229 matches
-
colective. Cazurile pe care Kuzio le examinează pentru a-și ilustra teza sînt Ucraina, Moldova, Belarus și Kazahstan, state a căror istoriografie este comparată cu istoriile oficiale sovietice de dinainte de 1991. Kuzio Își Înscrie analiza În cadrul larg al dezbaterilor despre decolonizare, argumentînd că dezmembrarea Uniunii Sovietice se aseamănă cu decolonizarea Irlandei, În cazul Imperiului Britanic, și cu decolonizarea Algeriei, În cazul Franței. În construirea argumentației, Kuzio face apel la teoria constructivistă despre utilizarea discursului identitar și a variilor simboluri care Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
-și ilustra teza sînt Ucraina, Moldova, Belarus și Kazahstan, state a căror istoriografie este comparată cu istoriile oficiale sovietice de dinainte de 1991. Kuzio Își Înscrie analiza În cadrul larg al dezbaterilor despre decolonizare, argumentînd că dezmembrarea Uniunii Sovietice se aseamănă cu decolonizarea Irlandei, În cazul Imperiului Britanic, și cu decolonizarea Algeriei, În cazul Franței. În construirea argumentației, Kuzio face apel la teoria constructivistă despre utilizarea discursului identitar și a variilor simboluri care Îi sînt asociate. Definiția imperiului adoptată de Kuzio este cea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Kazahstan, state a căror istoriografie este comparată cu istoriile oficiale sovietice de dinainte de 1991. Kuzio Își Înscrie analiza În cadrul larg al dezbaterilor despre decolonizare, argumentînd că dezmembrarea Uniunii Sovietice se aseamănă cu decolonizarea Irlandei, În cazul Imperiului Britanic, și cu decolonizarea Algeriei, În cazul Franței. În construirea argumentației, Kuzio face apel la teoria constructivistă despre utilizarea discursului identitar și a variilor simboluri care Îi sînt asociate. Definiția imperiului adoptată de Kuzio este cea dată de Michael Doyle: o relație formală sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
for the Canadian Curriculum 96 a demonstrat cu dovezi istorice indubitabile (și uneori cutremurătoare) necesitatea educației multiculturale în state precum cele din America de Nord. Willinski a abordat multiculturalismul ca pe „cel mai valoros punct de plecare pentru un proces global de decolonizare”97. Acest start i se pare obligatoriu. Dar nu este luat în considerare. Dimpotrivă, pe plan mondial există cel puțin trei tendințe de a nu considera multiculturalismul o inițiativă postcolonială majoră: a) tendința de a trata anumite culturi ca „dominante
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la nivel regional ce nu pot fi studiate În manieră concludentă din perspectivă națională sau a unui sistem global de relații internaționale (Fawcett și Hurrell, 1995; Hettne, 1999). Acesta ar fi, pe de-o parte, un rezultat al procesului de decolonizare (Buzan și Wæver, 2003), pe de alta, efect secundar al interacțiunii la nivel global (Cha, 2000). Dezavantajul major este că, la fel ca și În cazul teoriilor integrării regionale și al transnaționalismului, delimitarea regiunilor și definirea criteriilor de interdependență sunt
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cazul primelor două accentul este pus În special pe chestiuni de natură diplomatică, militară și economică și există un oarecare consens În ceea privește caracteristicle fiecăreia, Asia de Est generează Încă dezbateri cu privire la aceste aspecte (Buzan, 2003). După procesul de decolonizare, a Început să fie manifestat un interes crescut și pentru Africa Subsahariană. În special Africa de Vest și regiunea Africii de Sud au generat numeroase studii de caz, deoarece În aceste zone au fost create majoritatea organizațiilor regionale de securitate politico-militară sau de cooperare
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de securitate politico-militară sau de cooperare economică (Söderbaum, 2000; Shaw, 2000). Apariția acestora și existența unor interdependențe semnificative În aceste regiuni este explicată de regulă În termeni istorici, legăturile economice și politice dintre fostele colonii menținându-se aparent și după decolonizare, inclusiv datorită relațiilor păstrate cu fostele metropole (Axline, 1977). Unele studii postcoloniale oferă Însă și alte explicații, ilustrate În special cu exemple din Africa de Vest și construite În jurul conceptului neogramscian de hegemonie (Cox, 1983). Riley (1999), de pildă, invocând cazul Comunității
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mai toate dezirabilitățile : modernitate, standard urban/ occidental, frumusețe, loisir și ieșirea de sub imperiul necesității materiale și, nu în ultimul rînd, autenticitate, căci rusticul este perceput „ca la noi, la țară”. Rusticul devine astfel stindardul de emancipare a țăranului ! în anii decolonizării, Claude Lévi-Strauss observa că ceea ce le deranjează pe popoarele proaspăt independente la antropologie nu este atît monopolul occidental al acestei științe a Celuilalt (din acest punct de vedere, soluția reciprocității, cercetarea Occidentului de către africani, de pildă, este o pură naivitate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
