646 matches
-
și ale sM11.2, cu sM.13.1 și sM.13.3 ale M13 și cu DR-10. Valoarea plății: 128 euro/ha/an. Data: Semnătura ......................... Pachetul 5: Adaptarea la efectele schimbărilor climatice (M10 P5) se poate accesa pe terenurile arabile situate în zonele cu risc crescut de deșertificare, delimitate în PNDR 2014-2020 la nivel de UAT. Cerințe specifice: ● pentru fiecare cultură de primăvară (porumb, sorg, floarea soarelui, soia) angajată pe suprafața cultivată se vor utiliza concomitent, în proporții egale cel puțin 2 hibrizi/soiuri cu precocități diferite (unul timpuriu
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
conservării ei în contextul schimbărilor climatice? Acțiuni colective și guvernanță într-o silvicultură adaptată schimbărilor climatice Silvicultura arborilor de viitor pentru pădurea rezilientă de mâine Proiecțiile climatice și împădurirea cu specii forestiere a terenurilor degradate sau a zonelor expuse riscului deșertificării Noi tehnologii disponibile în lupta împotriva tăierilor ilegale Silvicultura bazată pe indicatori de rezultat Facultatea de Inginerie Alimentară Cercetări privind valorificarea subproduselor de la prelucrare tomatelor Valorificarea subproduselor obținute din transformarea morcovului in suc in produse pe bază de faină
ANEXĂ din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260201]
-
conservării ei în contextul schimbărilor climatice? Acțiuni colective și guvernanță într-o silvicultură adaptată schimbărilor climatice Silvicultura arborilor de viitor pentru pădurea rezilientă de mâine Proiecțiile climatice și împădurirea cu specii forestiere a terenurilor degradate sau a zonelor expuse riscului deșertificării Noi tehnologii disponibile în lupta împotriva tăierilor ilegale Silvicultura bazată pe indicatori de rezultat Facultatea de Inginerie Alimentară Cercetări privind valorificarea subproduselor de la prelucrare tomatelor Valorificarea subproduselor obținute din transformarea morcovului in suc in produse pe bază de faină
ANEXĂ din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260202]
-
cu obiectivele 2030 incluse în SNDD: gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea tăierilor ilegale de arbori, dezvoltarea sistemului informatic integrat pentru monitorizarea exploatării și transportului masei lemnoase, asigurarea împăduririi și reîmpăduririi terenurilor din fondul forestier și a celor degradate sau supuse deșertificării, desfășurarea plantării programate a perdelelor forestiere pentru protecția culturilor agricole și a elementelor de infrastructură în scopul limitării impactului schimbărilor climatice. O nouă dezvoltare economică a zonei este de așteptat să poată avea impact de mediu, sens în vor fi
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
2030*16) (2021) propune măsuri pentru protecția, utilizarea durabilă și refacerea solului, întrucât solurile sănătoase contribuie la atingerea obiectivelor legate de neutralitatea climatică și reziliența la schimbările climatice, dezvoltarea unei (bio)economii curate și circulare, inversarea declinului biodiversității, protejarea sănătății umane, stoparea deșertificării și inversarea degradării terenurilor. *16) http://www.cdep.ro/afaceri europene/CE/2021/C0M 2021 400 RO ACT.pdf ● Inițiativa Noul Bauhaus European*17) (2021) transpune Pactul Ecologic European într-o dimensiune culturală și creativă ce vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum ar fi construcțiile și industria textilă
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 (în curs de elaborare)*32) *32) http://energie.gov.ro/transparenta-decizionala/strategia-energetica-a-româniei-2019-2030-cu-perspectiva-anului-2050/ ... – Strategia de reducere a riscului la dezastre pentru România (în curs de elaborare) ... – Strategia națională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea și combaterea degradării terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung (2008)*33). *33) http://old.madr.ro/pages/strategie/strategie_antiseceta_update_09.05.2008.pdf ... Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR)*34) reprezintă răspunsul României la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și stabilește cadrul național pentru implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
în scopul obținerii de energie; conducerea de mașini; poluarea determinată de fabrici; tăierea copacilor (copacii absorb dioxidul de carbon și îl elimină din atmosferă), suprapășunat; efectele încălzirii globale, de exemplu: extreme climatice (furtuni, uragane), topirea ghețarilor, ridicarea nivelului mării, secetă, deșertificare, influențe negative asupra sănătății oamenilor, extincția a numeroase specii: nivelurile de soluţionare a cazului, de exemplu: local, regional, național, global; modalități de intervenție la nivel local, regional, național, global. Exemple de modalități de intervenție la nivel local, regional, național care
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
al apei; asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil; creșterea economică sustenabilă; dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca acestea să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile; gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului, a pierderilor de biodiversitate. Proiectul educațional Programa școlară prevede realizarea de proiecte educaţionale care vizează problematica dezvoltării durabile. Proiectul educațional este vizat explicit în cadrul disciplinei Educație pentru dezvoltare durabilă , la nivelul competențelor specifice, al
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
