632 matches
-
a fost refuzată de editurile cenzurate. Metafore ce uluiesc cu puterea de expresie. Mai departe pe aleea poetului Cornel Armeanu întâlnesc real spiritul sau poetic în poezia ce dă titlul volumului Călător între două lumi, poezie de factură filozofic-existențială, fiind decantat însuși destinul poetului între două lumi, între două lumini, cu alegerea tăcerii că nonvoință. Poezii dedicate lui Esenin, Bacovia, Van Gogh, Cincinat Pavelescu dovedesc problematică poetica integrală pe care o susține autorul în chip profesionist și liric normat. Citind am
ULTIMA CĂLĂTORIE- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ultima_calatorie_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360587100.html [Corola-blog/BlogPost/351868_a_353197]
-
cu toții propovăduiau un amestec de credințe și filosofii orientale, capabile mai degrabă să înfricoșeze decât să convingă. Ori, într-un asemenea sincretism de înțelepți și șarlatani, de dogme avansate și de teorii primitive, era foarte dificil pentru cineva neinstruit să decanteze binele de rău și adevărul de fals. Din acest motiv, omul de rând îi trata de-a valma pe profeți (fie cu neîncredere amestecată cu dezgust, fie cu milă îmbinată cu îngăduință), pe când autoritățile sfătuite de marii preoți, luau măsuri
NEDREPTĂŢIREA LUI IUDA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nedreptatirea_lui_iu_george_petrovai_1359016758.html [Corola-blog/BlogPost/345218_a_346547]
-
articole vizând, mai cu seamă, lucrări beletristice apărute la Timișoara. Curând, el își extinde atenția asupra întregului areal literar contemporan, astfel că debutul său editorial își justifică pe deplin titlul: Valori lirice actuale, 1979. Continuă, în aceeași manieră, afirmând și decantând idei precum legătura dintre centru și periferie, raportul între tradiție și modernitate, între ansamblu și componente: Parte din întreg, I, 1994, II, 1999; Aron Cotruș - Viața și Opera, 1996; Ipostaze critice, 2001; Literatura română. Poezia, I, 2002; Literatura prin vremi
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
cuprins de dorul scrisului. Construit pe temelia unui edificiu artistic în care mijloacele moderne de realizare își găsesc cele mai potrivite forme de exprimare, romanul are un subiect atractiv, plin de curiozitate , chiar prin titlul pe care îl are, se decantează în sufletul cititorului, pune probleme existențiale, poartă amprenta realității, dar și a ficțiunii care se completează atât de bine în favoarea epicului. Folosind tehnica jurnalului, dar nu numai, scriitorul Al.Florin Țene își pune în valoare arta sa narativă, puterea de
INELUL DE IARBĂ -UN SIMBOL AL IUBIRII ETERNE, CRONICĂ DE PROF.MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/_inelul_de_iarba_un_simbol_al_florin_tene_1375763035.html [Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957]
-
de a transmite calde felicitări doamnei Elisabeta Iosif și celor care i-au dat o mână de ajutor pentru felul cum a fost concepută această publicație pe pagini de hârtie și pentru cei care au așternut acele gânduri și trăiri decantate în pagini de revista. Lectură acestei reviste, ca și cea on-line, trezește curiozitatea care se amestecă cu respectul și admirația. E o revistă care nu lasă să se stingă luminile și căldura din sufletele cititorilor, de care suntem însetați cu toții
SALUT... CETATEA LUI BUCUR! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Salut_cetatea_lui_bucur_.html [Corola-blog/BlogPost/359796_a_361125]
-
că este un viu izvor de inspirație pentru artiștii plastici. Gravurile lui Vasile Pintea nu sunt - nici nu puteau fi în cazul unui artist autentic - simple ilustrări ale textului istratian. După atente și repetate lecturi, artistul a lăsat să se decanteze impresiile, căutând apoi echivalente grafice pentru propriile sale trăiri în fața dramelor din “Ciulinii”. Cu alte cuvinte, gravurile în discuție sunt - la modul simultan - o descifrare de text, un comentariu și o confesiune, o recreere. Desenator remarcabil, cu o impresionantă știință
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373474777.html [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
