205 matches
-
ana, Elena Badea Premierul Victor Ponta a declarat, luni, referitor la scandalul diplomatic al steagurilor, că România nu trebuie să răspundă provocării, însă trebuie să dea dovadă de fermitate și deșteptăciune, și să nu uite "cine e prieteni cu dușmanii" săi. Când vorbești de FIDESZ și de Viktor Orban nu ai cum să nu vorbești de PDL, de Traian Băsescu. Domna Boagiu e colegă în conducerea PPE cu Viktor Orban. Deci
Ponta, despre scandalul steagurilor: Să nu uităm cine e prieten cu dușmanii României by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39292_a_40617]
-
este El! Unicul Adevăr ce te îndestulează pe deplin, cu condiția să nu vrei să te convingi de existența lui pipăindu-i rănile. Și mai este ceva! Nu poți merge spre Adevăr cu toată fala științei de carte și a deșteptăciunii tale. Ar trebui mai întâi să te rogi cu umilință, ca să dobândești curăția sufletului, încât să poți primi cu toată inima credința în acest Adevăr. El îți va coborâ în suflet ca o limbă de foc și îți va lumina
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pentru a ridica nivelul întregii ierarhii. Numai că la prima sclipire de inteligență prostul își va căuta alt prost (sau post) ca punct de reper. Dacă nu va face el asta, în mod sigur o vor face șefii lui, deoarece deșteptăciunea prostului îi debusolează. Ceea ce ne arată că la noi ierarhiile își au punctul de orientare și fundamentele la bază, și nu la vârf. Televizorul constituie un mijloc eficient de omogenizare, de transformare a persoanelor în indivizi. Diversitatea punctelor de vedere
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în circulație de popularul actor Florin Piersic)". Pe fundalul așteptărilor firești - la un mesaj în termeni culți, făcînd apel la valori din sfera responsabilității sociale - apare surpriza lexicală și stilistică a mesajului: sintetizat de un termen argotic, presupunînd superioritatea prin deșteptăciune. E, desigur, o adaptare îndrăzneață, bazată pe anumite ipoteze asupra preferințelor publicului și asupra șanselor de persuadare: se presupune că românul, indiferent de avere și rol social, e sensibil la aprecierea inteligenței prin limbajul și atitudinea șmecherească. Sînt totuși unele
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
formate din alții (albine, furnici) la fel de slabi și de inteligenți ca și ei. Din această inferioritate-superioritate-neegalitate s-a născut bășcălia. Bergson spune că "l'intelligence c'est le moyen de se tirer d'affaire", în traducere liberă, ciudat de exactă, "deșteptăciunea este mijlocul de a ști să te descurci". Pare o definiție scrisă anume despre noi. Și dacă suntem deștepți - iar definiția lui Bergson demonstrează cu prisosință că suntem - avem dreptul să ne batem joc de ceilalți care, deși sunt mai
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
teatru ca pe stadion, și nu pornești în șarje sinucigașe atunci cînd situația nu o cere. Cînd îți alegi un scop nepotrivit contextului sau cînd te porți sfidînd condițiile contextului, vei dovedi prostie, ceea ce înseamnă că flexibilitatea e semn de deșteptăciune. Din păcate, impresia pe care o lasă acest principiu este cel de invitație la oportunism, la adaptare spășită. Caci dacă eficiența adaptativă e criteriul suprem după care măsori inteligența unui om, atunci cu cît te adaptezi mai bine cu atît
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
de atac sunt altele decît cele de pe cîmpul de luptă. În al treilea rînd, chiar dacă armele sunt altele, sursa problemei rămîne aceeași. Sursa inteligenței umane stă în agresivitate. Omul nu e inteligent fiindcă, atins de grația celestă, a primit o deșteptăciune pe care nu o poate răspîndi în jur decît sub forma comportamentului filantropic, ci omul este inteligent că să supraviețuiască. Pentru asta trebuie să-l înfrîngă pe adversar atunci cînd viața o cere. Iar cea mai puternică armă pe care
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
săli de clasă și locuință pentru director. Atunci ̀învățătorul Ștefan Țeranu ̀îi ̀întâmpină, cu emoție, pe cei 25 de școlari, șturlubatici, care purtau opinci și trăistuțe cu ceasloave și bucoavne, dar cu ochii vii și plini de deșteptăciune. Fosta primărie a comunei Bucium, Șoseaua Bucium După cum este scris ̀în mozaicul de la intrare clădirea a fost construită ̀în 1899. Printre primarii comunei Bucium s-a numărat și Ștefan Cortez, părintele celor trei fete dăruite muzicii Viorica, Mioara
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
