34 matches
-
unui lector străin și Mistrie atotștiuse și blagoslovise. S-a mărturisit violat de comuniști la conștiință, și-a abandonat "judecățile vechi" și și-a repudiat versurile despre "chiaburani". Luptase cu GAZ-ul pentru colectivizare, putea lupta și din JEEP pentru decolectivizare. "Ieu am fost numai temporar comunist. Am făcut rău sistemului din interior. Am fost obstaculat". Ceea ce numea "îndepărtarea de la actul editorial" i-a dat aripi. Ataca pe cei care au tipărit sub dictatură, așteptîndu-se cred la "un premiu pentru scriitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
eficiente) și schimbări culturale (în educație, presă) (Sandu, 2000). Nee și Matthews (1996) organizează schimbările înglobate de tranziție pe trei nivele: național, regional și local. La nivel național se plasează schimbările ce țin de decizii politice la nivel de stat (decolectivizare, descentralizare fiscală, reforma întreprinderilor, reforma legală, etc). La nivel regional, se face referire la disparitățile interregionale. Iar la nivel local se plasează schimbările în normele și practicile comunitare, transformarea structurii rețelelor sociale, relațiile informale. Problemele României în tranziția spre postcomunism
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se reconstituie dreptul la proprietate privată. Legea a avut un caracter retrospectiv, ea încercând să repare răul făcut de regimul comunist în ce privește proprietatea funciară, și din acest motiv, unii din autorii străini au numit procesul antrenat prin aplicarea Legii 18, decolectivizare (Cartwright, f.a.). Prin reforma din 1991, România se înscrie în seria țărilor care au parcurs un proces de tranziție și care au restructurat în mod fundamental proprietatea funciară. Rezultatele au fost foarte diferite în aceste țări. Dacă în țările baltice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
facă față situației și că, pe teritoriul maghiar, "cuceririle socialismului" erau puse în pericol și-a schimbat conducătorul polonez opinia, aprobând intervenția sovietică. Sarcinile pe care Gomułka le va trasa partidului, de un reformism controlat, pot fi rezumate după cum urmează: "decolectivizare", adică amortizarea presiunilor politice asupra agriculturii (în Polonia acestea fuseseră întotdeauna mai scăzute decât în restul lagărului), o decongestionare a vieții religioase (catolicismul a jucat, începând cu epoca modernă, un rol fundamental în viață civilă poloneză) și, nu în ultimul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu organizarea CAP-urilor. Mijloacele de producție erau concentrate în proprietatea cooperatistă sau a statului, fondul de consum al gospodăriei era condiționat de relația cu CAP-ul, iar ritmul de muncă era direct coordonat de liderii CAP-urilor. Procesul de decolectivizare din Romania a beneficiat de un studiu de teren detaliat al antropologului american Katherine Verdery, The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania (2003). Acest studiu de antropologie culturală poate fi asimilat în seria istorică a studiilor despre „problema
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oamenii își trăiesc viața. Spre deosebire de economiști și juriști, Verdery insistă că proprietatea poate fi înțeleasă doar dacă știm cu exactitate cum e folosit pământul și din ce motive (de multe ori extra-economice) este valorizat. Studiul descrie pe larg procesul de decolectivizare început în 1991, dar și traiectoriile pe care locuitorii unui sat transilvănean (Aurel Vlaicu, județul Hunedoara) le-au avut după această transformare „epocală” de la nivel local. Decolectivizarea a condus la proceduri greoaie, uneori confuze, iar alteori haotice, permițând manevre politice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
motive (de multe ori extra-economice) este valorizat. Studiul descrie pe larg procesul de decolectivizare început în 1991, dar și traiectoriile pe care locuitorii unui sat transilvănean (Aurel Vlaicu, județul Hunedoara) le-au avut după această transformare „epocală” de la nivel local. Decolectivizarea a condus la proceduri greoaie, uneori confuze, iar alteori haotice, permițând manevre politice de achiziționare a multor terenuri agricole de către cei bine plasați politic. Departe de a fi un proces simplu de replicare a situației de dinaintea colectivului, restituirea pământului a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și un mijloc de a acapara pământ. Pe lângă prezentarea legislației și a tribulațiilor legate de aplicarea legii, Katherine Verdery situează comparativ contextul agriculturii de după 1990 din România atât în rândul statelor din estul Europei, cât și al țărilor puternic industrializate. Decolectivizarea a produs un grup enorm de proprietari de parcele agricole de foarte mici dimensiuni. Media suprafeței parcelelor create prin Legea nr. 18/1991 este undeva între unul și două hectare, în comparație cu o medie de 300-400 de hectare în Statele Unite și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aceste condiții, asociațiile agricole au căpătat o importanță deosebită, ele fiind dominate fie de ingineri agricoli, fie de fostele elite ale CAP-urilor. Dacă înainte de colectivizare și de război posesia pământului reprezenta criteriul de diferențiere economică în mediul rural, după decolectivizare accesul la credit, subvenții, mașini agricole sau munca sătenilor constituie principalul criteriu al ierarhiei locale. Cu alte cuvinte, nu posesia în sine a pământului, ci capacitatea de a-l lucra cu mijloace agriculturii mecanizate îi diferențiează pe „câștigători” de „perdanți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]