poeți, nu au cultură. Ei scriu abundent despre orice le trece prin minte și, dacă vrei să îi înțelegi, îți cumperi un ziar de anunțuri la mica publicitate și te duci să-l citești în parc. Sigur că timpul va decanta valorile. De Lautreamont n-a auzit nimeni în timpul vieții lui, „Cîntecele lui Maldoror” au fost descoperite postum. Existînd această inflație, nimeni nu îi mai face față. Criticii sînt și ei copleșiți, scriu uneori sub presiune, deringolada nu este o revoluție
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Poezia_criticii_ioan_lila_1346051545.html [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
celor grăbiți, Însă sub privirea de gheață a lunii Rămân în cruci împietriți. Alunecă sănile pe vise de zăpadă Când timpul așterne tăcerea sub nea, Doar el a rămas în ogradă Și lacrima ce picură din stea. Undeva în adâncuri decantează vinul via De culoarea obrazului rușinatelor fecioare, Sub zăpezi,încă,mai germinează poezia Iar rimele sunt însămânțate de soare. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Germinația de sub zăpadă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Germinatia_de_sub_zapada.html [Corola-blog/BlogPost/367159_a_368488]
-
substanței vieții, străduindu-mă să le încarc cu noi valențe. Caut mereu cu înfrigurare cuvântul cel mai limpede precum argintul lămurit de foc. Încă se mai luptă în mine lumina din adâncuri să iasă la suprafață prin crăpăturile întunericului, gânduri decantate în pagini de carte, în dulcele grai al neamului nostru. Nu pot nici acum să renunț la strădania de a valorifica eficiența tezaurului limbii noastre și după puterile mele să-i sporesc valențele semantice și stilistice, căci în limba română
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_spicuiri_despr_elena_buica_1376395378.html [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
pavilionul al spitalului (nu întâmplător al celor bolnavi de cancer) face ca toate universurile nedefinite și infinite din spațiu să se manifeste în acel loc și pacienții (de altfel foarte diferiți) încep să devină ”egali” în fața fricilor ascunse. În loc să-și decanteze trăirile și să-și răspundă la întrebările fierbinți legate de cauzele bolilor sau a cunoașterii mecanismelor de însănătoșire încep să confunde delirul cu realitatea. Manifestarea suferinței nu este percepută de ei că și șansa de cunoaștere a limitelor ci că
PAVILIONUL CANCEROSILOR – VOL I SI II de DALELINA JOHN în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Pavilionul_cancerosilor_vol_i_si_ii_dalelina_john_1353412258.html [Corola-blog/BlogPost/361000_a_362329]
-
glisărilor potențiale Am primit din orașul natal, spre bucuria mea, volumul de versuri ” Retorica balansoarului “ semnat de prietenul Teodor Barbu ,din perioada când “mâncam poezia pe pâine “, și alergam după fluturi , cum spunea regretatul George Țărnea, în orașul unde mustul decanta în pahare speranțele noastre. Volumul, apărut în condiții grafice deosebite, se deschide cu câteva pagini cuprinzând aprecieri despre volumele anterioare publicate de poet, semnate de Emil Istocescu și Al.Florin Țene, după care urmează patru cicluri:”Sonete, poeme, rondeluri, șoptiri
TEODOR BARBU SAU ARTA DE A NE CONVINGE FRUMOS ÎN SITUAŢIA GLISĂRILOR POTENŢIALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_sau_arta_de_a_ne_convinge_f_al_florin_tene_1348748531.html [Corola-blog/BlogPost/365816_a_367145]
-
margine de timp sau prin locuri în care poate nu am călcat niciodată cu pasul, locuri firești, pământene, nimic senzațional în imagini în schimb, trăirile sunt atât de intense, încât dimineața, până-n orele prânzului, îmi sunt necesare ore întregi să decantez mesajul pentru prezent sau cel din trecut, cu ramuri și rădăcini întinse prezentului ca un colac de salvare în desăvârșirea mea ca ființă de lumină. Adesea visez că zbor. Nu am aripi. Zbor sau mă scurg prin aer ca o
VISUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1404495672.html [Corola-blog/BlogPost/349162_a_350491]
-
