358 matches
-
cununie și înmormântare ... Dincolo dicta conștiința civică, nepartinică, legile și regulile liberului arbitru într-o societate deschisă, liberă de manipulări și scenarii angoasante, neîncorsetate de vreo ideologie obedientă și univocă, limitate în perimetrul răspunderii individuale, pe când la mine triumfase colectivismul deșănțat și de paradă, dublul limbaj, pustiul tăcerii, răspunderea individuală “stimulată” sârguincios de cerberii regimului și de “urechile și “timpanele” cooperativei Secu, de prea multe ori vai, scumpii noștri colegi și chiar prieteni, care “purtau de grijă” îngăduitor și dezinteresat pașilor
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
sportive” (spune “Este jenant să încercăm să facem o comparație cu ce avem astăzi”), prioritate “acordată creației artiștice românești”, “crearea unei cinematografii naționale”, “construcția masivă de locuințe cu toate neajunsurile sale”, a unei societăți care “nu lăsa loc exhibițiilor sexual deșănțate, trivialității, huliganismului, pornografiei, satanismului, ... ”, etc. Ca să vorbească în final de demolare și jaf, menționând “valorile incomensurabile” pierdute în anii postdecembriști, și “cu siguranță, nu întâmplător”. În discursul “Despre schimbarea regimului în România. Demitizări și consecințe imediate” autorul precizează, printre altele
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
pînă atunci, Estera era fericită, ea venise acasă cu gîndul să-i povestească lui Mancuse despre fericirea Afroditei, pentru că și prietena ei, ca și ea, de altfel, descoperise brusc fericirea în simplitatea ei emoționantă, puternică și crudă, zvăpăiată și melancolică, deșănțată și castă în același timp. Mîngîierile erau o contopire a simțurilor, sexul era o emoționantă topire în fericire, cuvintele erau flori risipite peste pîntecul ei de femeie însetată de dragoste ca pămîntul fertil de ploaie. Ce frumoasă se făcuse Afrodita
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_19_ioan_lila_1331110350.html [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
umplut tot satul și dup-aia mi-a zis și mie. Auziți tâmpenie, că mă țin eu cu dumneavoastră... Și, spunând asta, mă privea cu oglizile sufletului deschise, în care se puteau citi toată pofta nebună și tumultul dorințelor ei deșănțate, dacă te pricepeai să citești în alfabetul năzuințelor. Mai întâlnisem de-a lungul timpului genul ăsta de „victimă” și, acum ca și atunci, la fel ca și în acele cazuri, am expediat-o delicat pe cucoană: —Doamnă, așa cum v-am
DIN CICLUL: ÎNTÂMPLĂRI REALE DIN LUMEA SATULUI- ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1458551810.html [Corola-blog/BlogPost/384679_a_386008]
-
Asta nu înseamnă că suntem împotriva statului, ci doar criticăm niște aspecte care sunt vizibile pentru toată lumea. - Este de plâns, la ora actuală, procentul de formare a familiilor tinere în România în comparație cu procentul desfacerii căsătoriilor. Am văzut prin ziare titluri deșănțate, de felul „România divorțată”, așa de mare este numărul divorțurilor, semn clar al unui proces devastator de distrugere a familiilor. Ce ziceți, este întâmplător acest fenomen? - Nu. Lucrurile sunt scăpate din mână de către oamenii cu responsabilități spirituale. Adică noi, preoții
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437127551.html [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
domnului prim-ministru ar trebui să fie mai degrabă crearea de locuri de muncă, renunțarea la acciza aplicată combustibililor și îmbunătățirea reală a condițiilor de trai ale populației, creșterea colectărilor de venituri la bugetul de stat și nu doar propaganda deșănțată prin care încearcă să ne convingă pe toți ce bine o ducem sub guvernarea Ponta. În schimb Gheorghe Funar va ajunge după-amiază. Dispozitivul este disponibil în mai multe culori - negru, alb, galben, roșu și albastru. Există sub-grupuri susceptibile de a
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
