1,932 matches
-
el este de fapt gata deștept... deștept tun, putem zice, chiar șmecher! încă din ziua în care Remus și Romulus supseră pe șest, de hoți, din laptele Lupoaicei... Imnul schimbându-se, datorită schimbării în sine, ar însemna... nu să ne deșteptăm, ca altă dată, ci pur și simplu, să nu mai dormim pe noi toată ziulica. în sens european, firește.
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
electorală, nu am nici o idee despre modul în care va fi decurs scrutinul, așa încît nu pot decît să preiau tel quel, profețiile domnului Brucan). Luînd în calcul rezultatele din alegerile locale (,a trecut vremea șarlataniei electorale, poporul s-a deșteptat"), și retragerea lui Theodor Stolojan din cursa pentru Cotroceni, dar și marja de siguranță a unor întorsături de ultimă oră, Silviu Brucan riscă un pariu: ,Cohabitation este un model francez de guvernare care a luat naștere din momentul în care
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
poți face, spune Epictet în Encheiridion. La capătul celălalt al ocolului, exegetul Banchetului notează: " Banchetul nu este ultimul cuvînt al lui Platon despre iubire. Peste mulți ani avea să scrie Phaidros, în care multe dintre nedumeririle pe care le poate deștepta Banchetul capătă alt răspuns. (") Nici o înțelegere mai adîncă a Banchetului nu se poate dispensa de cunoașterea și înțelegerea acestui tîrziu dialog." Așadar, cititorul este îndemnat să revadă dialogul despre frumos, despre frumosul care-i urmează iubirii. În studiile lui Petru
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
al lui Vladimir Brilinsky la postul de televiziune din Deva 3 TV, premiat în 1955 de APTR. Netzer mai făcuse anterior un scurt-metraj plecînd de la documentarul cu pricina. Mihai Tatulici a prezentat, la rîndul lui, trei reportaje în emisiunea lui "Deșteaptă-te, române!", plecînd tot de la documentar. A luat pentru asta premiul Mediafest. Nicăieri contribuția originară (și originală) a lui Brilinsky nu e menționată. Actualul director al radioului Color din Orăștie și redactor șef al Daciei Magazin refuză să meargă la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
fel de oboseală, nu înțelegeam de unde sentimentul de spaimă învăluitoare, ce mă copleșea. Poate unde un cer de cea mai deplină transparență nu adăpostea nici o stea, poate unde nici o pală de vânt nu se alcătuia, poate unde... Atunci m-am deșteptat, cu gândul de a da pe gât o dușcă de apă din termos. Cum nu-i simții gustul răcoritor, înțelesei că intrasem în sfera altui vis, pentru o fracțiune de secundă o senzație cutropitoare de realitate mă inundă. Dar numai
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
făcut o vizită de cîteva zile. El mi-a deschis ochii asupra valorii estetice a catrenului din gară, pe care altminteri n-aș fi surprins-o niciodată. Ceea ce nu știam însă nici eu, nici Lucian Raicu, era că respectivele versuri deșteptaseră, cu 21 de ani mai devreme, entuziasmul lui Geo Bogza, care le comunicase lui Sașa Pană. Și ceea ce nimeni nu putea pe atunci să prevadă era faptul că, peste alți 21 de ani, Sașa Pană avea să le transcrie, cu
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
surzi, cu clei. Ce-adînci îi erau ochii de-adolescent, deschiși... Cu sînii prinși în palme se aplecau să-l vadă Căpșunele... și-alături vîrtejuri de zăpadă Rupeau din prospețimea subțirilor narciși. Pe gură-i cădeau dude, ușor, să nu-l deștepte. Ca-n nări de bou răcoarea pufoasă i-ar fi șters Tîmplele tari. Și-n urmă, cînd s-au oprit din mers, Cărările, spre seară, tăcute-au fost și drepte. Creșteau între patlagini grămezile de rouă. Melci uriași și galeși
Moartea adolescentului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9677_a_11002]
-
mai înaltă poezie, dacă poezia se străduiește să exprime ceea ce nu poate fi deplin exprimat”<footnote Nota explicativă nr. 24, PSB 29, p. 124. footnote>. Astfel, dacă Proverbele, „își îndreaptă cuvintele spre cel ce e încă prunc”, este pentru a deștepta dorința, prin descoperirea bunurilor spirituale pe care le poate dobândi credinciosul: „(Învățătura Proverbelor) începe prin a descrie înțelepciunea, tâlcuind în chip felurit Și în multe feluri strălucirea frumuseții negrăite, pentru ca nu de frică Și de nevoie, ci din poftă (πότω
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
căruia vechiul cântec de lume Din sânul maicii mele..., pe versurile lui Grigore Alexandrescu, devine, cu textul peren al lui Andrei Mureșanu, actualul imn național, eveniment prezentat în detalii cu mai mulți ani în urmă<footnote Vasile, Vasile Vârstele imnului “Deșteaptă-te, române”; în: Studii și cercetări de istoria artei, seria Teatru, Muzică, Cinematografie, București, Editura Academiei Române, tom 43, 1995, pp. 25 - 52; footnote>. Din biblioteca lui Ucenescu au intrat și se păstrează în patrimoniul mănăstirii șase manuscrise și cinci tipărituri