post-moderne se străduiesc să-l deconstruiască, dar care pentru populațiile marginale ale modernității a devenit un ideal practic și chiar, tendențial, un stil de viață practicat ca revanșă istorică. Din această perspectivă, se pare că rusticul ca discurs este expresia decolonizării tăcute a Țăranului : din „operă de artă” și alte „tezaure vii”, din obiect de admirație încremenită în proiect (și, eventual, obiect al unei modernizări forțate și străine), acesta are acum mijloacele de a deveni subiectul propriului său vis de modernizare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la ac(iunile prezente ale indivizilor, observă(ia practicat( prin acest tip de etnografie este mai degrab( o metod( de inventariere (i colectare de pove(ți (i reguli familiare unui anume martor. De la dispari(ia mai multor societ((i, de la decolonizare, accelera(ia exodului rural (i agricol, numero(i cercet(tori au utilizat datele metodei etnografice pentru a studia comportamentele contemporane sau apropiate nouă, (ndeosebi (n marile oră(e. Am stabilit deci c( observa(ia direct( poate s( conserve cîteva aspecte
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
tocmai de aceea, privat de prestigiul persoanei, de charisma ce-l așează deasupra tuturor oamenilor. Dar pentru că a fost ales într-o perioadă relativ calmă ce urma unor epoci mult mai agitate, în care oamenii au avut parte de furtunile decolonizării și de agitațiile revoltelor studențești, pentru că a fost ales într-o Franță tot divizată, ba chiar ruptă între forțele de dreapta și cele de stînga, dar o Franță care și-a lichidat problemele de imperiu, și-a modernizat industria, și-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dus la "Războiul Rece" din anii '50. Apoi, începând din a doua jumătate a anilor '60, realizarea unui climat de destindere politică, în condițiile afirmării puternice a interesului național, ca fundament al politicii externe a statelor (tendință amplificată de procesul decolonizării). Rezultatul, în planul dreptului internațional public, a fost afirmarea unui drept al coexistenței pașnice, al respectului reciproc pentru orânduirea social-politică și organizarea internă a statelor. În prezent, suntem martorii unei noi etape în evoluția relațiilor internaționale cu implicații și în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
SALT I), tratatul de neproliferare a armelor nucleare, precum și cel ce interzicea amplasarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă pe fundul mărilor și oceanelor și în subsolul acestora. Intra în scenă Mișcarea de Nealiniere, se încheia decolonizarea și se constituia Grupul celor 77, iar Națiunile Unite, beneficiind de aportul unui mare număr de noi state membre, îndeosebi din Lumea a 3-a, devenea un forum mai activ în abordarea unor probleme majore ale păcii și securității internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
potrivit canoanelor societății internaționale 2. Astfel, caracteristicile societății internaționale contemporane s-au schimbat cel mai mult în partea a doua a secolului al XX-lea, decât în două sau trei secole anterioare. Ridicarea de noi puteri (S.U.A., Japonia, China) și decolonizarea au determinat noi relații de cooperare cu statele europene. De asemenea, eterogenitatea statelor este determinată de întindere, bogăție, nivel de dezvoltare, regimuri politice, credințe, culturi și ideologii diferite. Conflictele acumulate de-a lungul istoriei au și în prezent efecte și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
multiple, aceasta apare ca polul cel mai activ și mai inovator al antropologiei franceze din perioada anilor 1960-75, participând activ și pe mai multe fronturi la reînnoirea generală a marxismului angajat din jurul lui Althusser și Balibar. În contextul care succede decolonizării -, care este în același timp unul al destalinizării -, mai multe condiții favorizează examenul sistemelor economice ale societăților dominate în cursul expansiunii coloniale, dincolo de pregnanța gândirii și angajamentului marxist care conferă o importanță de prim rang raporturilor de producție: îndeosebi chestiunile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în care economicul capătă sens, dezvăluie înlănțuirea succesivă a articulațiilor acestora, restituind astfel dinamicile de producție simbolică, ideologică și materială a dominației. Să observăm, pe de o parte, că această abordare reconstituie în întregime sensul conjuncturii singulare deschise de o "decolonizare conservatoare" în vigoare atât în Madagascar, cât și în cele două state Congo, oferind posibilitatea unei inteligibilități a logicilor sociale a căror înfruntare modelează raporturile sociale interne lumilor rurale sau le conjugă pe acestea din urmă cu statul. În sfârșit