incidentul. Aparent, Ana deja nu mai avea nimic. Lucian trebui, până la urmă, să conchidă: singur nu e capabil să-i dea de cap. În mod normal, ar mai fi de așteptat o zi-două, ca informația să se așeze, să se decanteze reziduurile iar răspunsul să se formuleze la fel cum ajunsese Arhimede la concluzia finală, în timp ce stătea în cadă: Evrika!!! Acum, însă, nu era timp pentru asta. Pierderile puteau fi definitive, dacă nu acționa rapid. Sau poate că nu, dar Lucian
II de LIA BEJAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476436034.html [Corola-blog/BlogPost/374118_a_375447]
-
șlefuit în focul suferinței gulagului communist. Deși modernâ, poezia lui nu e țipătul material al lui Munch ci “Îngerul a strigat “.(pg.84 ). Scrise în perioada detenției de la Aiud, poeziile lui V. Gafencu surprind procesul psihic prin care suferința se decantează în spiritualizare prin convingerea sinceră a victoriei binelui și adevărului împotriva răului și urâtului. Prin simbolistica purității crinului, “a curăției în fața celei de-a doua veniri“(pg.81 ) s-a simțit dăruit cu forța mântuirii neamului său ca în poemul
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1471963875.html [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
ce liniște... Ce liniște suspectă-n univers Arborii tac și apele se-nclină, Tăcerea îmbracă haina unui vers Plutind pe aripi de lumină lină. Știu că trăiești, că sunt, că ești Și-mi pare clipa fericire pură Și sorb azurul decantat în cești Ca cea mai fermecată băutură. Când cerul se-nserează-n nopți albastre Și orele cad surde peste noi Și luna-i martora iubirii noastre, Noi bem nectarul dragostei în doi. Plutim așa în taciturne mări Ca pe gondolele din Grand-Canale
CE LINIŞTE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1450024400.html [Corola-blog/BlogPost/378623_a_379952]
-
și persoanele iubite din versurile semnate de Elena Olariu dă o notă de sinceritate. Gustul pentru rememorarea histrionică îl descoperim la Alex Popa ( Anglia), același lucru străbate și poeziile Ionelei Flood (London-England ). În versuri scrise în stil clasic Gigi Stanciu decantează gânduri cu o voluptate irepresibilă. Iar poeziile semnate de Cristiana Maria Purdescu, Gheorghe Mizgan, Sorin Micuțiu, Silvia Petre-Grigore, Ioana Geier( Germania), Marian Dragomir, Olga Alexandra Diaconu, Ionela Van Rees Zota( Germania), Eliza Floria, Ana Maria Gîbu, Maya Maria Mușat, Monalisa
CU SPRIJINUL LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cu_sprijinul_ligii_scriitorilor.html [Corola-blog/BlogPost/366919_a_368248]
-
EMINOVICI ( rebotezat la Budapesta, de Iosif Vulcan), EMINESCU, adică de la BACOVIA, LABIȘ, Ursachi, Geo Dumitrescu, Beniuc, A. E. Baconsky, Nichita Stănescu, Păunescu ș.c.l- ( că s-a făcut triaj”, vorba lui Marin Sorescu...). Ce are a face critica? A decanta, a separa mai corect, reponsabil, memoria culturii noastre, de ceea ce este radio-activ- teluric și încă nociv, în Timp... Energiile spirituale din OM, creative, revelatorii ȘI PRIN poezie, se cer RECICLATE, fie și prin hipoeracizii sarcasmului oximoronic- pamfletar! - cinic via Juvenal
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
ci și celelalte viețuitoare) ne vânzolim, ne chinuim și ne sfâșiem între noi. Închei cu promisiunea trimiterii într-un scurt timp a unor texte din cartea lui H.R.Patapievici „Politice” apărută acum vreo 13-14 ani la editura „Humanitas” pentru a decanta pe urma lor când o să revin în țară.. Sper să fii de acord. Închei mărturisind că a fi original este mult mai ușor decât a fi profund. Mă tem că nu am nici cea mai mică tangență, nici cu una
SCRISOAREC DIN CORSICA, DEL A PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoarec_din_corsica_del_a_prof_vintila_purnichi.html [Corola-blog/BlogPost/354160_a_355489]
-
bine, după a doua situație de pierdere a cunoștinței. Adevărat că aceasta a fost de scurtă durată, prezența și acțiunea personalului medical fiind promptă, dar o slăbise și mai mult. Nu mai avea nevoie de masca de oxigen, dar perfuzia decanta cu regularitate timpul prin venele sale. Deși era aici împreună cu mama ei de aproape trei ore, nu reușise să i povestească mare lucru din toate încercările dure prin care trecuse. Iar acum, după ce s au prezentat cele două persoane cu