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
lui rotund și pufos. Când somnul îmi era atât de dulce, încât nici alintul lui nu mă convingea să deschid ochii, găsea rapid o soluție. Tiptiltiptil, îmi înfigea o gheruță în locurile pe care le dibuia mai repede. Înțepătura mă deștepta cu o repeziciune uimitoare, dar, oricât aș fi vrut - ce-i drept, nici nu-mi prea doream -, n-aș fi putut nici măcar să-i arunc o vorbă răutăcioasă. Mulțumit că și-a atins scopul, pornea apoi să se zbenguie în jurul
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
și cu dor de averea strămoșească. Prin biserici, în sfintele altare slujeau preoți de vârstă venerabilă, cu rezistența călită în timpurile de aspră prigonire a credinței. În predicile lor, fețele bisericești, care insuflau încredere și se bucurau de respect, îi deșteptau din pe românii asimilați de străini. De atunci au trecut destui ani (...) Și puterea democratică, firavă la început, a prins la slănină, considerând că e un lux prea mare, o risipă prea neîndreptățită să-i bage în seamă pe niște
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
din care ne hrănim și ne înveșnicim>”. Corul bărbătesc ,,Dragoș Vodă” a încheiat manifestarea cultural-artistică omagială cu un ,,cântec istoric ce ne-aduce aminte că frații în veci vor fi frați, întărit de îndemnul să începem ziua de mâine cu <Deșteaptă-te, române!”. În același ianuarie 2014, la Putna - consemnează Doina Cernica -, Lucia Olaru Nenati ,,a susținut focalizarea atenției asupra creației UNICAT (s.n.) a lui Mihai Cimpoi: Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, Editura Gunivas, Chișinău, 2013”. ,,Parastasul lui Eminescu, săvârșit miercuri, 14
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
să vă spun că în filmele mele s-au întâmplat anumite lucruri în premieră pentru cinematografia română. De pildă: prima biserică văzută într-un film românesc a fost în Mihai Viteazul. În filmele mele s-au cântat, pentru prima dată, Deșteaptă-te române și Treceți batalioane române Carpații. Era în 1977. Tablourile regelui Mihai, al lui Antonescu sau al lui Zelea Codreanu, pe pereți, s-au văzut, pentru prima oară, tot în filmele mele. Pentru perioada aceea era, să recunoaștem, un
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
ca și zborul săgetat al rândunelelor și ciripitul gureș al vrăbiilor multe, ce răzbate din sat până aici, și-l accepți, surâzând cu bunăvoință. Lene moale, catifelată, de april. Broaștele, încălzite în mâlul aurit de soare, au început să se deștepte, și orăcăitul lor ajunge, probabil, până în sat și trece mai departe și în sus, până cine știe unde. "Gâturile lor scârțâi..." Iarba e nouă și-nrourată, și verdele ei pur, intens, accentuează frumusețea galbenului adevărat al florilor de păpădie, făcându-l acut
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
simțământ tipic masculin, de stil individualizant?! Nu e clar, că asemenea gesturi, legitime la bărbați, și admirabile ca excepțiuni - sânt o înstrăinare adâncă a sufletului feminin prin acceptarea unei legi complect opusă lui? Ceea ce cazul excepțional acoperă prin respectul ce deșteaptă în noi - nivelul mediocru al acestui fel de comportare cuceritoare își arată calitatea adevărată. Când e îngrădit în orizontul mai strâmt al vieței de toate zilele, acest simțământ de cucerire se exprimă în gesturi anarhice, exasperate, distinctive la acele tinere
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
observă că "nivelul adevărat la care se desfășoară acțiunea nu este niciodată al faptelor brute, ci întotdeauna acela, superior, al vieții în conștiință. Amprenta acestui tipar intelectual apăsat ( Tiefdruck) se regăsește, inconfundabilă, în toată literatura lui C. Țoiu. Plăcerea spunerii "deștepte, atît în sensul treziei, al veghii, al lucidității în exces, cît și în cel al ingeniozității ( o astuzia culturală de mare clasă) este sporită de harul receptării. Conștiința, "urechea imensă prin care trec întîmplări, păcate, crime sau remușcări, vești bune
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
frumusețea exotică a lui Jeanne Duval: "Cu pași mlădioși, ea se îndrepta spre masa noastră ca să-și ia mantaua din cuierul vecin. Trezita asemănare a femeii cu floarea o floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere o deștepta fără voie mireasma caldă ce se răspândea, amețitor de pătimașă, la fiecare din mișcările ei"1 pasaj care face ecou sonetului al douăzeci și șaptelea: "Avec ses vêtements ondoyants et nacrés, / même quand elle marche on dirait qu’elle danse
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
