486 matches
-
literaturi. Spațiul de refugiu al Etei Boeriu din fața urgiei staliniste l-a constituit literatura italiană. Capodoperele cele mai reprezentative, de-a lungul secolelor, și-au găsit expresie românească prin intermediul poetei din Cluj: Dante „Divină Comedie”; Petrarca „Rime și Cantonierul”; Boccaccio „Decameronul”; Michelangelo „Rime”; Leopardi „Canturi” etc., etc. Întâlnirea Etei Boeriu cu „Divină Comedie” s-a produs Încă din primii ani de studenție, În cadrul cursurilor de «Lectură Dantis», sub Îndrumarea profesorul Umberto Cianciolo, viitorul ei soț. „Fervoarea cu care așteptăm acest curs
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
(n. 1313 — d. 21 decembrie 1375, Certaldo/Florența) a fost un poet și umanist italian. Cu povestirile sale reunite în "Il Decamerone" („Decameronul”, 1470) a influențat nu numai dezvoltarea literaturii italiene, dar a și creat modelul genului de nuvelă, reluat în creația multor scriitori europeni. Boccaccio se naște în anul 1313 (iunie sau iulie), probabil în Certaldo/Toscana, posibil însă și în Florența
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
de fiecare dată de "regele" sau "regina" grupului, aleși prin rotație. La sfârșitul zilei, cele zece povestiri sunt urmate de un ""canzone"" (un recitativ în formă poetică) și de dans. A rezultat astfel un număr de 100 nuvele care alcătuiesc "Decameronul", prima și în același timp cea mai bună operă în proză a literaturii italiene din epoca Umanismului, etapă care precedă Renașterea. Nuvelele se caracterizează prin tematica foarte variată, plină de umor și galanterie, adesea foarte îndrăzneață, din care nu lipsesc
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
formă magistrală și descrierea pregnantă a caracterelor. În unele cercuri puritane ale timpului, cartea a fost curând considerată periculoasă pentru moravuri, încât nu mult a lipsit să fie arsă în public, la îndemnul călugărului fanatic Girolamo Savonarola. În timpurile moderne, "Decameronul" are o mare audiență la public, au fost turnate și filme inspirate din această operă literară, printre care remarcabil este cel în regia lui Pier Paolo Pasolini (1971). Umanismul este filozofia de viață progresistă care, fără a implica supranaturalul, afirmă
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
Umanismul este filozofia de viață progresistă care, fără a implica supranaturalul, afirmă capacitatea și responsabilitatea personajelor de a trăi vieți morale, tinzând spre împlinirea proprie și aspirând la binele umanității. Concepția de viață a Umanismului care este inclusă și în "Decameron" ne îndeamnă să trăim bine și complet. Prin numeroasele povestiri în care sunt arătate o mulțime de tipuri de oameni, cunoașterea lumii este obținută prin intermediul observării, experimentării și analizei raționale. În lucrare se poate urmări foarte bine și autoîmplinirea în
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
se poate urmări foarte bine și autoîmplinirea în sensul cel mai larg, conferindu-le vieților protagoniștilor un scop, astfel cititorul privind cu uimire și satisfacție frumusețea existenței umane, provocările și dramele ei, și chiar inevitabilul morții. O trăsătură importantă în "Decameronul" lui Boccaccio este că opera prezintă și expresia sentimentului popular, printre personaje apărând meșteșugari, preoți, călugări, țărani, alături de personaje feminine din mediile respective. Boccaccio redă viața eliberată de constrângerile morale ascetice, studiază pasiunile omenești nu numai în forma lor plenară
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
alături de personaje feminine din mediile respective. Boccaccio redă viața eliberată de constrângerile morale ascetice, studiază pasiunile omenești nu numai în forma lor plenară, ci și în cea instinctuală, punându-le față în față cu convențiile unei societăți ipocrite, naive. Astfel, "Decameronul" devine expresia unei ample, puternice, variate și incisiv de satirice răzvrătiri împotriva tradițiilor impuse. În anul 1351 este numit în administrația orașului Milano iar în 1359 înființează prima catedră de limbă greacă la ""Studio Fiorentino"". Între timp scrie ""Trattatello in
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
Florența, unde în 1373 primește o funcție de docent la "Universitatea Florentină" pentru a face comentarii asupra operei lui Dante. Starea sănătății lui se înrăutățește și la 21 decembrie 1375 moare în vila lui de la Certaldo. În special creația sa majoră, "Decameronul", a exercitat o deosebită influență asupra operelor scriitorilor europenei. Printre aceștia sunt de menționat Geoffrey Chaucer (""The Canterbury Tales"", 1385-1400), François Rabelais, Miguel de Cervantes, Gotthold Ephraim Lessing. În 1879, compozitorul Franz von Suppé creează opera ""Boccaccio"".