sportive” (spune “Este jenant să încercăm să facem o comparație cu ce avem astăzi”), prioritate “acordată creației artiștice românești”, “crearea unei cinematografii naționale”, “construcția masivă de locuințe cu toate neajunsurile sale”, a unei societăți care “nu lăsa loc exhibițiilor sexual deșănțate, trivialității, huliganismului, pornografiei, satanismului, ... ”, etc. Ca să vorbească în final de demolare și jaf, menționând “valorile incomensurabile” pierdute în anii postdecembriști, și “cu siguranță, nu întâmplător”. În discursul “Despre schimbarea regimului în România. Demitizări și consecințe imediate” autorul precizează, printre altele
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Razvan_ducan_1398333819.html [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
lăsa mai departe urmașilor, ce fapte vor rămâne neduse până la capăt - și, desigur, ce putea face pentru ca toate acestea să fie rezolvate într-un fel sau altul. Petercerile la care lua parte erau la fel de gălăgioase, orgiile cărora se deda la fel de deșănțate - și totuși, simțea că ceva îi lipsește. Nu putea explica de ce, era un sentiment declanșat irațional, ca un imens gol pe care îl simți atât seara, la culcare, cât și la primele ore ale dimineții, ceva de care nu poți
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1459028559.html [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
în carte și e foarte bună. E ca la nunți. Vine la mine, mă duc și eu la el. La înmormântări e mai simplu, te duci și știi că ai scăpat de obligație. De asemenea e o formă de expunere deșănțată a aspirațiilor noastre mici, neinteresante, plicticoase, pentru că vrem să fim iubiți, apreciați. Suntem mult prea mulți, nu ne mai vedem bine, nu mai avem timp unii pentru alții, ne e greu să ajungem unii la alții. Ne e și frică
Cum s-a vindecat de nefericire Răzvan Exarhu by https://republica.ro/cum-s-a-vindecat-de-nefericire-razvan-exarhu [Corola-blog/BlogPost/338801_a_340130]
-
nu vor recunoaște în ruptul capului că cedează la presiunile din afară și trec sub tăcere orice consimțire la legiferarea stricăciunii morale, pentru că ei sunt în stare să strecoare țânțarul și să înghită cămila. Să nu creadă cineva că demonstrațiile deșănțate ale poponarilor și ale lesbienelor în București s-a făcut fără aprobarea celor pe care i-am ales să ne conducă destinele. Dar ei n-au primit mandat din partea alegătorilor pentru astfel de spurcăciuni, necunoscute în întreaga istorie a neamului
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vremuri_grele_ion_untaru_1353500391.html [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
ghețuri visuri mute Când ne-nfășoară în tăceri durute Zăpezile ce-au început să cearnă. Doar Cerurile ne primesc ofranda Arce de curcubeie în cunună Cu gânduri line prinse-n flori de lună Când pe pământ mai joacă sarabanda Fals deșănțat și ură și minciuni. Trăim tăcuți, cu sufletul plângând De alb, de pace, de frumos flămând Dar ne găsim speranța-n alte lumi... Suntem destine-nțepenite-n brumă Și-n ierni pătrunse-n vieți năpăstuite Ni-s visele dorinți neîmplinite Iar noi
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_iarna_insu_georgeta_resteman_1358104683.html [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
vreun punct de vedere pertinent și convingător asupra unuia dintre aspectele reale ale literaturii de astăzi și ale criteriilor valorice măcar la modă, dacă nu cele impuse obiectiv de evoluția fenomenului literar. Sau, dimpotrivă, rezultă numai o zeamă de laude deșănțate, o terminologie pastișând doar uneori limbajul critic, o confuzie generală aparținând categoric și provenind din obsesiile publicitare cu care este drogat în permanență cumpărătorul biciuit de puterile oculte ale societății consumiste?!... Bine înțeles, cu toate superficialitățile și cu agresivitatea de
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/False_etichete_de_genialitate_literara_si_afise_cu_minciuni_electorale_poate_lipi_oricine.html [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
