603 matches
-
se topește și el/ înlăuntrul pămâtului lăsând în urma lui doar un cuvânt: cu-vântul“ (Odată, de mult...). Viorela Codreanu Tiron este fundamental o structură neoromantică în sensul celebrelor eroine din marile poeme dramatice ale lumii, ce nu pregetă să-și declame singurătatea „frumoasă și rece“, ne-fericirea tip mal aimée și smerită resemnare finală ce amintește și de nu mai puțin celebra poezie a lui Montale Personae separatae: „Atât de mult am iu-bit/ și-atât de mult am privit/ amintirea iubirii
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
se regăsește poeta, deseori mă regăsesc și eu... Oricare contur are un interior, și oricare interior aduce după sine un contur! Prin noi înșine se manifestă energiile tranzitive. Pastelul desigur împletit imagistic-ideatic o prinde bine pe Silvana Andrada Tcacenco, atunci când declamă: „Cad ploile nedrepte pe necuprinse așteptări,/ Pletele ude se lipesc de tâmpla ce se zbate,/ Se frânge zarea prăbușindu-se-n albastre mări,/ Valul uitării grele este-n totul și în toate,// În toate ce fără tăgadă le-am promis
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
a doua realitate/ Uitând/ Câțiva oameni vii/ Cu umbra morții/ Acum am prieteni acolo/ Indiferent de fețele putrezite/ Ei au suflet curat”. (Acum mă strigă). Oarecum testamentar, deși poate prea grăbit chiar de pe acum, în conclusivitate, poetul ajunge la ceea ce declamă drept „Dorința mea”: „Când o să mor nu păcătuiți să mă plângeți/ Vă rog peste mine să se arunce noroi/ Și peste noroi domnia urmelor scriselor mele/ Nu-i spuneți nimănui despre moartea mea/ Tăcerea să domneacă pretutindeni/ Urmele să pornească
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
paradă sau antipatia de bravadă. Simpatia de paradă este una oportunistă: te declari partizanul unei experiențe de care nu o ai, dar căreia i te conformezi din supușenie față de curentul epocii. În schimb, antipatia de bravadă este una beligerantă: îți declami superioritatea față de o experiență a cărei inferioritate te scutește de obligația de a mai trebui s-o înțelegi. Ești împotriva curentului și crezi că împotrivirea ta poate ține loc de argumente, cînd în realitate nu faci decît să te dai
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
a generaliza metodic o anume schemă de program, dispusă Hamiltonian, pe un registru foarte amplu de gusturi și orizonturi de așteptare. Așa se face că Emphasis-ul este astăzi adeptul spectacolului total: muzică, teatru, coregrafie, plastică. Se cântă, se dansează, se declamă, se joacă ori se exersează pe orgă de lumini. Totul în regia și scenografia fluidă și mereu surprinzătoare concepute de Florence Lopez. Rimski-Korsakov, Astor Piazzolla, Scott Joplin, muzici antice ori șlagăre rock, folk, pop de ieri și de totdeauna sunt
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
că un bibelou de Sevre, alta frumoasă că o pictură de Aman, adică Beba și domnișoara Puchiu. Cand le vedeai pe amândouă, vedeai întruchiparea candoarei și a frumuseții sublime. Dacă și astăzi eu că și ceilalți colegi ai mei putem declama fragmente întregi din Divină Comedie a lui Dante sau versuri din Petrarca, este numai meritul lui Zinelli care a știut să ne insufle dragostea și pasiunea pentru această limbă muzicală. Păcat că nu am avut același noroc și la franceză
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că un bibelou de Sevre, alta frumoasă că o pictură de Aman, adică Beba și domnișoara Puchiu. Cand le vedeai pe amândouă, vedeai întruchiparea candoarei și a frumuseții sublime. Dacă și astăzi eu că și ceilalți colegi ai mei putem declama fragmente întregi din Divină Comedie a lui Dante sau versuri din Petrarca, este numai meritul lui Zinelli care a știut să ne insufle dragostea și pasiunea pentru această limbă muzicală. Păcat că nu am avut același noroc și la franceză
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mult înainte de anul o mie" (Pasărea Phoenix). Câteva capodopere Există în sumarul volumului câteva poeme care nu numai că sunt bine scrise, dar au și acel suflu liric irezistibil, acea anvergură a emoției pe care nu le au decât capodoperele. Declamate în fața publicului, ele sunt ascultate într-o tăcere desăvârșită și răsplătite, la sfârșit, cu aplauze. Un asemenea poem este Federația mondială a oamenilor de zăpadă. Autorul face un portret-robot al oamenilor de zăpadă și schițează un regulament al federației lor
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
celelalte cicluri incluse pe CD-ul lansat sâmbătă, 8 ianuarie, în Aula Palatului Cantacuzino din Calea Victoriei. În liedurile pe versuri de Nina Cassian spectrul expresiv se diversifică: amprenta joriană e permeată de reflexe impresioniste și, totodată, de inflexiuni expresioniste, vocea declamând în stilul sprächgesang-ului. În Incandescențe pianul capătă amploare simfonică (Piatră peste piatră); simplitate nudă, austeră, de sorginte gregoriană (M-am desprins), dar și un avânt romantic de extracție chopiniană, ca în liedul De ce?. Liedurile pe versuri de Eminescu - "unicul poet