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
Europei timp de șase secole. Printre protagoniștii literaturii europene din secolul al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea,sunt unii care nu ezită să recunoască influență literaturii arabe asupra primei lor literaturi. Avem ca exemplu în anul 1349 "Decameronul "compus de Boccaccio,după modelul culegerii "O mie și una de nopți". De asemenea tot de aici s-a inspirat și Shakespeare în alegerea motivului din piesă de teatru " Totul este bine când se termină cu bine." Ciclul de povești
Impactul islamului asupra istoriei () [Corola-website/Science/333590_a_334919]
-
motivat-o pe Margareta să scrie lucrarea ei controversată "Miroir de l'âme pécheresse", în 1531. A scris nuvele de moravuri, care au apărut postum (în 1559) sub titlul "L'Heptaméron" și care urmează tehnica povestirii cu sertare inspirată de Decameronul lui Boccaccio. Nuvelele sunt remarcabile prin realismul personajelor și finețea motivației psihologice. A scris și versuri ("Le miroir de l'âme pécheresse", 1531 - "Oglinda sufletului păcătos"), farse, mistere.
Margareta de Navara () [Corola-website/Science/325960_a_327289]
-
În secolul al XIV-lea, în urma Marii Ciume și devastatorului războiu de un veac, temele macabre dominau arta medievală, ca ""Dansul Macabru"". Prezența morții în viața cotidiană ducea la accentuarea pesimismului sau la o viață pasională, după Boccacio în preambulul Decameronului. Pe plan religios, teama de moarte ducea la creșterea pietății și credinței a individului. Misticismul ia amploare în zonele renane și în spațiul flamand, unde s-a dezvoltat ""Devotio moderna"". Apare o cerere crescută de dovezi certe în privința mântuirii personale
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
pe substrat istoric, de la el știu tot ce știu”. Sub îndrumarea lui Ramiro Ortiz a început să traducă din limba italiană. În timpul studenției a tradus romanul lui Giovanni Papini, "Un om sfârșit", și o nuvelă din romanul lui Giovanni Boccacio, "Decameronul" (1921). Tot la îndemnul profesorului Ortiz își începe colaborarea la revista "Roma", primul număr al cărei a apărut în ianuarie 1921, și călătorește cu colegii de facultate în Italia în 1921. Prima lui carte va fi scrisă în limba italiană
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
Tudor Popescu, regia Cristina Ioviță (1988); Ștefan - „Nu ne naștem toți la aceeași vârstă” de Tudor Popescu, regia George Marinescu (1989); Eroul - „Cartoteca” de Ruzewicz, regia Iulian Vișa (1991); Chang - „Chang-Eng” de Goran Tüngstron, regia Iulian Vișa și Actorul I - „Decameronul” după Alexander Hausvater, regia Iulian Vișa (1992); Vanea - „Unchiul Vanea” de A.P.Cehov, regia Ovidiu Lazăr (1994); Marat - „Marat-Sade” de Peter Weis, regia Tino Geirun, la Teatrul Național Tg.Mureș (1995); Actorul - „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, regia Vtalie
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
cei mai străluciți artiști și scriitori ai epocii nu a fost egalată decât de grija pentru cei mai umili dintre supuși. A construit spitale și trei mănăstiri, a insistat pentru traducerea Bibliei în limba franceză, dar și pentru cea a Decameronului. Margareta era al șaptelea copil a lui Henric al II-lea și al Caterinei de Medici. Nu a avut timp să-și cunoască bine tatăl, acesta murind când ea avea doar șase ani. Cu mama sa raporturile erau reci, având
