201 matches
-
DE D. TEODOR BURADA Prevederile noastre din anul trecut, publicate tot prin această foaie, le videm realizate cu mult succes și în almanacul de pe anul curent 1877. Nu este destul să cultivăm frumoasele arte, între care intră fără îndoială muzica, declamațiunea, teatrul, danțul, de care se ocupă autorul în acest almanac; noi credem că datoria fiecărui român cu simțimînte românești este de a căuta mijloace să răspândească frumoasele arte în popor, să facă a se înrădăcina în deprinderile lui astfel încît
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a pune și astăzi la dispozițiunea publicului știința și esperiența sa muzicală; o ochire răpede asupra celor conținute în almanacul pe 1877 ne poate pe deplin convinge despre aceasta. "Încercări despre originea teatrului național și a conservatorului de muzică și declamațiune ", un mic tratat, dar plin de fapte până astăzi de foarte puțini cunoscute, în care se ocupă autorul atât cu cultura muzicei și a declamațiunei cât și cu aplicațiunea lor pe scena teatrului român din timpurile vechi până acum. "Cercetări
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deplin convinge despre aceasta. "Încercări despre originea teatrului național și a conservatorului de muzică și declamațiune ", un mic tratat, dar plin de fapte până astăzi de foarte puțini cunoscute, în care se ocupă autorul atât cu cultura muzicei și a declamațiunei cât și cu aplicațiunea lor pe scena teatrului român din timpurile vechi până acum. "Cercetări asupra danțurilor și instrumentelor de muzică a romînilor", cu figuri intercalate în text, în care d. Buradane descrie danțurile noastre cele vechi, ne dă ariele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
austeritate clasică, a interpretării. În urma unui concurs este numit profesor la Catedra de declamație a Conservatorului bucureștean (1873). V. a fost un adept al realismului segregat de naturalism, pe care îl repudiază, și degajat de orice emfază și retorism (Despre declamațiune), totodată un profesor cu merite deosebite, prin clasa lui perindându-se o pleiadă de viitori mari actori, printre care Grigore Manolescu, C.I. Nottara, Mihail Mateescu, Iancu Brezeanu, Vasile Toneanu, Ioan I. Livescu. În stagiunea 1883-1884 i s-a încredințat direcția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
critica este o artă. Inspirată de frumosul dintr-o operă, ea nu se mărginește să judece și să dea verdicte, ci devine, la rându-i, creatoare. Despre teatru, atât în „Albine și viespi” (Teatru național), cât și în „Literatorul” (Despre declamațiune), „Atheneul român” (Despre teatru) sau în conferințele de la Ateneu, V. are o concepție limpede și consecventă. Teatrul fiind antrenat într-un proces de decadență, regenerarea lui ar trebui să înceapă cu primenirea repertoriului. În locul dramaturgiei frivole, a piesei comerciale, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
învățământ românesc. Școala de inginerie a lui Gh. Asachi a luat ființă cu cinci ani înaintea celei a lui Gh. Lazăr, Universitatea din Iași și-a deschis porțile cu 4 ani înaintea celei de la București iar Conservatorul de Muzica și Declamațiuni, ca și Școala de Arte Frumoase din Iași, și-au inaugurat activitățile la fel cu câte patru ani înaintea instituțiilor similare din București. După transformarea orașului București în capitala țării, această prioritate a încetat și, chiar mai mult, fosta capitală
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Mihai Creţu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1042]
-
pentru duminică 13/25 iulie 1897 o petrecere împreunată cu teatru de diletanți și un concert în casele domnului Lomoș - proprietar în Horecea”, iar „poporenii din Siret aranjează la 18 iulie o petrecere poporală împreună cu o reprezentațiune teatrală, cântări și declamațiuni...” Societăți de cetire au fost încurajate și susținute și în localitățile din Suceveni, Ceapor, Pătrăuți pe Suceavă, la pădurea Cirîncău, Corecti, Marginea. „Scopul cabinetelor de citire” se intitulează un articol semnat Radu Sbierea. Rubrica de susținere a limbii române se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
praznicele care încheiau partea religioasă a ceremoniilor să fie urmate de adevărate serbări școlare patriotice, reunind eventual elevi din satele sau din orașele apropiate 131. Astfel de "mici festivități" ar fi trebuit să cuprindă "reprezentări de piese cu caracter patriotic, declamațiuni și narațiuni eroice"132. Directivele de la minister specificau: "în fiecare comună, comitetul ce se va forma are libertatea să organizeze serbarea și să alcătuiască programul cum crede că este mai potrivit cu condițiunile locale. Dacă voește să dea o serbare în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Alexandrescu (rudă cu soția lui H.