cea mai sensibilă pentru sol - perioada de vară (15 iunie-30 septembrie) caracterizată prin temperaturi foarte ridicate, lipsa precipitațiilor, secetă pedologică și atmosferică, alte fenomene meteo extreme care pot cauza uscarea excesivă a solului și apariția fenomenelor de eroziune, degradare și deșertificare. Tipuri de derogări aplicabile pentru GAEC 6: Derogare specifică, în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (1) paragraful 2 din Regulamentul (UE) 2022/2.115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1.468: După recoltarea culturii principale, fermierul poate efectua o lucrare superficială a solului
ORDIN nr. 54/570/32/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265382]
-
climatice - cauzele naturale ale schimbărilor climatice - omul - factor al schimbărilor climatice - dezvoltarea pre- și postindustrială a societății - amprenta de carbon 3. Efectele schimbărilor climatice și implicațiile ecologice, sociale, economice ale acestora - impactul schimbărilor climatice asupra biodiversității - pădurile și schimbările climatice - deșertificarea - anxietatea climatică - migrația climatică - sectoare economice afectate de efectele schimbărilor climatice 4. Dezvoltarea durabilă și acțiunea climatică - obiectivele dezvoltării durabile, cu accent pe ODD 13: Acțiune climatică - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 1. economie circulară - economia verde
ORDIN nr. 3.779 din 3 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266070]
-
Unul dintre cele mai importante evenimente ecologice din 2012 este Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și a Secetei, sărbătorit în fiecare an pe data de 17 iunie. Deșertificarea se manifestă prin reducerea suprafețelor acoperite cu vegetație, intensificarea severă a eroziunii solului prin apa și vânt și a salinizării (risc ridicat în perimetrele irigate), crustificarea și
17 iunie: Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei () [Corola-journal/Journalistic/66538_a_67863]
-
Unul dintre cele mai importante evenimente ecologice din 2012 este Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și a Secetei, sărbătorit în fiecare an pe data de 17 iunie. Deșertificarea se manifestă prin reducerea suprafețelor acoperite cu vegetație, intensificarea severă a eroziunii solului prin apa și vânt și a salinizării (risc ridicat în perimetrele irigate), crustificarea și compactarea solului, sărăcirea drastică a solului în materie organică și elemente nutritive, creșterea
17 iunie: Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei () [Corola-journal/Journalistic/66538_a_67863]
-
ridicat în perimetrele irigate), crustificarea și compactarea solului, sărăcirea drastică a solului în materie organică și elemente nutritive, creșterea frecvenței, duratei și intensității perioadelor de secetă, creșterea progresivă a intensității radiației solare (încălzirea atmosferei). Schimbările climatice pot precipita procesul de deșertificare, însă activitățile umane sunt cauza principală cea mai frecventă. Supracultivarea epuizează solul. Despăduririle înlătură copacii care susțin solul fertil de pământ. Unul din principalele instrumente de combatere a extinderii deșertificării este plantarea de arbori și alte plante care mențin calitatea
17 iunie: Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei () [Corola-journal/Journalistic/66538_a_67863]
-
radiației solare (încălzirea atmosferei). Schimbările climatice pot precipita procesul de deșertificare, însă activitățile umane sunt cauza principală cea mai frecventă. Supracultivarea epuizează solul. Despăduririle înlătură copacii care susțin solul fertil de pământ. Unul din principalele instrumente de combatere a extinderii deșertificării este plantarea de arbori și alte plante care mențin calitatea solurilor. Pentru a opri răspândirea deșertificării, folosirea terenurilor pentru agricultură și pășunat trebuie să devină sănătoasă în raport cu mediul, acceptabilă social, rațională și fezabilă economic. Data de 17 iunie a fost
17 iunie: Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei () [Corola-journal/Journalistic/66538_a_67863]
-
principală cea mai frecventă. Supracultivarea epuizează solul. Despăduririle înlătură copacii care susțin solul fertil de pământ. Unul din principalele instrumente de combatere a extinderii deșertificării este plantarea de arbori și alte plante care mențin calitatea solurilor. Pentru a opri răspândirea deșertificării, folosirea terenurilor pentru agricultură și pășunat trebuie să devină sănătoasă în raport cu mediul, acceptabilă social, rațională și fezabilă economic. Data de 17 iunie a fost proclamată de către Adunarea Generală în anul 1994 (rezoluția 49/115). În același an, a fost adoptată
17 iunie: Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei () [Corola-journal/Journalistic/66538_a_67863]
-
pășunat trebuie să devină sănătoasă în raport cu mediul, acceptabilă social, rațională și fezabilă economic. Data de 17 iunie a fost proclamată de către Adunarea Generală în anul 1994 (rezoluția 49/115). În același an, a fost adoptată Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării, iar statele lumii au fost invitate să dedice această zi mediatizării necesității cooperării internaționale pentru combaterea deșertificării și efectelor secetei, precum și implementării Convenției.
17 iunie: Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei () [Corola-journal/Journalistic/66538_a_67863]
-
a fost proclamată de către Adunarea Generală în anul 1994 (rezoluția 49/115). În același an, a fost adoptată Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării, iar statele lumii au fost invitate să dedice această zi mediatizării necesității cooperării internaționale pentru combaterea deșertificării și efectelor secetei, precum și implementării Convenției.
