662 matches
-
de exemplu, muzică pop și “world music”) 4. Postmodernitatea naivă: aceasta nu reacționează la dezvoltarea modernității sau a avangardei, deoarece nu poate sau nu vrea să le recunoască. Drept exemple servesc neo-tradiționalismul și, într-o oarecare, măsura minimalismul. 5. Postmodernitatea decăzuta: aceasta ar putea reprezenta expresia stării amorfe, a proximității față de starea de “rebut”, de amatorism și șarlatanie. 6. Postmodernitatea epigonica: aceasta ar putea reprezenta o nouă fațetă a practicii musicale - care nu ar fi esențialmente polistilistică sau ironică, dar realizată
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
noi ne-am convins de mult în ce râpă ne duce ăsta, ei trebuie să-și dea seama acum că, dacă l iau în serios cât de cât, se duce dracului de râpă toată doctrina Democrat Creștină. Iar o doctrină decăzută, nu mai poate fi vândută nici măcar la fier vechi; cum vinzi o flotă, ca în cazul lui, sau cum pierzi o industrie națională, ca în cazul nostru! Faptul că Popularii Europeni s-au gândit să-și desfășoare Congresul la București
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
demult, lumânările au stat la baza evaluării poziției sociale a fiecăruia. Marile lampadare sau candelabre se găseau în exclusivitate doar în casele celor mai bogați oameni, care își luminau palatele în serile speciale. Lumina era semnul bogăției. Despre un aristocrat decăzut sau scăpătat se spunea că nu mai are bani nici pentru a-și mai cumpăra lumânări. Lumina marilor lampadare pornea din zeci de lumânări aprinse, așa cum azi somptuoasele candelabre sunt împodobite cu zeci de becuri electrice. Seara, lampadarele din încăperile
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
prăznuim pe acest mare și ultim profet al Vechiului Testament, ar trebui să ne întrebăm: oare azi mai este actual mesajul său? Fără îndoială că este absolut necesar, poate mai mult ca oricând în decursul istoriei, în lumea atât de decăzută în care trăim, în lumea irozilor și a irodiadelor, în lumea desfrâului, a corupției, a înșelăciunii, a minciunii, a dezbinării, a urii și a tot felul de alte nelegiuiri și abateri de la regulile elementare de bună conviețure între oameni. Chemarea
Agenda2004-25-04-stire () [Corola-journal/Journalistic/282565_a_283894]
-
Basinger, Mekhi Phifer, Brittany Murphy. Filmul redă povestea acelor limite care definesc existența fiecărui individ, precum și povestea unui tânăr care luptă pentru a găsi tăria și curajul de a le depăși. Detroit, 1995. Orașul motoarelor și al crimei. Un imperiu decăzut. Cartierele bogate altădată au cunoscut declinul, iar oportunitățile și optimismul din trecutul acestui oraș multirasial s-au evaporat. Strada 8 Mile, perimetrul orașului, a devenit o linie de demarcație între urban și suburban, între albi și negri. În dedesubturile acestui
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
ăn care progresul ideilor presupune o abandonare a celor ce au contribuit la apariția lor? Sau ănseamnă că ne vedem confruntați cu o dilemă cel putin interesantă: aceea de a găsi o explicație pentru faptul că veneram, ăn științe, idoli decăzuți? Căci, la urma urmelor, nimeni nu contestă importanță istorică an domeniul evoluției gandirii științifice a unui Galileo, Boyle sau Marriot. Și cu toate acestea, legea lui Boyle, aceea pe care o ănvătăm cu toții an clasa a zecea de liceu (sau
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
a văzut! Totdeauna i-am suspectat pe inșii cărora "le place să le fie frică." Frică ar mai fi și "motorul" sexualității. * * * Am avut mai de mult ocazia să cunosc pe un bătrîn patron de case de toleranță "de lux", decăzut, bolnav și fără resurse. Plăcerea de a povesti cunoscuților viciile clienților săi dintre cele două războaie mondiale, majoritatea acestora, preciza el, - viciile a importate de la Paris, si, n-o să mă credeți, de la Hong-Kong... Avea și o filozofie a lui de
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
În fine, e pus în scenă senzaționalul. Cultura acestuia are un caracter mizantropic, funcția lui fiind aceea de-a biciui existența în genere, tratînd-o drept grotescă, hilară, absurdă. Senzaționalul e în sine compromițător pentru normalitate, ca un soi de miracol decăzut. Grație acestuia, simțim corupția normei, decăderea scandaloasă a firescului: "în restaurantul Olla Caliende/ din centrul Madridului/ se poate servi o mîncare de lux/ numită "noaptea cu marchizul de Sade"// există o specie de gîndaci de bucătărie/ care poate trăi o
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