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
Italia fiind țara unde acest gen a primit un nume propriu, "novella", adică „noutate„ sau „ceva nou”, ceea ce a dat mai tîrziu nume genului nuvelă. Genul s-a remarcat pentru prima dată, în sensul că povestirile secundare erau creative, în „Decameronul” lui Boccaccio (început în 1350 și terminat în 1353) care este o relatare a o sută de povestiri de către zece persoane. Scriitorul care a avut primul o mare influență asupra dezvoltării acestiu gen a fost italianul Matteo Bandello (1485-1561), care
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
târziu de această orientare în cartea "L'esperienza futurista" (1919). În "Le memorie d'Iddio" (1912) exprimă cu violență protestul său antireligios și nihilist, în timp ce în "Le Stroncature" face un rechizitoriu aspru, în numele avangardei culturale, al principalelor opere clasice (Faust, Decameronul, Hamlet etc.) și polemizează cu scriitori contemporani, ca Giovanni Gentile sau Benedetto Croce. În același timp, scrie și opere în spirit tradițional, proză poetică, "Cento pagine di poesia" (1915), sau versuri, "Opera prima" (1917). Din această epocă datează una din
Giovanni Papini () [Corola-website/Science/306493_a_307822]
-
În anul 1996 devine director al Centrului Dramatic din Limoges pentru care produce, printre altele "Orestia", "Trei surori" și "Don Juan" și unde, doi ani după creează o școală pentru tineri actori. După evenimentele din 1989 a pus în scenă "Decameronul", la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, iar în 1995, montează (având și sprijinul unor producători britanici) unul dintre cele mai îndrăznețțe proiecte teatrale ale acelor ani "Danaidele" într-o coproducție cu același Teatru național din Craiova, premieră care a
Silviu Purcărete () [Corola-website/Science/313493_a_314822]
-
de Giacomo Puccini (Essen), "Parsifal" de Richard Wagner (Scottish Opera), "Roberto Devereux" de Gaetano Donizetti (Wiener Staatsoper), "Castor et Polux" de Jean-Philippe Rameau (Opera Bonn), "Îngerul de foc" de Serghei Prokofiev (Csokonai Theatre Debrecen). Regizează în Regatul Unit piesele teatrale "Decameronul", "Phaedra" și "Danaidele" (Glasgow), "Orestia" (Lyric Hammersmith), "Ubu Rex" (Edinburgh International Festival) și "Furtuna" (Nottingham Playhouse), iar in 2007 "Macbett" de Eugen Ionescu pentru Royal Shakespeare Company. În 2002 înființează propria sa companie teatrală. "Troilus și Cresida" a fost prima
Silviu Purcărete () [Corola-website/Science/313493_a_314822]
-
"" este un roman publicat de scriitorul american Chuck Palahniuk în anul 2005. Considerat de publicația "The Guardian" unul dintre cele mai originale romane ale lui Palahniuk, "" exploatează convenția povestirilor în ramă, în tradiția "Decameronului" și a "Povestirilor din Canterbury" și este, în același timp, o satiră necruțătoare la adresa emisiunilor de tip reality show. Cele 23 de povestiri care formează subiectul cărții aparțin protagoniștilor unui experiment inedit și, așa cum se va vedea, macabru: persoane care
Bântuiții () [Corola-website/Science/321939_a_323268]
-