anchete - adesea vechiul l-am inclus și l-am silit să tragă-n hamul convingerilor proletare: Nu cu mănuși se schimbă lumea, ci prin ciocniri necruțătoare! Deși nemulțumiți sunt cu duiumul în tot momentul și-n tot locul de nedreptatea deșănțată cu care soarta-și joacă jocul, ca doar câțiva mai mult să aibă prin zorul pauperizării, numai protestele cu cap au forța zdrobitoare-a mării. Mai este palma viu miracol când degetelor li se pare că au tot dreptul să
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_balada_tica_george_petrovai_1373452188.html [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
culturale. Se risipesc sume astronomice din banii publici, de la Guvern sau din fondurile consiliilor locale și județene pentru organizarea unor festivități și spectacole jalnice, demne de „Noua Cântare a României”, cu mult kitch, mici și fum, „evenimente” care folosesc populismului deșănțat al baronilor locali, staruri ale întruchipării prostiei, feudali ai „timpurilor noi”, în jurul cărora gravitează totul. Este expresivitatea lor „culturală”. Pe de altă parte, nenumărați limbrici analfabeți cu diplome, angajați ai inspectoratelor pentru cultură, ai direcțiilor de cultură din primării, ocupă
INTERVIU CU SCRIITORUL HORIA MUNTENUŞ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1449489223.html [Corola-blog/BlogPost/342684_a_344013]
-
compuse cu o artă savantă și populară, dintr-o strălucitoare sinteză de pitoresc și tragic, străbătute de un fior liric inconfundabil. Arghezi își prezintă modelele cu gesturile și limbajul adecvate. Găsim la el violențe lexicale, formule argotice, cuvinte mustoase, uneori deșănțate. Versul liber, fără încorsetări, de o oralitate spontană, ne dă un aer de autenticitate. Bibliografie: George Călinescu- Istoria literaturii române Dumitru Micu-Opera lui tudor Arghezi Șerban Cioculescu-Argheziana, 1985, Editura E.minescu Referință Bibliografică: ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? / Ion Ionescu
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Este_arghezi_un_poet_obscur_ion_ionescu_bucovu_1344335617.html [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
ca dată a sărbătorii Nașterii Domnului, s-a avut în vedere probabil și faptul că mai toate popoarele din antichitate aveau unele sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine orientală, a cărui sărbătoare centrală cădea în jurul solstițiului de iarnă (22—23 decembrie
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
și al curții sale regale din Țările de Jos. Complet diferiți ca aspect și comportament față de localnici, blonzii flamanzi, gălăgioși și stridenți, făceau notă discordantă cu restul lumii, la fel ca și țiganii, care deranjau cu muzica și dansurile lor deșănțate. Adjectivul „flamenco” se substantivizează cu timpul, desemnând tot ceea ce depășește normele „cuminți”. Pe lângă flamenco, se consacră și termeni mai detaliați: „voz afilla”, derivat din porecla unui cântăreț la modă - El Fill - descrie vocea răgușită, „ascuțită” specifică genului; „cante hondo” (cânt
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
Ediția nr. 772 din 10 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Elena ANGHEL VATRA ROMÂNEASCĂ Nori de ploaie se adună Dinspre Cluj spre Odorhei. Uni vor să ne impună Să jucăm cum cântă ei. Mințile au luat-o razna; Umblă zvonul deșănțat Că-n Harghita și Covasna Vor să facă „stat” în Stat ! S-a udat de lacrimi pragul; În Cristuru e prăpăd! Imnul românesc și steagul Nu se-aud și nu se văd ! Crișul, Mureșul, Târnava Poartă jalea în aval. Nesfârșită
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Vatra_romneasca_poem_de_ang_al_florin_tene_1360488072.html [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
pustiului Emilian Oniciuc- 19.09.2014 Când Luna strănută praful stelelor, Iar Pământul îl transhumă în aurore, Începe-n pustiu dansul Ielelor Nevăzute de zeii tainicelor ore... Deșertu-i albit de frigul galactic, Cadânele iadului îl ridică spre stele Cu dansul deșănțat și frenetic, În ritualul știut doar de ele... Nimfe nebune scăpate din altar, Preotesele unui rege-zeu blamat Se oferă flăcăilor vrăjiți, drept dar, Amăgindu-i cu dulcele păcat... Pierduți și fără de scăpare, În mirajul perverselor clipe, Uitați apoi în veșnică