este acceptabilă și chiar plăcută numai la copii. Îndemn Întovărășește-te cu omul înțelept și ferește-te din calea celui cu minte puțină! Prostia Prostia este inofensivă în stare latentă și devine primejdioasă în stare acțională. Distincție Între inteligență și deșteptăciune nu poate fi pus semn de egalitate. Prima incorporează componente genetice, a doua este în întregime dobândită prin învățătură și experiență de viață. Înțelepciune Chibzuința și echilibrul psihic dovedesc înțelepciune și stăpânire de sine. Foc Focul nu se stinge turnând
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Cunoaștere Cine se cunoaște temeinic pe sine poate descifra o bună parte dintre enigmele universului uman. Realism Stăpânirea de sine în situații dramatice evidențiază puterea voinței și înțelegerea corectă a realității. Înzestrare Inteligența (istețimea, agerimea minții) se dobândește genetic iar deșteptăciunea (zestrea intelectuală) prin învățătură. Înfumurare Nu-ți atribui calități și merite închipuite. Lasă-i pe alții să facă acest lucru, dacă e cazul. Sfat Nu e bine să te subapreciezi. Fii sigur că au grijă dușmanii să o facă. Zâmbete
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
să fie deficitară ca inteligența să aibă de suferit. Așa se face că nimeni nu poate fi tot timpul deștept. Toți avem clipe cînd, suferind sincope interioare, facem figura unor iremediabili idioți. Una din variabile esențiale ce stau la baza deșteptăciunii este emoția. Ea este sursa inteligenței și în același timp unul din criteriile după care o putem măsura. Cum s-ar spune, deșteptăciunea vine din suflet. E o prejudecată să ne închipuim inteligența ca pe o însușire rece a unui
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
cînd, suferind sincope interioare, facem figura unor iremediabili idioți. Una din variabile esențiale ce stau la baza deșteptăciunii este emoția. Ea este sursa inteligenței și în același timp unul din criteriile după care o putem măsura. Cum s-ar spune, deșteptăciunea vine din suflet. E o prejudecată să ne închipuim inteligența ca pe o însușire rece a unui intelect apolinic căruia nu-i arde decît de dileme metafizice. Inteligența e caldă și vie, precum un sentiment a cărui intensitate a fost
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
carte și de-nvățătură goi". Pedantul a cărui minte e ticsită de cunoștințe livrești pierde examenul vieții închipuindu-și că succesul în relațiile cu semenii depinde de același tip de istețime pe care o stăpînește atît de bine în singurătate: deșteptăciune măsurată prin IQ și examinată prin toată gama imaginabilă de teste de inteligență. În al doilea rînd, inteligența socială nu e una emoțională. Nu e vorba așadar de cît de bine știi să te folosești de propriile emoții, modulîndu-le și
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
Ce să fac? M-am grăbit și eu, ca vadana - a recunoscut Pâcu. Bine că recunoști și tu o dată, cu toate că nu aveam nevoie de asta... Uite de unde sare deșteptul! După ce ți-am dat mură-n gură, hop și tu cu deșteptăciunea... Cei doi bătrâni continuau încă să se ciondănească prietenește când convoiul a intrat în târg, hodorogind amarnic pe pietrele caldarâmului... Drumul spre casă a părut lung. Oamenii erau vlăguiți, ca și dobitoacele...Pe la chindie, au ajuns la Crâșma din drum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am făcut, bădie și dragă cumnată Anisie! Eu nu știu unde mi-au stat mințile! ANISIA: Acolo unde ți-au stat dintotdeauna, cumnate, adică în cap la altul! Cată, bărbate dragă, cată la odorul de frate-tău și te minunează de-atâta deșteptăciune! ISPAS: Mai așa! Bre Dănilă, drept să-ți spun, mare tăntălău mai ești! DĂNILĂ: Apoi de, bădiță, pân-aici toate au fost cum au fost, da' de-acu' gata, am prins eu la minte; aista a fost capătul! Așa că, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
posibil. Nu voi destăinui nimănui niciodată numele tatălui și nu-l voi pune în postura unui om cu obligații materiale sau morale. Vreau ca fiul meu, pentru că va fi băiat, să aibă un tată frumos ca tine și să moștenească deșteptăciunea maică-si. E dezonorant în lumea noastră pentru o domnișoară să aducă pe lume un copil, fără a avea un soț recunoscut de oameni și de lege, nu credeți? Ce e aceea dezonoare? De unde vine acest cuvânt? El a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
