toții: „Iartă-i, Doamne că nu știu ce fac!” sau: „Nu le socoti lor păcatul acesta!”. Stelian Gomboș
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
fac parte a urmat cursurile Universității într-o perioadă în care spiritul critic, judecata liberă și respectul față de valorile trecutului erau serios amenințate. Și dacă totuși, în anii aceia, Universitatea și-a putut menține prestigiul în ochii noștri, faptul se datorește, într-o măsură importantă, prezenței neîntrerupte la catedră a profesorului Iorgu Iordan. El este primul dintre aceia care au întruchipat pentru noi ideea de școală, materializată în cîteva trăsături importante. Școala presupune, alături de simpla existență a unui magistru înconjurat de
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
Critice, în 1928. După mai bine de un deceniu, criticul renunțase la purism și milita pentru restaurarea neologismului în drepturile sale depline, după cum mărturisește în volumul II din Memorii, capitolul III, recunoscându-și numai parțial greșeala: "Iluziunii puriste i se datoresc, în parte, și atacurile aduse limbii lui Galaction, deși, în cazul său, prezența neologismului era agravată prin banalitatea ziaristică și prin asocierea lui cu alte cuvinte arhaice, dăunătoare unității stilistice". E o parțială recunoaștere a vinei în receptarea prozei lui
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
N.șotaț B.șeneț: Pentru a preîntîmpina răstălmăcirile, țin să precizez aici că prezentul articol a fost scris răspunzînd unui imbold pur sufletesc și că apare, din pricini cu totul străine de voința autorului, în oficiosul unui partid. Faptul e datorit exclusiv direcțiunii acestui ziar care a înțeles să-mi ofere găzduire în cadrul celei mai desăvîrșite libertăți." 35 Sorana Gurian cerea aici, în fapt, ca intervenția ei să nu fie considerată o trecere de partea cealaltă a baricadei, o adeziune la
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
de drept, când normal ar fi fost ca ceilalți să lase de la ei și să-i iasă în întâmpiunare. La urma urmelor, talentele excepționale nu apar în fiecare zi, în vreme ce funcționarii culturali - slavă Domnului! Ei ar fi trebuit, erau chiar datori prin funcțiile în care se lăfăie, să-l recheme pe Dionisie Vitcu pe scenă și, la nevoie, să-l implore să se întoarcă. Ar fi nevoie de o lege care să-i pedepsească exemplar pe "culturalii" de doi bani, pricepuți
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
că, și atunci și acum ai reușit să o faci să zâmbească. Monica Lăudabila acțiune și cu siguranță și fructuoasa atât pentru doamna Banu, cât și pentru fiecare dintre noi. Mulțumim Dragoș Bucurenci, pentru aducerea aminte a faptului că suntem datori față de formatorii noștri cel puțin cu o coloană verticală și un model moral pe care ei au început să-l cultive în noi. E de datoria noastră să ducem la împlinire munca lor prin fapte adevărate. Nu faci parte dintr-
Doamna Banu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82565_a_83890]
-
curtea respectivă. Uite, ți-a dat runbaby link. Dacă îmi amintesc bine tariful e 3 lei/oră. Să ai buletinul la tine! inițiativa lăudabila într-adevăr. singura problemă este că în zona parcului bazilescu circulația auto este atat de demență (datorită în mare parte milioanelor de scuteriști care merg că nebunii!), încât mersul cu bicicleta devine, daca nu te pricepi, un sport cvasi extrem. oricum, numărul bicicliștilor bucureșteni crește pe zi ce trece, iar atitudinea șoferilor față de aceștia se îmbunătățește în
La pedale! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82709_a_84034]
-
de a se dă cu părerea. nu mă interesează să dezbat probleme de lingvistică, nici de moralitate, vreau doar să remarc faptul că întotdeauna trebuie să apară ‘comentatori’ atunci când cineva deosebit se face remarcat. și nu înțeleg de ce se simt datori să facă celorlalți procese de conștiință (doar pentru că fac ceva) și nu pot să-și vadă de individualismul lor în tăcere. chiar nu mă pot abține să nu remarc faptul că persoane precum d-nul “ratoiu” care, din câte povestește
De la repetiţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82639_a_83964]
-
viscolului mut, Mai bine să dormiți cu vântu-n poală Și toate să le luați de la-nceput, Decât să știți mereu că ceva strânge, Că nu știu ce e larg în cheutori Și nu știu care amintire plânge, Ori nu știu cu ce gând sunteți datori; Ce-a fost a fost, trecutul n-are minte, Dar dacă puneți umărul puțin Și se deșteaptă visul în cuvinte O să vedeți cum alte umbre vin, Se-adună alte fapte, altă moară Se învârtește-n clipe, cu alt rost, Căruța
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
cuprind alături de Creangă povestirile pitoresc-orientale ale lui Panait Istrati și poezia întomnărilor și a târgului provincial a lui Bacovia. Mai mult, specificul, influența poeziei populare sunt de regăsit la Tudor Arghezi, Ion Vinea, Ion Barbu. ,E neîndoios că Tudor Arghezi datorește mult poeziei populare, exploatată altfel decât au făcut-o Alecsandri, Eminescu sau Coșbuc. I-a insuflat o expresie verbală nouă, a întinerit-o prin creația spontană a imaginii îndrăznețe și proaspete. în Belșug sau Lingoare, ,a știut, păstrând rima și
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
