34 matches
-
a impus un sistem standard hipercentralizat de administrare teritorială, fără legătură cu alveolele teritoriale tradiționale în care societățile locale își organizaseră evoluția. Aceste trei fenomene, care neteziseră și uniformizaseră profund spațiul geografic, constituie subiectele principale ale reflecțiilor mele. Cum anume decolectivizările și reprivatizările vor distruge astenia spațială generală? Își vor regăsi marile orașe provinciale puterea lor de polarizare și se vor emancipa, în calitatea lor de reședințe administrative, de sub tutela capitalelor naționale? Cum se vor redefini raporturile sat-oraș? Cum își vor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fi adoptate și în România, o țară de acum mondializată, care dorește, nu-i așa?, să țină pasul cu moda. În anii '90, creșterea inegalităților sociale și a sărăciei a fost îndiguită și, măcar la nivelul potențialului lor exploziv, prin decolectivizare și retrocedarea pământurilor fostelor CAP-uri și IAS-uri. În noul mileniu această creștere este ținută în frâu, în principal, prin fenomenul migrației. Migrația contribuie, prin remitențele trimise în țară, la ridicarea nivelului de trai al rudelor rămase în România
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
in the Global Economy (în colaborare cu Caroline Humphrey, Berg Press, 2004). Notă prefațatoare: în ultimul deceniu cercetările mele s-au axat pe teme istorice, nu pe evoluțiile curente ale României și Europei de Est. După ce am finalizat studiul despre decolectivizare în anul 2001, mi-am îndreptat atenția spre studiul colectivizării însăși (împreună cu Gail Kligman). Nu m-am mai ținut la curent cu literatura despre Europa de Est de dinainte și după integrarea în UE, așa încât îmi este dificil să răspund la unele
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pornit la dezvoltarea propriei lor ideologii, încercînd să descopere unde a greșit stalinismul. Mai exact se dorea a se demonstra că nu Uniunea Sovietică era moștenitoarea legitimă a „ortodoxiei marxist-leniniste”, ci Iugoslavia. A prins contur ideea autoconducerii muncitorești, a început decolectivizarea agriculturii, iar Partidul Comunist Iugoslav a devenit Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia. Treptat baza ideologică a politicii externe a devenit nealinierea și independentă, atât față de Est, cât și față de Vest. La peste un an de la Consfătuirea de la București, în noiembrie 1949
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
muncă salariată În agricultură. În comunism, fiecare trăiește din munca propriilor lui brațe! În sfârșit, În 1962, s-a anunțat, Într-o atmosferă de sărbătoare națională, Încheierea colectivizării (În timp ce În Polonia și Ungaria se procedase după 1956 la o parțială „decolectivizare“). „Socialismul“ triumfase În România pe deplin, la orașe și la sate! Cu alte cuvinte, proprietatea privată Își Încheiase existența. Au rămas parcele necolectivizate la deal și la munte, ca și unele mici ateliere sau magazine. Ponderea lor a fost Însă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
numărul mic de angajați (majoritatea românilor fiind agricultori sau pensionari), ca și prin plecarea masivă la muncă În străinătate a celor care, altminteri, ar fi Îngroșat În țară rândul șomerilor. Cele mai izbitoare particularități se Întâlnesc Însă În satele românești. „Decolectivizarea“3 a avut ca rezultat fărâmițarea excesivă a proprietăților: cele mai multe nu depășesc două hectare! În aceste condiții, numeroși țărani se limitează la o agricultură de subzistență; produc strict pentru a consuma, și cu mijloace rudimentare. Integrarea europeană a lumii rurale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002, În principal vol. I: Populație — structura demografică, Institutul Național de Statistică, București, 2003. Pentru o actualizare a datelor: Anuarul demografic al României, Institutul Național de Statistică, București, ediția 2006. 3. Asupra efectelor „decolectivizării“, Béatrice von Hirschhausen, Les nouvelles campagnes roumaines. Paradoxes d’un retour paysan, Paris, 1997. 4. Cu privire la cariera foștilor securiști În România postcomunistă, vezi Marius Oprea, Moștenitorii Securității, București, 2004. </endnotelist> 6. Români și străini <endnotelist> 1. Unele dintre datele și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
2003), Victoria Cușnir (2005). La 18 februarie 1996 Frontul Popular Creștin Democrat a convocat Adunarea reprezentanților proprietarilor de pământ și ai țărânilor neîmproprietăriți. Delegații forului au constituit organizația nonguvernamentală Cartelul Țărănesc «Sfanțul Gheorghe». Congresul cartelului a adoptat un program de decolectivizare a agriculturii în Republică Moldova. În funcția de președinte al Cartelului a fost ales Valentin Dolganiuc. Ulterior această funcție este deținută de către Marin Beleută (1999), Iacob Alexa (2006). La 9 iunie 1996 la Palatul Național și-a ținut lucrările Congresul
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
pământ și cu cotă valorică. 18 februarie - Adunarea reprezentanților proprietarilor de pământ și ai țăranilor neîmproprietăriți, convocată la Chișinău de FPCD, se transformă în Congres de constituire a unei organizații nonguvernamentale CARTELUL ȚĂRĂNESC „SFÂNTUL GHEORGHE”. Congresul adoptă un program de decolectivizare a agriculturii în Republica Moldova. Februarie-mai - În absoluta majoritate a localităților au loc adunări de constituire a filialelor Cartelului Țărănesc „Sfântul Gheorghe”. 7 martie - Confirmând justețea atitudinilor exprimate de PPCD, subcomisia pentru mass-media a APCE, reunită la Paris, supune criticii noua
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]