soare". Cine ar fi cutezat să-i spună cizmarului că versurile lui erau șchioape? 7. "După revoluția din decembrie 1989 - scrie autorul articolului - noua putere a hotărît să apeleze la alt cîntec patriotic, mai stimulativ și mai solemn: Un răsunet (Deșteaptă-te, române!), versuri de Andrei Mureșanu, pe muzică de G. Ucenescu (nu Anton Pasnn, cum se știa pînă mai deunăzi [...])". Referirea la "noua putere" ocultează un adevăr bine cunoscut celor care, în decembrie '89, s-au aflat în mijlocul mulțimii răzvrătite
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
-te, române!), versuri de Andrei Mureșanu, pe muzică de G. Ucenescu (nu Anton Pasnn, cum se știa pînă mai deunăzi [...])". Referirea la "noua putere" ocultează un adevăr bine cunoscut celor care, în decembrie '89, s-au aflat în mijlocul mulțimii răzvrătite: Deșteaptă-te, române izbucnea din zeci de piepturi, deși oamenii nu-l știau decît cu aproximație. Adoptarea cîntecului ca imn național a fost deci rodul opțiunii populare, consacrată ulterior prin Constituția din 1991. Cît privește paternitatea muzicii, ea îi revine indubitabil
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
a conturat o viziune asupra lumii, așa cum ea deja există în mine, în exerga...Care are o palmă stânga riguros asemenea cu palma mea stângă...Am realizat după aceea că rostul lui în viața mea a fost de a ma “deștepta”...cu infinită tandrețe, de-a mă iubi “mai mult decât este omenește posibil”, de-a mă simți ca fiind “o zurlie” în care s-a regăsit în “proporții devastator de mari”. Se află în desăvârșire, are o inteligență care înfioară
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
să știți mereu că ceva strânge, Că nu știu ce e larg în cheutori Și nu știu care amintire plânge, Ori nu știu cu ce gând sunteți datori; Ce-a fost a fost, trecutul n-are minte, Dar dacă puneți umărul puțin Și se deșteaptă visul în cuvinte O să vedeți cum alte umbre vin, Se-adună alte fapte, altă moară Se învârtește-n clipe, cu alt rost, Căruța vremii merge mai ușoară Și-o să uitați cu totul, tot ce-a fost; Dar ca să nu vă
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
mână de borfași Președinția - permanentă dramă Senatul țării - pentru arendași Se construiesc secrete catacombe Atacă corbii cerul României Și croncănesc ca Țara să sucombe Plătim cu viața drumul sărăciei! Ne înjosesc minorități păgâne Modificând versete din scriptură Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române”! Tehno-guvernul e o agentură * La asfințit când ceasul morții bate Pornesc torentele din vârf de munte Și strâng Apărătorii de Cetate Să lupte cu puterile oculte * Deșteaptă-te popor român, deșteaptă-te și apără-ți demnitatea și pământul
APĂRĂTORII DE CETATE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380648_a_381977]
-
Modificând versete din scriptură Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române”! Tehno-guvernul e o agentură * La asfințit când ceasul morții bate Pornesc torentele din vârf de munte Și strâng Apărătorii de Cetate Să lupte cu puterile oculte * Deșteaptă-te popor român, deșteaptă-te și apără-ți demnitatea și pământul din care și pentru care te-ai născut! La ce bun te rogi pentru salvare la sfinți și dumnezei când nu mai ai AUR să-i plătești!? București, 3 iunie 2016 Referință Bibliografică
APĂRĂTORII DE CETATE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380648_a_381977]
-
mână de borfași Președinția - permanentă dramă Senatul țării - pentru arendași Se construiesc secrete catacombe Atacă corbii cerul României Și croncănesc ca Țara să sucombe Plătim cu viața drumul sărăciei! Ne înjosesc minorități păgâne Modificând versete din scriptură Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române”! Tehno-guvernul e o agentură * La asfințit când ceasul morții bate Pornesc torentele din vârf de munte Și strâng Apărătorii de Cetate Să lupte cu puterile oculte ... Citește mai mult Apărătorii de cetateCu teorii despre democrațieNe-au fost impuse
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
minoritareSecătuită țara se destramăFinanțele-s pe mână de borfași Președinția - permanentă dramăSenatul țării - pentru arendașiSe construiesc secrete catacombeAtacă corbii cerul Românieiși croncănesc ca Țara să sucombePlătim cu viața drumul sărăciei! Ne înjosesc minorități păgâne Modificând versete din scripturăNe-au interzis „Deșteaptă-te, române”!Tehno-guvernul e o agenturăLa asfințit când ceasul morții batePornesc torentele din vârf de munteși strâng Apărătorii de CetateSă lupte cu puterile oculte... X. LA MULȚI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ!, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2076 din 06
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]