17 iunie: Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei () [Corola-journal/Journalistic/66538_a_67863]
-
diferențe în ceea ce privește gestionarea durabilă a fondului forestier, între și în cadrul statelor din Uniune, ceea ce duce la modificarea structurii și biodiversității pădurilor, care sub influența schimbărilor climatice crește incidența catastrofelor naturale, dispariția unor specii de plante și animale, daterioarea calității solului, deșertificare și inundații. Semnatarii demersului afirmă că ” Uniunea Europeană are în acest moment un sistem fragmentat de monitorizare a arealului sau forestier” și solicită ”realizarea unui sistem armonizat si cuprinzător de monitorizare a pădurilor la nivelul Uniunii Europene, care sa includă raportări
Stop distrugerii pădurilor din Retezat () [Corola-journal/Journalistic/45823_a_47148]
-
armonizata, nu una de tip competițional sau dualist. Într-un document adoptat sub egida UN-Habitat, Consiliul Guvernator al Programului Națiunilor Unite pentru Așezări Umane, prin rezoluția 24/14, a reafirmat necesitatea de a se lupta împotriva riscurilor de dezastru, a deșertificării, a schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității, a degradării mediului înconjurător asupra așezărilor umane; se recunoaște, totodată, faptul că locuitorii de la periferie și sărăcia urbană reprezintă două provocări globale ce trebuie soluționate, inclusiv pe baza Habitat Agenda și a Noii Agende
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
În acest cadru, minoritățile ar avea o posibilitate de exprimare mai bine conturată, reluând tradiția prezenței acestora în istoria comună. Prin comparație, într-o țară cu populație extrem de scăzută la nivelul comunelor, Franța, reprezentarea spațiilor, în prezent în curs de deșertificare, constituie principalul argument pentru a menține o camera superioară. Rolul Senatului poate să fie privilegiat în domenii bine definite, precum politică externă, amenajarea teritoriului. Și aici există exemple la nivel european care pot fi preluate în context național - Cameră Lorzilor
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de Arbitraj în cazul plângerii formulate de compania Yukos la adresa Guvernului rus. VINERI l Alegeri prezidențiale în Iran l Ziua națională a Republicii Islanda l Vizita în Noua Zeelandă a președintelui pakistanez, Pervez Musharraf (Wellington; 17-19) l Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei.
Agenda2005-24-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283808_a_285137]
-
limitate ale propietarilor particulari de păduri. Acest domeniu trebuie reglementat cu măsuri ferme și aspre, întrucât proasta gestiune a respectivelor terenuri are consecințe grave nu numai pentru proprietarii lor ci pentru întreaga populație a țării. 7.-Unele terenuri predispuse la deșertificare (sudul Olteniei, Bărăganul) pot fi protejate prin îmbinarea irigațiilor cu plantarea perdelelor de protecție cu salcâm, specie de arbore repede crescător și rezistent la variațiile climatice și intemperii. Desigur că mai pot fi luate multe alte măsuri auxiliare care completează
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
tubatulabal, chumash, serrano, gabrielino, cahuola, diegueno, etc. Totalul populațiilor amerindiene până la venirea conquistadorilor fusese estimat la între 140 și 350 de mii, pentru ca spre sfârșitul secolului al XIX-lea, numărul acestora să scadă dramatic până la 20-25 de mii. Tragedia acestei “deșertificări” demografice datorându-se aceleiași politici prigonitoare și extinctive, dublată - pentru cea mai rămas, de o evanghelizare pe măsură, cu accente prea puțin “catolice” pentru a lua în stăpânire Alta California, teritoriul de nord al Californiei de azi, în fapt o
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
trebuie. Omul, prin acțiunile sale nesăbuite agresează și otrăvește în permanență mediul. Extincția (dispariția) multor specii de animale și plante, cu consecințe nebănuite asupra echilibrului vieții pe planeta noastră, dispariția vieții din tot mai multe medii acvatice și chiar terestre (deșertificarea), încălzirea globală, manifestările climatice atipice și alte fenomene negative, toate au o singură cauză: OMUL! Culmea este că același OM este convins că altcineva sau altceva este vinovat pentru toate relele care se abat asupra lui; vorba lui Grey Owl
FURNICA ŞI PESCĂRUŞUL de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366408_a_367737]
-
mari decât generează luxul de a fi corupți), denigrarea necontenită a valorilor românești (voievozi, Eminescu, țara, personalități, ortodoxie, amărâții, trecutul, viitorul), mass media neobligată a-și declara la loc vizibil finanțatorii și proprietarii, fotbalul nostru incalificabil, Marele Cutremur Catastrofal, începutul deșertificării Grădinii Maicii Domnului pentru a se popula cu anahoreții unei spiritualități mai elevate, nimic din toate acestea nu-i inteligent să bage pe net, în cancelarii sau în cafenele, postacul avid după audiență. Postacul care vrea succes, trebuie să fie
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]