parte." "Adică cum?", și-au exprimat nedumerirea în cor. "Păi, simplu. Brânză Albă Martie Gigel de la Rectorat, sau de la Amfiteatru, ori de la Lift..." Da' ce-i aia februarie, martie, aprilie și mai?", întrebă Dorinel, ceilalți fiind probabil prea extaziați dinaintea deșteptăciunii mele ca să mai încerce cumva vreo altă lămurire. O jumătate de oră mi-a luat ca să le explic, până ce ei au dat senzația că au înțeles. Destul de rapid, nu? Apoi i-am dat fiecăruia dintre locotenenții mei câte o listă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să ne zărești pe noi, feciorii triști și înlăcrimați ai unor părinți evrei, bolnavi până-n măduva oaselor din pricina ruliului de pe aceste mări aspre ale culpabilității - cam așa mă imaginez câteodată pe mine și pe tovarășii mei de văicăreală, melancolie și deșteptăciune, înghesuiți tot în cabinele de clasa a treia și, vai, bolnavi, chinuiți de boală, strigând în răstimpuri, când unul, când altul, ba „Tată, cum ai putut să...?“, ba „Mamă, de ce-ai...?“ și spunem tot felul de povești în vreme ce vaporul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ar fi să explici aceste adevăruri subtile cuiva care percepe lumea ca fiind în întregime explicabilă prin știință. Americanii sunt foarte deștepți; au trimis rachete în spațiu și au inventat mașini care gândesc mai repede decât orice om, dar toată deșteptăciunea asta îi și orbește. Nu-i înțeleg pe alții. Își închipuie că toată lumea privește lucrurile la fel ca ei, dar se înșală. Știința reprezintă numai o parte a adevărului. Lumea e constituită din multe alte lucruri pe care americanii adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și simplu se întâmplă. Înainte, toți spun asta-i imposibil sau cât trăiesc eu n-o să văd așa ceva, dar apoi e pur și simplu un fapt cert. E doar istorie. Lucrurile astea devin istorie zi de zi. — Ești de-o deșteptăciune ieșită din comun. — Peste zece ani o să vezi o altă cupolă făcută din cărți de telefon sau un labirint cu pereți de hârtie, o să ridici din umeri și-o să pleci să cauți ghereta cu înghețată. — Peste zece ani? — Mda, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mea, putând să mă scufund sau să mă ridic relativitatea sensului e acceptată având în vedere mulțimile din mine. Am acceptat și urâțenia orașului care-mi intra cu duhoarea lui în așternuturi, am înțeles și prostia locuitorilor, ca raportare la deșteptăciunea altor meridiane, se menține astfel echilibrul balanței. Ceea ce mă intrigă, e neputința mea de a vedea cauza prostiei. Îmi străfulgeră prin gând: prea multă libertate. Poți fi prost și într-o coajă de nucă. Cred că am să întreb un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să-și nenorocească fata, atât de frumoasă, harnică, de nici douăzeci de ani? Dacă ar fi trimis-o la studii În București și pe ea era alceva dar așa nici nu o poți compara cu profesoara, aia da frumusețe și deșteptăciune! Să fi fost de vină caracterul de afemeiat (Mamaia, de când aflase de la niște „oameni de bine” din localitatea de baștină a lui Victor Olaru câte aventuri amoroase, soții și ibovnice avusese, pronunța cuvântul, tradus, c-u-r-v-a-r, știind exact nume, date și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
voia să mă pălmuiască. A dat de înțeles gazdelor că va rezolva problema după vizită, acasă. Își freca mâinile; abia aștepta... Cum să arunci caietul? izbucnește profundul. Cum să?... Tata își toarnă cenușă pe cap, contrazice opinia stilaților amabili cu privire la deșteptăciunea mea: Știți, are o oroare de cărți și caiete. Când le vede, le-ar da foc. Noi ne rugăm la Dumnezeu să termine câteva clase, că poate-l angajăm la Spații Verzi, la Salubritate, știți... Să tundă iarba, să plimbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fără fisură. Iar acum, din sutele de oameni cu care ar putea sta de vorbă, îl văd în compania unuia din cei mai siniștri sprijinitori ai cultului personalității lui Ceaușescu! Actor și el, unul din acele fenomene ciudate în care deșteptăciunea (omul e evident inteligent și cult) ține locul talentului, conferin-du-i persoanei un fel de "certificat de valoare". Monoton și pe ecran și pe scenă, el a străbătut, totuși, deceniile impunându-se (când cu politicul, când cu intriga în interiorul breslei) drept
Cât de imparțial sunteți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7904_a_9229]
-
profund, ci actor. Tocmai de aceea intelectualii fac o figură palidă pe micrul ecran, apărînd șterși și nespectaculoși: nu știu să intre în regim de mobilizare telegenică, crezînd că vorbele pot suplini lipsa unei gesticulații pe potrivă. Ei uită că deșteptăciunea televizată se măsoară în iuțeala răspunsurilor și în tonul cu care sunt rostite, iar nu în conținutul lor. Detaliul acesta e dezarmant: la TV nu atît cuvintele vorbesc, ci timbrul vocal și mișcările trupului. Prezența scenică trece înaintea ideilor, și
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]