Universității, dar, fără voia lor, i-au relevat tocmai această natură, menită a se înscrie în conștiință ca un izvor al unei istorii neîntîmplate. Al unei istorii blocate în potențial. Un izvor paradoxal al idealului activ, irigînd o realitate pasivă, decăzută. Un fenomen cu atît mai semnificativ cu cît exprima putința unei credințe autentice, a unei fidelități patetice în fața vacuității morale, a disponibilității truculente a libertinilor postideologici. Cu atît mai important cu cît opunea unui contingent corupt tabloul unei utopii absolute
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
Din păcate, orbirea, ura și resentimentul sunt atât de adânc înrădăcinate încât destui dintre cei din jurul nostru jubilează porcos: faptul că marea putere americană a fost atât de drastic lovită de-o mână de criminali vicioși constituie pentru această umanitate decăzută un motiv de satisfacție. S-a întâmplat să văd la CNN, aproape din prima clipă, evoluția cataclismului. Deși n-am realizat (și poate n-o realizez nici acum) dimensiunea tragediei, mi-am dat seama că s-a produs ceva ireversibil
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
o ochiadă castă/ Oooo! patrupeda mea nefastă" (Despre caracterul infect al panterelor). Ori își îngăduie - probă de virtuozitate - a relua cadența lui Octavian Goga, pusă în slujba dezabuzării, umplută cu fantasme grotești, blasfematorii: "Stăpîne nu mai pune moarte/ La hanuri decăzut albastre/ Nu pune moarte în himere/ Și-n mîțele iconoclaste/ În spații goale care cîntă/ În colivii, în hornuri frînte/ Nu pune moartea hoț de coarde/ În tot ce poate să cuvînte./ Fă-ne ostateci dacă-ți place/ Și leagă
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
și în același timp de o scârbă de mine însumi... Cu toate acestea, caut mereu compania actorilor și actrițelor, care mă atrag. Am cunoscut în ultima vreme mulți, și mă simt solidar cu ei. Îmi place tagma lor de îngeri decăzuți, spiritul lor de corp, deși deseori sunt niște indivizi oribili, orgolioși, inculți, răi, invidioși, cabotini, superficiali. În ciuda acestor constatări, mă simt în mijlocul lor mult mai liber, cu toate că mai trist, mai inutil, mai încărcat de un fel de libertate păguboasă, lipsită
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
ecranul unui calculator. E drept că telefonia mobilă invadează ultimele teritorii ale spațiului privat, substituind puțina liniște care mai rămăsese cu pălăvrăgeli mărunte. Dar și mai grav este că literatura și arta modernă (ori postmodernă) sînt reflexe ale unei creații decăzute, dacă o putem numi așa. Odată cu secularizarea artei (pentru care Steiner îi găsește responsabili tot pe oamenii de știință, mai precis pe filozofii naturaliști ai secolului XVII), creația estetică își pierde miza ontologică, ruptă fiind astfel de codul cosmogonic. Ne
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
Rolla, înrudit cu eroii demonici byronieni. El reprezintă prototipul "libertinului senzual", teatral și sumbru, apăsat de fatalitate. Este invocat ca atare în Noaptea de aprilie. Din Rolla și din poemul Octave (tradus în 1880) este preluată, de asemenea, tema femeii decăzute, victimă a societății, din care Macedonski scoate accente zguduitoare în Noaptea de februarie". Dacă Noaptea de mai, al cărei corespondent este La nuit de mai, devansează cadrul mussetian, Nopțile de aprilie, de septembrie, de iunie nu sînt, din păcate, așa cum
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
detecta doar reminiscențe livrești sau reverberări ale spiritului poetic la ideologia curentului (...). În Noaptea de februarie capătă relief teza determinismului social, conform căreia mediul marchează decisiv destinele umane ("își urma osînda vieții într-a vițiului muncă" - spune liricul). Apologia femeii decăzute, împinsă la prostituare de societatea coruptă și nedreaptă, dar păstrîndu-și puritatea sufletească, era des întîlnită la romantici. Totuși, scenariul poetului (care descinde efectiv într-o "casă publică"), descrierea interiorului imund unde se consumă "drama banală" și întîrzierea asupra detaliului respingător
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
sfîrșiturilor, vechea reședință a marchizilor de Castelljussà își construiește ea însăși o personalitate întru totul pe măsura celor ce-o locuiesc și cărora nu ajunge să le supraviețuiască: cînd Sofia hotărăște s-o dărîme, ceea ce găsește nu e decît amintirea decăzută a fericirii de altădată, bîntuită de fantomele neamului stins Valldaura. Pe de altă parte, aluzia la romanul Isabelei Allende nu e întîmplătoare; dincolo de tehnica imaginilor fragmentate - a oglinzii sparte, multe din, să spunem, artificiile de construcție provin din arsenalul realismului
Mărirea și decăderea casei Valldaura by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16272_a_17597]
-