-R., Maria Alexandrescu), prieten apropiat până la izbucnirea unui conflict care i-a despărțit pentru totdeauna. În 1833, împreună cu I. Câmpineanu și Costache Aristia, fondează Societatea Filarmonică și în curând preia conducerea Școlii de literatură, declamațiune și muzică vocală, contribuind efectiv la unele reprezentații teatrale în limba română. În sprijinul teatrului românesc a editat și „Gazeta Teatrului Național” (1835-1836). Divergențele politice și personale, polemicile în jurul limbii literare au dezbinat conducerea societății, au grăbit destrămarea ei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Simon Cușmariu (comerciant) casier, Hoișie Davidsohn (lucrător tipograf) controlor. Organizația sionistă „Poale Zion” din Dorohoi era legal constituită și îndreptățită să-și desfășoare activitățile pentru îndeplinirea scopului propus. Prefectul județului, A.Beiu dă aviz favorabil pentru o „șezătoare literară cu declamațiuni coruri și conferințe despre haluțimi, în seara de 24 martie 1934, în localul școlii izraelito-române în folosul haluțimilor; pentru reuniunea din 25 aprilie 1935 și pentru o excursie la Siret (Bucovina) în zilele de 19-20 mai, pentru a se întâlni
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Belu), șoseaua Giurgiu; ” Sf. Treime, str. 13 Septembrie; ” Sf. Vineri, Calea Grivița; ” Mavrogheni, str. Mavrogheni; ” Armenesc, șoseaua Pantelimon; ” Calvin, Calea Grivița; ” Catolic, șoseaua Giurgiu; Cimitirul Israelit (occid.), str. Spitalului; ” Israelit (spaniol), șoseaua Giurgiu; ” Luteran, str. Spitalului; Conservatorul de muzică și declamațiune, str. Sf. Ionică (în spatele Palatului Regal); Curtea de Casație, P-ța Valter Mărăcineanu; Curtea de Apel, P-ța Valter Mărăcineanu; Curtea de Conturi, Calea Dorobanților, 53; Creditul funciar rural, str. Colței, 21; Creditul funciar urban, str. Doamnei, 13; Direcția căii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
căruia i se înmânează și Diploma de onoare acordată de Senatul Universității de Arte „George Enescu” însoțită de medalia jubiliară 145 de ani de învățământ artistic modern la Iași. Prilejul ultimelor distincții este oferit de aniversarea Școlii de muzică și declamațiune și a Școlii de arte frumoase din Iași, primele instituții de învățământ de artă din Principatele Unite, înființate prin decrete ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Este un debut în înmânarea acestei diplome și a medaliei care se acordă sărbătoritului, când
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
în care sta, încît să încremenească, un sublim demon de marmură... Poza lui proprie părea tăiată în fier... Nici o mișcare în acele membre zvelte și nalte... numai fața lui roșită de nebunesc * entuziasm, numai buzele lui subțiri se mișcau în declamațiune... Cortina căzu... De Lys prinse pe Cezara-n brațe, care era aproape să leșine. - Ce frumos e! murmură ea zâmbind... atât de trist, atât de resignat, cu atâta amor totdeodată. Angelo se retrase-n cabina lui... Era ostenit... ostenit de sărutarea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Feuillet, Ludovic al XI-lea de C. Delavigne ș.a. Tot el a revizuit o traducere a lui Toma Bagdat, Othello sau Maurul din Veneția de Shakespeare, după versiunea lui Alfred de Vigny, și a transpus în românește un Curs de declamațiune al lui Vicente Joaquim Bastus. SCRIERI: Frații din munte (în colaborare cu E. Carada), București, 1856; Virtutea străbună, ed. 2, București, 1864; Blestemul, București, 1870. Traduceri: Vicente Joaquim Bastus, Curs de declamațiune, București, 1867; Paul Meurice, Cavalerii spiritului. Cesara, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
și a transpus în românește un Curs de declamațiune al lui Vicente Joaquim Bastus. SCRIERI: Frații din munte (în colaborare cu E. Carada), București, 1856; Virtutea străbună, ed. 2, București, 1864; Blestemul, București, 1870. Traduceri: Vicente Joaquim Bastus, Curs de declamațiune, București, 1867; Paul Meurice, Cavalerii spiritului. Cesara, București, 1869; Al. Dumas-fiul, Bărbatul-femeia, București, 1872; Tiruvalluva, Cartea datoriilor, București, 1876. Repere bibliografice: Lelia Nădejde, Costache Dimitriade, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1965, 1; Ioan Massoff, Costache Dimitriade, actor și tapițer, TTR, 1973, 4; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
Universitar, 1943; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 37 - 69; footnote> , cel din 1955<footnote Breazul, George - Învățământul muzical în Țara Românească. La împlinirea a 90 de ani de la înființarea Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București; în: Muzica, Supliment nr. 6 - 7 - 8, București 1955; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., 1970, pp. 70 -130; footnote> , precedate de lucrarea de sinteză publicată în anul 1937<footnote Breazul, George - Un capitol de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Eminescu era internat într-un sanatoriu din Germania. Marți, 23 decembrie ALEXANDRU FLECHTENMACHER În urmă cu 180 de ani s-a născut Alexandru Flechtenmacher. Compozitor, dirijor și pedagog, acesta a fost întemeietorul și primul director al Conservatorului de Muzică și declamațiune din București (1864-1869) și autorul primei operete românești, „Baba Hârca“. Miercuri, 24 decembrie NICOLAE LEONARD Acum 75 de ani a murit marele cântăreț de operetă Nicolae Leonard. Supranumit „prințul operetei românești“, tenorul a studiat la Paris și și-a continuat