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_5_.html [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
locul fostei Monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea 'neo-românească' a Muzeului de la Șosea - cum îl vor numi multă vreme bucureștenii. Viziunea despre menirea și amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată și prin schimbarea denumirii în Muzeul de Etnografie și Artă Națională, iar apoi în Muzeul de Artă Națională Carol I. Muzeul de la Șosea își va continua periplul istoric și după schimbările fundamentale de după cel de-al
Muzeul Național al Țăranului Român, 26 de ani de la refondare; intrarea liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101435_a_102727]
-
formate din rășină sintetică și bureți naturali este foarte asemănătoare cu textura lucrărilor Mirelei, fără ca ea să aibă în intenție acest aspect. Lucrările Mirelei par a fi pământuri aride, munți vulcanici, suprafețe care se dezintegrează. Culorile mixate cu rășini se decantează aleatoriu în straturi și substraturi. Compozițiile devin veritabile teritorii ale haosului, dezordinii, întâmplării, ceea ce, în terminologia termodinamicii, am numi entropie. Definită ca „principiul al doilea al termodinamicii”, entropia măsoară gradul dezordinii unui organism. Într-un sistem închis în care energia
La Galeriile Carol, sezonul 2017 începe cu expoziția „Entropomorfe”, semnată Mirela Iordache by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105803_a_107095]
-
prima zi! Efectiv nu o poți folosi! Din punctul meu de vedere, dacă pe acele țevi curge așa mizerii nu o poți folosi nici după. Eu o văd galbenă, uneori cad negreli la fundul paharului dacă o lași să se decanteze! Bineînțeles că familia mea consumă apă de băut din supermarket, dar la gătit mâncare... pe asta o folosim! Locuiesc în Primăverii. - Toma Romeo 6. Mă numesc Lavinia, sunt o locuitoare a "distinsului" oraș-municipiu Buzău. Am citit articolul dumneavoastră în legătură cu "calitatea
Cutremur la Buzău după un articol publicat în DC News. Mărturii teribile: "Mă simt batjocorită"-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101507_a_102799]
-
200 ochiuri Rășina se pretratează înainte de utilizare: se întind 100 g de rășină cu 500 ml soluție de acid clorhidric (3.5) și se încălzește pe o placă fierbinte până la fierbere, agitând continuu. Se lasă să se răcească și se decantează acidul. Se filtrează printr-un filtru de hârtie, sub vid. Se spală rășina de două ori, cu câte 500 ml apă și apoi cu 250 ml metanol (3.2). Se clătește rășina cu încă 250 ml metanol și se usucă
jrc2231as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87384_a_88171]
-
pavilion al spitalului (nu întâmplător al celor bolnavi de cancer) face ca toate universurile nedefinite și infinite din spațiu să se manifeste în acel loc și pacienții (de altfel foarte diferiți) încep să devină ”egali” în fața fricilor ascunse. În loc să-și decanteze trăirile și să-și răspundă la întrebările fierbinți legate de cauzele bolilor sau a cunoașterii mecanismelor de însănătoșire încep să confunde delirul cu realitatea. Manifestarea suferinței nu este percepută de ei că și șansa de cunoaștere a limitelor ci că
PAVILIONUL CANCEROSILOR – VOL I SI II de DALELINA JOHN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Pavilionul_cancerosilor_vol_i_si_ii_dalelina_john_1357216618.html [Corola-blog/BlogPost/348810_a_350139]
-
extrem de îngrijorătoare. Căci tinerii, de pildă, se află la vârsta la care învață să prețuiască munca, fie a lor (caz ideal) fie a altora, se află la vârsta la care își formează o imagine personală despre lume și viață, își decantează pornirile spre un domeniu sau altul de activitate, în concluzie se află la o răscruce, deci sunt vulnerabili. Această vulnerabilitatea se constituie în hrana acțiunilor iresponsabile ale unor proprietari de mijloace mass �media și ale unor factori de decizie din cadrul
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_stat_si_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]