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
fi exclus ca în curând, prin repovestirea unor enunțuri sau chiar prin pastișarea stilului filosofului, să se constituie o operă apocrifă. Soarta gândirii lui Petre Țuțea este să devină folclor. Ce anume face ca o carte compusă din fraze sentențioase declamate în mijlocul unor prieteni, din sincerități teatrale, din invective copilărești la adresa unor sisteme politice să fie un best-seller? Gabriel Liiceanu a reflectat cu binecunoscuta sa gravitate asupra acestei inevitabile întrebări și a dat un răspuns: "trebuie risipită din capul locului o
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
a impune la conducerea țării Convenția Democratică!) când, din primele clipe ale existenței sale, acest regim a arătat un dispreț inimaginabil tocmai celor mai entuziaști lobby-sti? Cum să dăm față cu studenții, cu colegii noștri profesori sau doctori, cănd cederistii declama sforăitor susținerea prioritară a "educației, sănătății și culturii", iar domeniile cele mai batjocorite sunt tocmai acestea? Cum să explicăm omului de pe strada că angajamentele privind deconspirarea securității că organ represiv, a turnătorilor și asasinilor din decembrie �89 se împotmolesc în
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
pe manșetele ziarelor, se rostea cu o emfază stridentă (având parcă scopul de a speria, nu de a convinge), voind să sugereze entuziasmul sentențios. Adjectivele rezervate URSS și Armatei Roșii erau numai cele de invincibil, eroic, măreț, generos, iar sentimentele declamate de vorbitori, de recunoștință, admirație, devotament nemărginit. Supergrandioasele epitete erau rezervate desigur generalisimului Stalin, calificat drept geniu al omenirii muncitoare, corifeu al științelor, părinte al popoarelor, stegar mondial al păcii, scut al progresului și civilizației, veghetor al fericirii fiecărui muncitor
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
La capăt de drum:/ Povară mi-e gîndul/ Și inima scrum” etc. (Iubire, iubire). Asemenea consecvență în suferință e, implicit măcar, semn de devoțiune amoroasă; dar Ada dă și pe față semne de devoțiune, punînd religiozitate aprinsă în declarații și declamînd cu sufletul deschis: „Tu nu cunoști duiosul, stingherul vis în care/ Și Rugii și-Nchinării ești singur Dumnezeu.../ De unde s-afli-adînca, tăcuta-nfiorare/ Ce-și viețuiește traiul ascunsă-n gîndul meu?// Și gîndumi visătorul e pururea cu tine./ Credința lui: Iubirea; Icoană: glasul
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
fi dorit-o drept noră, Lucia sinucigașa de-acum un an, fie că vorbește despre propria-i mamă, moartă și ea tot cu un an în urmă - și ne-o prezintă calm și trist, dar fără patetism. Rostește, imploră, cântă, declamă pe versurile lui Pasolini despre mamele lașe, mediocre, feroce, dedicând poezia pasoliniană celor două femei dispărute. E o poezie ce frizează insuportabilul, tulburător de adevărată însă. Ce spune Pasolini despre mame? Că-s lașe cu toate crescându-și copiii să
Un vers și o vioară pentru împăcarea cu viața by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2460_a_3785]
-
numi altfel decât tot cinism: "De ce aș face lui Maiorescu o politeță pe care el nu va putea să mi-o întoarcă?"." Z. Ornea iubește literatura română. O iubește lucid, în cunoștință de cauză. O iubește discret, fără să-și declame iubirea în fraze grandilocvente și fără să aștepte vreo răsplată. Și, mai ales, o iubește eficient. Opera sa de critic și istoric literar, la care continuă să lucreze, cu modestie și răbdare, cu o hărnicie care ar trebui să-i
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Valeriu Filimon, nu e nici o legătură. Reciclarea e absolut remarcabilă. Mai ales din partea unui autodidact ce versifică acum cu frica lui Dumnezeu dar și cu elanul redundant, inerțial al poetului inevitabil. Intrând în deja răsuflatul cadru de imitatio Christi, autorul declamă incontinent, căzând în plasa verbului apter a simți. O inflație de cuvinte din repertoriul religios (cruce, Sf. Duh, Creatorul ș.a.m.d.) și poze neprelucrate, n-au cum să ne convingă despre tentativa de aventură blagiană (panteistă) a celui cuprins
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