Agenda2003-51-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281862_a_283191]
-
este din cele mai dureroase. Cine mai păstrează încă iluziunea că guvernul d-lui Brătianu a umplut țara de fericiri n-are decât să-și arunce privirea asupra acestor expuneri și va vedea deosebirea enormă ce există în fapt între declamațiunile ziarelor oficioase și realitatea lucrurilor. Bilanțul cu care se încheie situațiunea fiecărui județ este mai pretutindeni același: În prima linie, descreșterea populațiunii, descreștere provocată de traiul mizerabil al locuitorilor și de epidemiile variate ce-i bântuie periodic; Scăderea avuției publice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sentimente. Cât despre Austria, știm că, cu tot zgomotul gazetelor sale, ea nu va da nici o importanță aiurărilor unor oameni ușori și amețiți. Viena ne cunoaște mai bine decum ne cunoaștem noi înșine și n-o induc în eroare asemenea declamațiuni goale. Numai unele rectificări ne permitem. O foaie din Viena ("Deutsche Zeitung") numără pe d. Grădișteanu între familiile din Moldova. A păzit Dumnezeu Moldova de - asemenea virtuți. Zgomotele foilor ungurești sună ca totdeuna a deșert, pentru că presa lor înclină a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și-a bătut joc de-o idee, e în stare s-o preconizeze, însă desigur nu gratis, ci în schimb c-o plată oarecare pentru limba sa de advocat, ne 'ntrebăm cine să-l fi pus să rostească memorabilele sale declamațiuni din Iași? Evident guvernul; acelaș d. Brătianu care la 1867 înarma insurecțiunea bulgară și aiura de luarea Ardealului ca și când ar fi fost vorba de-a se lua un dejun la Florica. Așadar: pus de guvern a vorbit dezinteresatul d. Grădișteanu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a risipit și fumul gloriei și fumul vinului, când guvernul se regăsește față-n față cu varga ridicată a legațiunii imperiale, atunci, se 'nțelege, prin comunicate umilisime și impuse, caută a retracta pe cât poate, c-un aer servil și nedumerit, declamațiunile cari i-a scăpat la chef de șampanie. Un adevăr am voi să-i rămâie cititorului din toate acestea: că. d. Grădișteanu a vorbit ca reprezentant al guvernului; că comunicatul care l-a dezmințit e datorit presiunii Austriei. [21 iunie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
forma de comunicate făcute de guvern prin "Monitorul" de ieri, cestiunea pare terminată pe calea diplomatică între guvern și Imperiul austriac, însă nu o credem terminată între guvern și țară. Guvernul va avea să dea seamă opiniunii publice, întîi: pentru declamațiunile nesocotite ale oficialului d. Petre Grădișteanu, declamațiuni cari nu sunt câtuși de puțin ale unei persoane private, cum zice mincinos comunicatul. D. Petre Grădișteanu a avut situațiunea de leader al majorității în fostul Senat, astăzi este deputat în Constituantă și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Monitorul" de ieri, cestiunea pare terminată pe calea diplomatică între guvern și Imperiul austriac, însă nu o credem terminată între guvern și țară. Guvernul va avea să dea seamă opiniunii publice, întîi: pentru declamațiunile nesocotite ale oficialului d. Petre Grădișteanu, declamațiuni cari nu sunt câtuși de puțin ale unei persoane private, cum zice mincinos comunicatul. D. Petre Grădișteanu a avut situațiunea de leader al majorității în fostul Senat, astăzi este deputat în Constituantă și unul din purtătorii steagului moralității rosettești în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o verificare a aserțiunii că guvernul austriac ia cam peste picior elucubrațiunile acestui buchet de virtuți în descompunere ne dă "Neue freie Presse" prin articolul pe care-l publicăm imediat la vale. Constatăm că foaia vieneză, cu sânge rece, discută declamațiunile acestui domn cunoscut în România prin nestatornicia sa politică și prin venalitatea sa advocățească. Dar iată articolul în întregul lui: În capitala României s-a răspândit faima că reprezentantul Austriei va cere explicațiuni guvernului român asupra unui discurs ținut de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
împăca susceptibilități diplomatice pe cari singuri le-ați provocat prin imprudența voastră. Ați vrut în fața lui Ștefan cel Mare să ridicați piticia voastră până la înălțimea marelui Domn și, neputând a-i aduce prinos mari și nobile fapte, i-ați adus declamațiuni seci și provocări după masă, fără să vă gândiți că după beție vine deșteptare și că beția cuvintelor e mai periculoasă decât a vinului. A doua zi v-ați trezit cu doftorul la căpătâi și cu d-l reprezentant al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]