mă descompun./ Să-mbib cearceaful, să mă scurg pe covor,/ Să-ți îmbăloșez trupul cu-o spumă alb-rozalie.// Tu dormi. Goală și fragedă./ Ah! De te-aș putea atinge/ Cu-n deget măcar, m-aș salva!" (E ora Păstorului). Trăirea decăzută se irealizează aidoma poeziei, într-o așteptare albă. Invers decît în chip obișnuit, nu viața e modelul poeziei, ci poezia se instituie ca model al vieții: "Scriu despre singurul obiect/ Care nu există./ Și sper" În loc de prefață). Ca și, explicativ
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
zid uriaș,/ fără nici o poartă în el./ Și noi fascinați/ îi urmăm"(Ca o iarbă de mare). Tonul elegiac măsoară tristețile eului în iarna interioară, când însuși soarele îngheață, e reversul clipelor de jubilație ale iluminării. într-o lume/ societate decăzută, imaginile vituperează: "Ca și cum ar fi/ o noapte/ și ca și cum noaptea ar fi de fapt/ gura închisă a unui orb care a murit demult/ și n-a înțeles niciodată lumina". înăuntrul acelei guri suntem noi, captivi... Descinderea în realitate poate fi
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
Angeles, și acum locuiesc în Stockholm din nou. Aproape 20 de ani am trăit în exil. Danemarca a însemnat și înseamnă mult pentru mine, am învățat multe despre cultura, despre societatea daneză, am scris mult cît am stat acolo: Înger decăzut, Cărțile căpitanului Nemo, piesele de teatru Din viața rîmelor și Cerc magic - aceasta din urmă despre un lider comunist danez. În Danemarca am făcut scenariile filmelor Hamsun și Pelle Cuceritorul. Deci, am lucrat destul acolo, așa că mă simt cam pe
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
special. Conducem la tehnologia IT, în electronică, în industrie - deci suntem lideri, dar pe de altă parte suntem foarte provinciali: cu mișcări populare, cu biserică liberă, cu o limbă mică. Următorul dvs. roman tradus în limba română va fi Înger decăzut. Cum îl apreciați în ansamblul operei? Este cel mai scurt roman pe care l-am scris. Asta nu înseamnă că nu am lucrat mult la el. A avut 9 versiuni complete. Putea să fie mult mai lung. Dar nu am
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
de altă parte absurdă. Istoriile sunt țesute una în alta. Este cel mai experimental roman pe care l-am scris și a stîrnit reacții diferite, deși este cel mai tradus roman al meu. Există două categorii de cititori ai Îngerului decăzut: cei care sunt de părere că este cel mai bun lucru scris de mine și cei care nu înțeleg nimic din el. După părerea mea, este un roman foarte simplu și în același timp foarte complicat. L-am scris greu
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
orice figurare a onorabilelor simțăminte. Imaginea Sa evanghelică e scurtcircuitată. Poetul se silește a-L tîrî într-o umanizare nu doar prozaică, „democratizată” („cristosul meu a învățat să iubească mersul cu autobuzul/ în fiecare dimineață/ după ora cinci”), ci și decăzută, desfigurată de mînie, sexualizată: „dumnezeului meu i s-a oferit dreptul la umanitate/ aici a învățat să-și dăruiască furia/ tuturor posesorilor de mîini și încăperi/ dezbrăcate în pielea goală/ aici a regulat prima femeie din lume/ și ea l-
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
o asemenea constatare, refuzul cîștigului din mîna celui blestemat e categoric: „Și-acum, să-i fi dat bogătașul plata întreită, nu-i mai trebuia”. Fefeleaga se lasă cufundată în imaginea muntelui de piatră și refuză confundarea, contopirea într-o umanitate decăzută. Dimensiunea etică se relevă neașteptat. Este oare Fefeleaga o învinsă? Ce forță o face să înainteze în viață? Este ea, oare chiar întruparea destinului implacabil, cel care te duce prin fericire și nefericire fără să facă vreun gest de ezitare
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
Sloganul, omul este cel mai prețios capital, era o apreciere demagogică, de fațadă. Noua orânduire comunistă începuse să reducă la tăcere tineretul studios, fără să pună ceva în locul celor exterminați. Din maidanele periferiilor au apărut cu pumnul ridicat cele mai decăzute ființe, recrutate, în mare grabă, figuri abjecte care ovaționau, într-o totală isterie pe marii criminali ai vremii. Barbaria, ura și dușmănia s-au dezvoltat pe un teren infestat, datorită putregaiului adus de mocirla adunată de șenilele tancurilor de ocupație
Infernul concentraționar din închisoarea Târgşor. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
27 februarie 2014, incepand cu ora 21:00, la un concert extraordinar cu una dintre cele mai originale voci ale scenei românești, Florin Chilian! “Muzica lui poartă amprenta suferinței. Versurile mustesc de autoironie dar și de critică la adresa unei societăți decăzute. Florin Chilian nu-i o victimă care își plinge infringerea. Este un învingător care și-a găsit puterea renașterii în propriile-i răni. Durerea dulce-amaruie transcede muzică și textele sale. Și nu-i un sentiment jucat de-amorul artei. E
Florin Chilian in concert pe 27 februarie la Hard Rock Café [Corola-blog/BlogPost/98801_a_100093]