tensiune între extremisme de dreapta și de stînga. De fap însă modelul de care vorbim ("occidentalizanți" contra "indigești") e transpus din cultura rusă și proiectat asupra Europei Central-Răsăritene (deci inclusiv asupra României) în ansamblu, iar presiunile înspre extreme ideologice se datoresc nu în mică măsura unor circumstanțe politice care s-au dovedit din fericire trecătoare: și anume dramatica înălțare a două imperii dictatoriale la Estul și la Vestul teritoriului Central-European. Și apoi în orice caz ce era adevărat sau real la
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
în centrele de forță ale existenței. Nu am fi de-adevăratelea în prezent și nu am avea repere pentru viitor, fără trecutul remarcabil al înaintașilor nostri, iar când este vorba despre părinți, suntem în plina sublimitate a sensibilității umane. Suntem datori să ne amintim de ce suntem, unde și cum suntem, iar dacă am reușit să învățăm atât cât am fost în stare în această viață, este dincolo de străduința noastră, o absolut formidabilă complexă cauză genetică. Spre cinstea domniei sale, Drd. Dr. Ionuț
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]
-
care sunt membri ai Bisericii și asupra cărora nu există nici un fel de îndoială. Pentru împărtășirea acestora există reguli sau rânduieli, potrivit cărora unii se pot împărtăși mai des, având chiar această îndatorire, iar alții mai rar. Cei care sunt datori a se împărtăși mai des sunt slujitorii Sfintei Taine și, implicit, ai Sfintelor Altare, adică în primul rând preotul și diaconul, dar și toți ceilalți membri ai clerului, care nu fac parte din preoția sacramentală. Această carte, a Domnului Stelian
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
postrevoluționari - printr-un inteligent marketing literar. Poezia și proza lui, cu titluri voit-șocante (Te voi iubi pân^ la sfârșitul patului, Te pup în fund, Conducător iubit!), tulburau liniștea interioară a cetățeanului cumsecade și a patriotului de serviciu, care se simțeau datori să sesizeze organele abilitate că sunt așa-ziși scriitori, necunoscuți, dar scandalagii, care întrec măsura. Coleg de nișă cu Mihail Gălățanu ori Marius Ianuș, Daniel Bănulescu a evoluat și el în sensul cumințirii sociale, devenind chiar, de câțiva ani, aproape
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
pune capăt "destrăbălării civice" la care am asistat și continuăm a asista! Dar dacă nu ne mai putem întoarce în trecut, dacă nu mai putem face ceea ce nu s-a făcut la momentul potrivit, în nu mai mică măsură sîntem datori a corija mentalitatea defetistă, refuzînd bunăoară o insidioasă preconcepție (amuzant așezată la antipodul ideologiei comuniste), care a devenit, intempestiv, o emblemă a postideologiei, și anume "puritatea" esteticului. Adică, vezi Doamne, "abaterea" esteticului de la anomaliile socio-politice care au produs propriile sale
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
deo sebire de mișcările tectonice care influențează scoarță pământului și pot fi determinate cu precizie, fenomenele de eroziune care o pot modifica în egală măsură au loc în timp. Femeilor din viața mea, si nu vorbesc de mama mea, le datoresc până și viața... Prietenilor care afirma că am avut noroc le aduc aminte că am fost închis și chinuit, urmărit și persecutat, si mai nou lovit de o boală groaznică. Destinul a vrut însă sami compenseze ghinioanele legându-mă de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
deo sebire de mișcările tectonice care influențează scoarță pământului și pot fi determinate cu precizie, fenomenele de eroziune care o pot modifica în egală măsură au loc în timp. Femeilor din viața mea, si nu vorbesc de mama mea, le datoresc până și viața... Prietenilor care afirma că am avut noroc le aduc aminte că am fost închis și chinuit, urmărit și persecutat, si mai nou lovit de o boală groaznică. Destinul a vrut însă sami compenseze ghinioanele legându-mă de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de idei, în trecut, dar cu atât mai mult în zilele noastre, căsătoria nu are sens decât în credința în Hristos, în Evanghelie<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 73. footnote>. Sfântul Apostol Pavel arată că și în căsătorie, soții sunt datori de a petrece un timp în castitate, mai ale în vremea posturilor rânduite de Biserică, pentru a se uni cu Dumnezeu. Din acest motiv Biserica Ortodoxă prezintă familia creștină ca pe o cale duhovnicească deosebit de importantă, ca pe un loc
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
împotriva patimilor și pentru dobândirea virtuților; citirea și cugetarea asupra Scrierilor Sfinte: Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți. Pe cât este, așadar, de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de războită cu mari bântuieli de potrivnici. De aceea, suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci și cu zdrobirea inimii și cu rugăciuni dese, împreunate cu suspine, ca să stingem cuptorul trupului nostru, pe care împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin ațâțarea poftei, cu roua venirii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ť Glastre cu flori. La festival, două eleve ne înmînează mîțișori, violete și ghiocei. Masa ni se pregătește acasă. Atenții peste atenții. Semnăm într-un catastif special confecționat, cu un condei și o călimară pe copertă. Toate astea i se datoresc lui C. Borș, profesor de matematică și poet sub numele de Lucian Mircea. E un om mic de statură, cu privire ușor crucișă, cu o gură frumoasă, cam știrbă, drept care și-o acoperă tot timpul cu mîna. Vorbește abia auzit
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]