trei din urmă, potrivit ziarului Adevărul din 28 noiembrie, "și-au ridicat în slăvi patria și mai ales tatăl." Victor Socaciu este și el, într-un fel, fiul bardului de la Bârca. Alături de ei, în organizarea Primăriei sectorului 2, și-au declamat totuși iubirea de Mihai Viteazul, Victor Crăciun, Hajdu Gyozo, Ion Brad, Radu Cârneci și Vasile Băran. Cîteva ore bune, stațiile trecutului au pus stăpînire pe sala cu pricina din buricul Capitalei. Singurul care a avut umor - fără voie! - a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
bine de patru degete din vinul ostrăvit. Mă scutură un fior de milă. - Biata doamnă Forbes -, am spus. Fratele meu răsufla neliniștit. - Bieții de noi dacă nu moare la noapte - spuse. În zorii zilei vorbi iar singură un lung răstimp, declamă din Schiller în gura mare, inspirată de o nebunie frenetică și culmină cu un strigăt final ce umplu toată casa. Apoi suspină adânc de mai multe ori și căzu răpusă, cu un șuierat trist și neîntrerupt ca al unui vapor
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
materie pentru că a trăit câteva aventuri amoroase și a reflectat asupra lor. Și, cuprins de euforia rememorării succeselor erotice, nu-și dă seama că ideile pe care le avansează sunt simple aforisme romanțioase, dintre acelea pe care aproape oricine le declamă patetic când bea un pahar de vin în plus. Atitudinea adoptată - de bărbat cu succes la femei, care împărtășește și altora din vasta lui experiență - constituie o sursă de umor involuntar. Vorbind frecvent la persoana întâi și alunecând într-o
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
zile la rînd, valuri, prin demisia din fruntea armatei. Cînd șalupa începuse să ia serios apă. Și cînd era tocmai bine de sărit în altă șalupă. Moment realmente teatral: amicii, înecîndu-se în emoție, îl îmbrățișează pe eroul zilei și tot declamă aferați: Ce caracter! Ce caracter! Mă desprind neutru. Întrebîndu-mă naiv cum dracu' trădarea are, și ea, nevoie de caracter. O știre la BBC, care, dacă n-ar fi, în realitatea ei, lugubră, ar suna mai degrabă absurd-comic. Ferească Dumnezeu de-
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
Mulțumesc Editurii Ateneul Scriitorilor, Bacău! Mulțumesc domnului profesor Eugen Dorcescu! Grădini de umbre culegătorii de flori dorm iepurește în nopțile albe iar ziua vorbesc uneori la microfoanele toamnei culegătorii ăștia sunt niște personaje de roman merg pe scene improvizate și declamă aiureli printre semne de punctuație la final se îmbățoșează în autografe sunt străini culegătorii de flori străini de străzi, de case străini de studii, de joburi, de toate practicile omenești plăsmuite vreodată. ei nu efectuează nimic dar sunt locuri sunt
CULEGĂTORII DE FLORI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382688_a_384017]
-
normale, Boc pe un scăunel mic, de copil. Traian face cărțile și începe să împartă câte cinci la fiecare. Elena se foiește neliniștită. Elena: Traiane, da’ ce facem aici? Ne dai în cărți? Traian: Hăhăhă, nu, păsărică, jucăm poker. Vadim (declamă): Da. O să vă iau tot. O să iau înpoi sufletul patriei noastre dragi, sângele străbunilor, lacrimile acestui popor năpăstuit. Traian (uitându-se în jos, către Boc): Du-te și adu-i lu’ ăsta un calmant. Apoi către Vadim: Nu jucăm pe
Dezvăluire șoc despre guvernarea Boc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19982_a_21307]
-
că țin post. «Eu țin post» - spun aceștia, indiferent de context, fie că ești la sală, fie că ești în parc, în tramvai sau la birou, fie că vorbești despre politică sau parfumuri, găsesc ei un moment în care să declame, accentuînd aproape cu trufie pronumele personal. «Eu țin post» - e ca și cum îți trîntesc de undeva din înălțimile purității faptul că prin asta îți sînt superiori. Unii mai și pufnesc cînd spun asta.” Firește, există și categoria autentică a celor care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2644_a_3969]
-
Arnim, la cuvintele deposedare și despuiere din dicționarul Grimm, la răscoala țesătorilor silezieni din 1844, la piesa lui Gerhart Hauptmann, }esătorii, și apoi la propriile-i discursuri politice, care trimit la alți scriitori militanți, ai altor vremuri: „Când le-am declamat poezia lui Heine, Tesătorii silezieni, pe care poetul o scrisese în exilul parizian, inspirat de răscoala din 1844 a țesătorilor din Petersau și Langenbielau, comitetele de întreprindere s-au înspăimântat, de parcă ar fi simțit în ceafă suflarea de gheață a
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
omul trebuia să-și ia gândul de la asta și să fie purtător de steag roșu cu secera și ciocanul sau de tricolor cu stemă, să bată pas de defilare pe asfaltul încins alături de colegi, prin fața tribunelor cu mai marii partidului, declamând sloganuri comuniste. Dar apoi... Apoi se mergea la mici și la bere și se spuneau povești, se mai zicea și câte-un banc despre Nea Nicu, așa, cu gura într-o parte și cu grijă, că doar nu credeați că
1 decembrie, doar o zi liberă? [Corola-blog/BlogPost/99816_a_101108]