intitulată "Hyperion", se află în producție la Warner Bros. și va urmări acțiunile din romanele "Hyperion" și "Căderea lui Hyperion". Apărut în 1989, "Hyperion" are structura unei narațiuni cadru, similar Povestirilor din Canterbury a lui Geoffrey Chaucer și, mai ales, Decameronului lui Giovanni Boccaccio. În cadrul narațiuni se țes poveștile membrilor unui grup de călători porniți în pelerinaj către Criptele Timpului de pe Hyperion. Călătorii au fost trimiși de Biserica lui Shrike și de Hegemonie (guvernul sistemelor solare umane) pentru a-i solicita
Hyperion Cantos () [Corola-website/Science/322240_a_323569]
-
Chaucer lucrează la opera sa "Povestirile din Canterbury" (""The Canterbury Tales""), care înseamnă nu numai desăvârțirea creației sale anterioare, ci și o sinteză a întregii literaturi medievale din Anglia. Din punct de vedere al construcției, "Povestirile din Canterbury" amintesc de ""Decameronul"" lui Boccaccio. Ca și opera scriitorului italian, cartea lui Chaucer cuprinde o colecție de povestiri și nuvele istorisite de diferite persoane, în timpul unui pelerinaj pornit de la hanul "Tabard Inn" din Southwark spre catedrala din Canterbury, unde se păstrează relicvele sfântului
Geoffrey Chaucer () [Corola-website/Science/298321_a_299650]
-
cu orașele italiene grupate în Liga Lombardă, el a reușit să îl înfrângă pe inamicul comun, împăratul Frederic I Barbarossa. În "Divina Comedie", Dante îl plasează pe Guillaume al II-lea în Paradis. De asemenea, el este amintit și în "Decameron"-ul lui Boccaccio (tale V.7). În privința supranumelui de "cel Bun", acesta se datorează probabil mai puțin firii sale cât încetării sub domnia sa a tulburărilor interne, atât de frecvente sub tatăl său. Guillaume avea doar 11 ani atunci când tatăl său
Guillaume al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328291_a_329620]
-
sale și a fost numit pictor la curtea Marelui Ducat. Cu toate acestea, a părăsit Badenul și s-a mutat în Franța unde lucrarea sa "Il dolce Farniente" a atras atenția la Salonul din 1836. Un an mai târziu, "Il Decameron" a fost, de asemenea, lăudat; ambele tablouri sunt compozițiile academice în stilul lui Rafael. La Salonul din 1838 a expus un portret al prințului de Wagram cu mica lui fiică. Cariera sa ca pictor portretist a fost curând asigurată atunci când
Franz Xaver Winterhalter () [Corola-website/Science/333488_a_334817]
-
comedie a gânditorului politic florentin Niccolò Machiavelli. Opera este compusă din 5 acte, acțiunea petrecându-se în Florența. Printre sursele de inspirație ale comediei sunt atât operele dramaturgilor antici Plautus și Terențiu, cât și faimoasa carte contemporană a lui Boccaccio, Decameronul. Mătrăguna a fost comparată și cu scrierea principală a lui Machiavelli, Principele, întrucât în atingerea scopurilor sale - în acest caz amoroase - protagonistul procedează calculat și strategic. Întâmplarea cu aer boccacesc, pare a fi avut loc în anul 1504, pe baza
Mătrăguna (comedie) () [Corola-website/Science/326681_a_328010]
-
Mugur a recuperat ceva doar în ultimii ani, munca lui minuțioasă, riguroasă, tinerețea creației fiindu-i gustate abia spre sfîrșitul vieții, că Ilie Gheorghe nu a fost nominalizat pentru un rol de o anvergură cu totul specială ca cel din Decameronul lui Silviu Purcărete, un spectacol extraordinar, care nu figurează la nici-o categorie de nominalizări, că Biro Joseph n-a fost nominalizat pentru rolul Bătrînul din Scaunele, un studiu teatral tulburător al lui Vlad Mugur la Teatrul Maghiar din Cluj. Lista
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]