IELELE PUSTIULUI de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1493805878.html [Corola-blog/BlogPost/371331_a_372660]
-
care suporta cu greu oameni inteligenți și independenți de calibrul lui Kirov (avea nevoie doar de executanți, nicidecum de prieteni și sfetnici), dar - întru totul de acord cu spusa lui Hitler: „Cultul personalității este cea mai bună formă de guvernare” -, deșănțata campanie de elogiere „a fost organizată și inspirată în bună măsură de el însuși și de anturajul lui”. Da, căci prin divinizarea lui Stalin, „tot ce emana de la el era acceptat aprioric”, partidul nemaiavând posibilitatea să-i controleze actele, așa încât
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1479192558.html [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
constant, învăluitor, Vezi doar maneliști și umor anost, Ce-atâta cultură!...n-are nici un rost! Dive subnutrite, și analfabete, Fac deliciul plebei prea adesea bete, Etalează nurii falși, siliconați, Buze precum trompe, de la elefanți. Umoriști cu ștate, se prostituează, Glume deșănțate fac și debitează, Seriale-asemeni, zise de umor... Ce imagimații!...vai de mama lor! Și când mai apare câte-o dramă bună, Și e subtitrată de-una de pe lună, Care scrie ”sau”, când s-au despărțit, Șimți o ușurare dacă s-
BÂLCI de NELU PREDA în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1431766963.html [Corola-blog/BlogPost/341604_a_342933]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Caligula tocmai terminase de spus o glumă deșănțată amicului său Naevius Macro, prefectul gărzii pretoriene. Pricepând aluzia Macro râse cu poftă. Caligula stătea însă serios, chiar încruntat, privind către amicul său care nu se mai oprea din râs. Acesta privea din când în când către Caligula și zărindu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_4.html [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
a cunoscut pe crai, călătoriile lui imaginare cu Pantazi pe întreg globul, istorisește întâmplări din casa Arnotenilor, după care Pașadia moare și Pantazi pleacă peste graniță. Cei trei crai sunt tot atâtea alte-egouri ale scriitorului. Toți fac parte din boema deșănțată a Bucureștiului. Noaptea mai ales, se reunesc prin birturi și taverne de mahala sau în tripouri clandestine, precum cel din casa Arnotenilor, unde se dedau beției, jocurilor de cărți, plăcerilor carnale și patimilor din zona promiscuității. Pașadia și Pantazi sunt
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Mateiu_i_caragiale_romancier_ion_ionescu_bucovu_1364192922.html [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
contemplarea imaginii finale a „bunăstării” produse de dogmă, găsește timp și înaintează conducerii superioare de partid și de stat, un memoriu de protest în vreo 12 puncte, în care își permitea să sesizeze dezordinea morală și mizeria, infatuarea și abuzul deșănțat al puternicilor zilei, declasarea și pauperizarea, racile ale oricărui alt sistem, în afară de cel pe care-l construim și în care „Grozăveștiul” și facultatea au fost zile întregi cercetate, răscolite și intimidate de „civili” în limuzine negre. Mi-aduc aminte de
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fronda_si_cate_ceva_despre_lasitati_.html [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
în parfumatele flori de Parma, singura nuanță cu care rezonez fiind acel liliachiu încețoșat de griurile primăverilor mele bucureștene. Ca accesoriu al unui partid cu ambiții populiste, culoarea mi-a părut, din start, vulgară și perversă, în ton cu politica deșănțată, înzorzonată cu promisiuni fără acoperire ori bun-simț, adresate cu precădere electoratului flămând, lipsit de orizont, dezamăgit și revoltat, de către gureșul caracalean și adunații săi, evadați de prin mai toate cele partide, ori cu state de ex-profesioniști refulați, lăsați la vatră
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401770634.html [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]