33 matches
-
sângelui în trenul inferior al pacientului ce a fost ischemic în timpul clampajului, hipoxic și cu vasodilatație extinsă. Este momentul în care colaborarea cu anestezistul trebuie să fie perfectă, acesta începând administrarea de volum prin mai multe căi de acces înainte de declampare. În cazul în care hipotensiunea este severă se va clampa parțial sau complet chiar proteza până la refacerea hemodinamicii în vederea stabilizării pacientului. Ulterior se va declampa în modul descris mai sus. Se controlează hemostaza și se administrează protamina, dacă s-a
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
saver”; - controlul proximal și distal al aortei înaintea deschiderii anevrismului; - sutura tuturor vaselor lombare; - utilizarea bandeletelor de teflon pentru asigurarea suturilor; - sutura dublă a peretelui aortic în posterior. Toate acestea reprezintă măsuri intraoperatorii de control al sângerării. Hipotensiunea apărută la declampare este o complicație ce apare datorită hipovolemiei pacientului și existenței în timpul clampajului a unei ischemii severe și prelungite în tot trenul inferior al pacientului. Studii experimentale pe câini arată că dacă debitul sanguin în membrele inferioare este de 6%, în
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
realizarea anastomozei poximale se clampează proteza și se declampează aorta în proteză pentru verificarea anastomozei. În cazul în care se utilizează hipotermia profundă și oprirea circulatorie totală anastomoza proximală este realizată după atingerea unei temperaturi esofagiene de 11-140C. Apoi, după declamparea aortei în proteză poate fi reluată perfuzia cerebrală prin canularea protezei sau eventual a crosei aortice sau arterei axilare drepte (mai rar). Hipotermia profundă poate fi utilă în cazul în care abordul aortei este periculos (torace cu aderențe, anevrism extins
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
un risc crescut de ruptură în momentul creșterii presiunii în arcul aortic imediat după clampare. Svensson și Crawford descriu tehnica rezolvării progresive a anevrismelor aortice toraco-abdominale prin mutarea clampului distal din ce în ce mai jos pe măsură ce aorta supraiacentă este înlocuită [96]. Astfel, după declamparea aortei în proteză aorta este clampată în etajul abdominal superior, adică clampul distal este mutat de la nivelul T4-T7 sub nivelul L2. Anevrismul aortic este deschis între anastomoza proximală și clampul distal. Sunt identificate ramurile segmentare importante (intercostalele și primele lombare
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
iar mutarea progresivă a clampului aortic este periculoasă. Pentru această situație este propusă o tehnică de perfuzare selectivă a ramurilor viscerale ale aortei abdominale printr-o variantă a by-pass-ului atrio-femural, by-pass-ul atrio-visceral. În acest scop, după realizarea anastomozei proximale și declamparea aortei în proteza clampată by-pass-ul atrio-femural este oprit, iar aorta este deschisă pe întreaga întindere a dilatării anevrismale. Sunt identificate ostiile ramurilor abdominale și acestea sunt canulate selectiv cu ajutorul unor canule cu balonaș „în caracatiță” care sunt branșate în Y
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
oprirea cordului prin clamparea (ocluzionarea) aortei ascendente și instalarea măsurilor de protecție miocardică pe timpul stopului cardiac sunt decizii luate de chirurg și aplicate în funcție de tipul corecției intracardiace. După efectuarea corecției chirurgicale, închiderea cavităților cordului și evacuarea aerului, reperfuzia adecvată prin declamparea aortei și repornirea cordului, perfuzionistul reduce progresiv debitul pompei și scade întoarcerea venoasă către aparatul CPA, restabilind treptat circulația normală, repunând cordul în sarcină. Se reinstituie din nou BCP parțial (ca la inițierea CEC), care se suprimă progresiv, permițând cordului
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
transfuziile masive și hipotermia. By-pass-ul cardio-pulmonar activează direct răspunsul inflamator prin următoarele mecanisme: - activarea directă a sistemului „contact” prin expunerea sângelui la suprafața nefiziologică a circuitului extracorporeal, - leziunile de ischemie/ reperfuzie ca rezultat al clampării aortice. Restaurarea perfuziei coronare după declamparea aortei este asociată cu activarea răspunsului inflamator. În plus, endotoxemia sistemică, rezultată din translocarea endotoxinelor prin bariera lezată a mucoasei intestinale datorită hipoperfuziei splanhnice activează indirect cascada inflamatorie. Consecința clinică a acestui răspuns la stres constituie un proces continuu, de la
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
tisulară finală [1, 5]. În chirurgia cardiacă leziunile de ischemie/ reperfuzie pot induce în perioada postoperatorie o serie de modificări de la aritmii până la disfuncție miocardică severă. În ciuda îmbunătățirii tehnologiei utilizate, aceste leziuni apar deja în timpul clampajului aortic respectiv imediat după declampare, în timpul reperfuziei, dar manifestările inflamatoare pot să apară și la câteva ore după terminarea circulației extracorporeale [1]. Factorul nuclear-κB (NF-κB) este un factor de transcripție inductibil, cu rol important în transcripția multor gene proinflamatorii. Este activat de stimuli ca interleukina-1
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]