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ordonatorul egalizării și omogenizării condițiilor economice de existență și, în corolar, ca unic creuzet al diferențierilor stabilite pe baza fidelității politice. El își fondează autoritatea pe mobilizarea încurajată de un îndelungat război de eliberare. Lucrurile stau cu totul altfel în privința "decolonizării conservatoare" care, în Coasta-de-Fildeș, transformă figura fostului dominant în aliat și model a cărui manipulare simbolică vine să amintească în mod constant că aceasta este originea însăși a autorității guvernanților. În acest context, obiectivul ideologic al dezvoltării economice care nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imaginară. Un mim articulează etajele de dominație, căreia îi coagulează fragmentele risipite, le cimentează într-o nouă combinație originală: el se află la distanță maximă față de duplicare și de mimetism. Un al doilea exemplu referitor la Madagascar în perioada de decolonizare (1960-72) ne va permite să ilustrăm această afirmație. Satele studiate de Gérard Althabe în două regiuni diferite ale marii insule prezintă un fel de dedublare a raporturilor sociale 42. O scenă este oferită ca fațadă influenței agenților administrației coloniale, care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în funcție de teologiile de adopție. Anexa. Despre polisemia banilor (Madagascar, 1967) Gérard Althabe Voi prezenta două situații malgașe cu care m-am confruntat în anii șaizeci; analizele nu au sens decât în conjunctura dată de anchetele mele: o conjunctură dominată de decolonizare și de proclamarea independenței, care a avut loc în 1960. Peisajul reprezintă un contrast între regiunea orientală și platouri; în cea dintâi, relația comercială e refulată în afara universului sătesc și sub toate formele ei: schimbul comercial (buticarii sunt originari din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în funcție de proximitate și distanță. Așadar, această diferențiere ierarhică ce se constituie în economic (comercial) își află legitimitatea în afara lui, în spațiul politic; ceea ce ne permite să explicăm de ce toți notabilii efectuează deplasări de registru, plasându-se în spațiul politic. Astfel, decolonizarea a determinat emergența unui spațiu politic local în care notabilii vor fi actorii unei concurențe având ca obiect proximitatea mai mare sau mai mică pe care fiecare dintre ei o are față de noua putere politică instalată în capitală; în primul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din partea cercetărilor istorice care arată caracterul relativ al actualității schimbărilor economice evocate și înrădăcinarea lor în procesele de lungă durată. Istoria antropologiei oferă de altfel observației asemenea replieri intelectuale în fața unor noțiuni integratoare ale realităților politice și economice, precum colonizarea, decolonizarea sau dezvoltarea. Aceste câteva remarci lasă deci neatinsă întrebarea privind interesul antropologiei pentru ceea ce se înțelege prin mondializare oricât de vag ar fi acesta. Nu ar putea fi vorba de o tematică sau de un obiect special care ar veni
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ansamblu e marcată de o dihotomie foarte simplificatoare a proceselor sociale în desfășurare. Să menționăm în trecere că această lectură a realului era foarte răspândită în anii șaptezeci, fiind ecoul tematicilor construite pe clivajul occidentalizare / autenticitate în contextul mondial posterior decolonizării. Se constată astăzi o tendință generală către reactivarea schemelor de analiză prin prisma cuplului de opoziții mondializare / rezistență etnoculturală (sau identitară). Aceste paradigme au avantajul de a pune în evidență configurațiile locale care nu se diluează într-un sistem global
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de funcționari și de angajați de birou; sporirea numărului salariaților manuali (prin suprimarea muncii de prestație). În 1957, mișcarea s-a accentuat (legea-cadru, independența). Dar în 1961 apar semne clare de epuizare. Toate acestea sunt, desigur, corelative procesului politic de decolonizare și de independență. Acest aflux de bani a determinat triplarea sau cvadruplarea centrului urban în doar câțiva ani. Două teme însoțesc această dezvoltare calitativă: amestecul etniilor și apariția lucrătorilor manuali și a muncitorilor, precum și a artizanilor. Iată care sunt, pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
colonială, această șefie este susceptibilă a se prăbuși odată cu administrația respectivă, cu atât mai mult cu cât ea era legată de un moment al acestei administrații, de aspectul ei de forță coercitivă. Pe măsură ce coerciția dispărea din universul administrativ (procesele de decolonizare), șefia intra în declin. Șeful nu mai era decât un suveran dintr-un trecut dificil de suportat. Șefia a fost într-un anumit fel salvată de politică: în nordul statului Congo, nu exista o organizație de partid adevărată. Partidul nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
forțată a fost transformată în activitate voluntară, iar plantatorul l-a înlocuit pe lucrătorul servil. O a doua întrebare, mai vastă decât cea dintâi, deși identică în fond: de ce nu a supraviețuit această exploatare a uleiului de palmier procesului de decolonizare din ultimii ani? (Producția voluntară este, evident, una din condițiile de bază ale acestei evoluții "politice"). Cele două întrebări se pot rezuma în una singură: de ce exploatarea culturii de palmieri naturali nu poate depăși raportul de forță? Două elemente complementare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]